Jurisdictional conflict over the nature of a health insurance control report as an administrative act or civil dispute

Şedinţa din camera de consiliu de la 25 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii. Hotărârea primei instanţe

1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 20.06.2022, pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a civilă, reclamantul Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, anularea, în parte, a Raportului de control nr. x/07.10.2019 întocmit de CNAS-Direcţia Generală Control şi Antifraudă, în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor prevăzute de art. 11 alin. (1) lit. a) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 185/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, respectiv Ordinul nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Prin sentinţa civilă nr. 1582 din 9 noiembrie 2022, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a civilă invocată de pârâtă prin întâmpinare şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut instanţa, în esenţă, că litigiul nu poate fi considerat de natură civilă, în sensul art. 255 din Legea nr. 95/2006, întrucât nu priveşte exclusiv raporturi juridice dintre un furnizor de servicii medicale şi o casă de asigurări de sănătate, ci vizează anularea unui act de control emis de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca instituţie publică şi organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în limitele competenţei sale legale de administrare şi gestionare a sistemului de asigurări sociale de sănătate.

Pe de altă parte, natura juridică de act administrativ a raportului de control contestat rezultă şi din împrejurarea că a fost emis de o instituţie publică, în vederea executării în concret a legii, producând efecte juridice, din prisma conţinutului său şi asupra raporturilor juridice dintre furnizorii de servicii medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti. Astfel, dreptul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti de a aplica măsurile contestate a luat naştere chiar în baza raportului de control al instituţiei publice centrale (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate), iar nu în baza contractului de furnizare.

Astfel, Tribunalul, în raport cu rangul autorităţii emitente a raportului de control, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în baza art. 10 din Legea nr. 554/2004, a apreciat că aparţine Curţii de Apel Bucureşti competenţa materială de soluţionare a cererii.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 22.11.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 404 din 3 martie 2023, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a civilă.

A reţinut Curtea că în privinţa actului criticat de reclamantă, Raportul de control nr. x/07.10.2019, nu se poate reţine incidenţa aspectelor prevăzute de art. 1 alin. (1) şi art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

Astfel, prin actul în discuţie autoritatea pârâtă a constatat o anumită situaţie de fapt în urma controlului exercitat, a formulat concluzii şi a propus măsuri, menţionând şi un termen în care măsurile propuse vor fi aduse la îndeplinire.

Autoritatea pârâtă nu a impus măsuri pentru intrarea în legalitate (astfel cum presupune un act administrativ propriu-zis), ci a impus necesitatea luării unor măsuri legale în sarcina Managerului Spitalului Clinic şi Preşedintelui – Director General al CASMB, precum şi un termen de aducere la îndeplinire, însă, stabilirea în concret a măsurilor şi a modalităţii de implementare a acestora revine unei alte autorităţi, respectiv Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.

Aşadar, a reţinut Curtea că raportul contestat nu este un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, nefiind emis în executarea legii ori în organizarea executării în concret a legii, nu produce efecte juridice proprii (nu naşte, nu modifică şi nu stinge raporturi juridice) şi nu poate fi pus în executare, neavând în sine forţă executorie.

Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul Dâmboviţa, în temeiul art. 132, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Reclamantul a solicitat, prin acţiunea introductivă de instanţă, anularea, în parte, a Raportului de control nr. x/07.10.2019 întocmit de CNAS-Direcţia Generală Control şi Antifraudă, în ceea ce priveşte aplicarea măsurilor prevăzute de art. 11 alin. (1) lit. a) din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 185/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2015 şi 2016, respectiv Ordinul nr. 245/2017 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a programelor naţionale de sănătate curative pentru anii 2017 şi 2018.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte natura juridică a actului atacat, Raportul de control nr. x/07.10.2019, de act administrativ sau nu.

Constată Înalta Curte că această problemă a făcut obiectul analizei instanţelor judecătoreşti în Dosarul nr. x/2019 al Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, privind acţiunea formulată de acelaşi reclamant, Spitalul Clinic de Urgenţă Bagadasar Arseni Bucureşti, de anulare a aceluiaşi Raport de control nr. x/07.10.2019, formulată în contradictoriu cu aceeaşi pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Prin sentinţa civilă nr. 153 din 6 martie 2020 (depusă la dosarul Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a civilă), Curtea a admis excepţia inadmisibilităţii cererii şi a respins acţiunea, ca inadmisibilă, reţinând, în esenţă, că actul atacat nu este un act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004 astfel că nu poate forma obiectul unei acţiuni de sine stătătoare în contenciosul administrativ.

Această sentinţă a devenit definitivă prin Decizia nr. 2557 din 10 mai 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost respins, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni Bucureşti.

Prin urmare, odată stabilit că Raportul de control nr. x/07.10.2019 emis de CNAS-Direcţia Generală Control şi Antifraudă nu are caracterul unui act administrativ propriu-zis, acest aspect nu mai poate fi repus în discuţie.

Aceasta întrucât se opune autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile nr. 153 din 6 martie 2020, definitivă prin respingerea recursului reclamantului Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar Arseni, în înţelesul extins pe care dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. îl conferă acestei noţiuni.

Cele statuate prin hotărârea mai sus evocată, cu privire la faptul că actul atacat nu este un act administrativ propriu-zis, se impuneau şi în soluţionarea prezentei acţiuni, pentru că, potrivit art. 430 alin. (2) C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat se grefează şi considerentelor hotărârii, nu doar celor decisive, care susţin dispozitivul, ci şi considerentelor decizorii.

Prin urmare, acţiunea de faţă de nu poate fi soluţionată de instanţa de contencios administrativ, pentru că obiectul acesteia nu priveşte anularea unui act administrativ în sensul Legii nr. 554/2004, fiind incidente dispoziţiile art. 255 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, conform cărora relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări sunt de natură civilă.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar-Arseni în contradictoriu cu pârâta Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a IV-a civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.