Negative jurisdictional conflict resolved: salary damages claim stays with Craiova Court of Appeal as accessory to annulment action.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict in favor of the Craiova Court of Appeal – Administrative and Fiscal Section, establishing that court as the competent forum to hear the claim against the Bucharest Court of Appeal for damages. The underlying dispute involved a claimant seeking partial annulment of two ministerial salary orders and compensation for alleged salary differences, with the claim against the Bucharest Court of Appeal having been disjoined from the main action. The Court held that the damages claim was an accessory to the principal claims challenging the legality of the orders, since its resolution depended on whether those orders were unlawful, and under Article 123(1) of the Civil Procedure Code, accessory claims are heard by the court competent for the principal claim, regardless of material or territorial jurisdiction. The decision, rendered definitively on 25 May 2023, was based on Articles 99(2), 123(1), and 135(1) and (4) of the Civil Procedure Code, read with Articles 2(h) and 8 of Law No. 554/2004 on administrative litigation.
Legislator headnote
AI generatedart. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 99 alin. (2) C. proc. civ, art. 123 alin. (1) C. proc. civ, art. 8 din Legea nr. 554/2004, Art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ; Negative jurisdictional conflict resolved: salary damages claim stays with Craiova Court of Appeal as accessory to annulment action: The underlying dispute involved a claimant seeking partial annulment of two ministerial salary orders and compensation for alleged salary differences, with the claim against the Bucharest Court of Appeal having been disjoined from the main action. The Court held that the damages claim was an accessory to the principal claims challenging the legality of the orders, since its resolution depended on whether those orders were unlawful, and under Article 123(1) of the Civil Procedure Code, accessory claims are heard by the court competent for the principal claim, regardless of material or territorial jurisdiction. The decision, rendered definitively on 25 May 2023, was based on Articles 99(2), 123(1), and 135(1) and (4) of the Civil Procedure Code, read with Articles 2(h) and 8 of Law No. 554/2004 on administrative litigation.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedBasis for resolving the negative conflict of jurisdiction and establishing the competent court.
Full text
Şedinţa din camera de consiliu de la 25 mai 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii. Procedura derulată. Hotărârea primei instanţe
1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 16.05.2022, pe rolul Curţii de Apel Craiova – secţia contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiţiei şi Curtea de Apel Bucureşti,
- schimbarea în parte a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 401/C din 07.02.2022;
- schimbarea în parte a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 494/C din 10.02.2022;
- repararea de către pârâţi a prejudiciului creat prin emiterea Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 401/C din 07.02.2022 şi a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 494/C din 10.02.2022 nerespectarea dispoziţiilor legale, prejudiciu care constă în diferenţa dintre veniturile efectiv plătite reclamantului şi cele care rezultă din recalcularea conform ordinelor modificate.
Reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 8 şi art. 2 lit. h) din Legea nr. 554/2004.
1.2. Prin încheierea de şedinţă din 23.09.2022, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 99 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., a dispus disjungerea capătului de cerere având ca obiect obligarea Curţii de Apel Bucureşti la repararea pagubei ce i-a fost cauzată prin nerespectarea dispoziţiilor legale de către Ministerul Justiţiei la emiterea Ordinelor nr. 401/C/22022 şi nr. 494/C/2022 şi a dispus formarea unui nou dosar, nr. x/2022
A constatat instanţa că, prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a sesizat instanţa cu mai multe capete principale de cerere întemeiate pe fapte şi cauze diferite şi că cererea de obligare a Curţii de Apel Bucureşti la plata daunelor materiale nu are caracter accesoriu, ci caracter principal, deoarece, soluţionând o cerere de reparare a pagubei cauzată prin emiterea unui act administrativ, instanţa de contencios administrativ trebuie să verifice raportul juridic de conflict dintre reclamant şi pârâta Curtea de Apel Bucureşti, care este diferit de raportul juridic de conflict dintre reclamant şi pârâtul Ministerul Justiţiei.
1.3. În dosarul nou format, nr. x/2022, prin sentinţa civilă nr. 271 din 21 octombrie 2022, Curtea a admis excepţia necompetenţei materiale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Dâmboviţa – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A constatat instanţa, reţinând art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, că litigiul dedus judecăţii are ca obiect obligarea Curţii de Apel Bucureşti la plata de despăgubiri rezultate din emiterea unor acte nelegale şi că tribunalul este competent în soluţionarea acţiunii, pârâta nefiind o autoritate publică centrală.
A mai reţinut Curtea că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 7, Cap. VIII din Anexa V la Legea-cadru nr. 153/2017, deoarece acestea reglementează situaţia circumstanţială a litigiilor ce au ca obiect cereri de anulare a actelor de salarizare, iar, în raport cu pârâta Curtea de Apel Bucureşti, reclamantul nu a solicitat anularea unor acte de salarizare, ci doar obligarea la plata de despăgubiri rezultate din emiterea nelegală a unor acte de salarizare emise de Ministrul Justiţiei.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Dâmboviţa la data de 16.01.2023, sub nr. x/2023.
Prin sentinţa civilă nr. 171 din 9 martie 2023, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei materiale, ridicată din oficiu, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
A reţinut instanţa că al treilea capăt de cerere, privind luarea măsurilor care se impun pentru repararea unui eventual prejudiciu, este o cerere accesorie celor două capete de cerere principale cu care instanţa a fost învestită.
Din interpretarea coroborată a art. 198 cu art. 99 alin. (2) C. proc. civ., se desprinde concluzia că reclamantul poate formula mai multe capete principale de cerere împotriva aceluiaşi pârât, prin aceeaşi cerere de chemare în judecată, însă numai în ipoteza în care capetele de cerere sunt întemeiate pe un titlu comun ori au aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură.
Numai dacă reclamantul a formulat mai multe capete de cerere fără a fi întrunite condiţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ., fiind întemeiate pe fapte ori cauze diferite, fără legătură între ele, instanţa va dispune disjungerea acestora.
A apreciat Tribunalul că cererea accesorie este cererea a cărei rezolvare depinde de soluţia dată unui capăt de cerere principal, iar, în cauză, capătul de cerere privind luarea măsurilor care se impun pentru repararea unui eventual prejudiciu este capăt de cerere accesoriu celorlalte două capete de cerere principale, a cărui soluţionare depinde de soluţia dată acestora de către instanţă, o eventuală disjungere a unui capăt de cerere accesoriu netransformându-l într-un capăt de cerere principal, care să atragă competenţa materială de soluţionare a altei instanţe.
Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul Dâmboviţa, în temeiul art. 132, a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Reclamantul a solicitat, prin acţiunea introductivă de instanţă, schimbarea în parte a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 401/C din 07.02.2022 şi a Ordinului Ministrului Justiţiei nr. 494/C din 10.02.2022 şi repararea prejudiciului creat prin emiterea acestor ordine, prejudiciu care constă în diferenţele dintre veniturile efectiv plătite reclamantului şi cele care rezultă din recalcularea conform ordinelor modificate.
În raport cu pluralitatea petitelor deduse judecăţii de reclamant Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 99 alin. (2) C. proc. civ.,
"În cazul în care mai multe capete principale de cerere întemeiate pe un titlu comun ori având aceeaşi cauză sau chiar cauze diferite, dar aflate în strânsă legătură, au fost deduse judecăţii printr-o unică cerere de chemare în judecată, instanţa competentă să le soluţioneze se determină ţinându-se seama de acea pretenţie care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt."
Obiectul prezentei cauze priveşte capătul de cerere vizând repararea prejudiciului pe care reclamantul l-a suferit ca urmare a emiterii cu încălcarea dispoziţiilor legale a ordinelor ce fac obiectul primelor două capete de cerere.
Apreciază Înalta Curte că soluţionarea acestui capăt de cerere nu poate fi disociată de soluţionarea capetelor de cerere privind legalitatea ordinelor contestate.
Cererea reclamantului de obligare a pârâtei Curtea de Apel Bucureşti la repararea pagubei create ca urmare a diferenţelor salariale care ar rezulta din emiterea nelegală a ordinelor de salarizare nu poate fi soluţionată independent de capetele de cerere vizând anularea/modificarea parţială a Ordinelor Ministrului Justiţiei nr. 401/C din 07.02.2022 şi nr. 494/C din 10.02.2022.
Astfel, acest petit, vizând repararea prejudiciului ca urmare a anulării parţiale a ordinelor de salarizare, este un capăt accesoriu.
Or, conform art. 123 alin. (1) C. proc. civ., "cererile accesorii, adiţionale, precum şi cele incidentale se judecă de instanţa competentă pentru cererea principală, chiar dacă ar fi de competenţa materială sau teritorială a altei instanţe judecătoreşti, cu excepţia cererilor prevăzute la art. 120".
De altfel, reclamantul a înţeles să-şi întemeieze acţiunea pe dispoziţiile art. 2 lit. h) şi art. 8 din Legea nr. 554/2004. Conform art. 8 din lege, persoana vătămată poate solicita anularea în tot sau în parte a actului şi repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale.
Prin urmare, între petitele acţiunii existând o strânsă legătură, care determină soluţionarea lor de către aceeaşi instanţă (eventuala nelegalitate a ordinelor contestate determinând şi analizarea temeiniciei cererii de reparare a eventualului prejudiciu încercat de reclamant), competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Curţii de Apel Craiova.
4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Bucureşti în favoarea Curţii de Apel Craiova – secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.