Negative jurisdictional conflict resolved: Mureș Tribunal retains suit over unpaid Decree-Law 118/1990 indemnity, Cluj declination overturned.

Şedinţa din camera de consiliu de la 25 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureş – secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 07.12.2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Cluj, modificarea Deciziei nr. 10393/08.04.2022 în sensul stabilirii indemnizaţiei lunare pentru situaţia în care s-a aflat părintele reclamantei, în calitate de titular al persecuţiei conform art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege nr. 118/1990.

La data de 18.01.2023, reclamanta A. a formulat precizare la acţiune, prin care a solicitat modificarea Deciziei nr. 10393/08.04.2022 emise de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş în sensul stabilirii indemnizaţiei lunare în favoarea reclamantei. Totodată, a solicitat a se lua act de renunţarea la judecată faţă de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Cluj.

La data de 31.01.2023, reclamanta a depus o nouă precizare la acţiune, prin care a arătat că, în conţinutul acţiunii şi al precizării, a indicat eronat numărul deciziei emise de Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş, numărul corect al deciziei contestate fiind 9952/22.02.2022.

Prin sentinţa civilă nr. 80 din 7 februarie 2023, Tribunalul Mureş a admis excepţia necompetenţei teritoriale ridicată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Cluj – secţia mixtă contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale.

A reţinut instanţa, în esenţă, în raport cu dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, că reclamanta, având domiciliul în străinătate, a precizat în cuprinsul cererii de chemare în judecată că are ales domiciliul procesual în vederea comunicării actelor de procedură în localitatea Gherla, judeţul Cluj.

2. Hotărârea celei de-a doua instanţe

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 21.02.2023.

Prin sentinţa civilă nr. 734 din 29 martie 2023, Tribunalul a admis excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Cluj ridicată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Mureş – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

A reţinut instanţa că art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 prevede o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică. Or, în ipoteza în care reclamantul nu are stabilit în mod legal un domiciliu la o adresă din ţară, sunt incidente dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., conform cărora cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului.

Astfel, întrucât domiciliul reclamantei este în străinătate, competenţa nu se poate determina raportat la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, ci la dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., act normativ care completează legea specială.

Constatând ivit conflict negativ de competenţă, Tribunalul Mureş, în temeiul art. 134 şi art. 135 alin. (1) C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu soluţionarea acestuia.

3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă

Înalta Curte reţine că, fiind vorba de un litigiu de contencios administrativ, în ceea ce priveşte competenţa teritorială de soluţionare a cauzei, dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată dispun că "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituţie publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Deci, de principiu, textul de lege prevede o competenţă teritorială exclusivă în favoarea instanţei de contencios administrativ şi fiscal de la domiciliul reclamantului persoană fizică, conflictul negativ de competenţă fiind generat de faptul că art. 10 din lege nu reglementează situaţia în care reclamantul persoană fizică nu are domiciliul în România.

Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înţelege locul unde persoana fizică declară că are locuinţa principală, iar "reşedinţa" este locul unde persoana fizică are locuinţa secundară. Cele două noţiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenţei populaţiei, iar dovada fiecăreia se realizează prin menţiuni diferite în actul de identitate.

De asemenea, în cuprinsul C. proc. civ. se regăseşte utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalităţii procedurii de citare, respectiv înştiinţării corespunzătoare a părţilor aflate în litigiu, cu privire la existenţa şi obiectul pricinii.

Or, în materia contenciosului administrativ, dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 statuează că reclamantul se adresează exclusiv instanţei de la domiciliul său.

Se observă, aşadar, că legiuitorul nu a utilizat alternativ, ca în cazul procedurii de citare, cele două sintagme, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului şi nu la reşedinţa acestuia.

Reclamanta A., după cum reiese din actele dosarului, are domiciliul în Ungaria, şi nu în România.

Astfel, în ipoteza în care reclamantul are domiciliul în străinătate, sunt incidente dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., potrivit cărora "Cererile îndreptate împotriva statului, autorităţilor şi instituţiilor centrale sau locale, precum şi a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanţa de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanţa de la sediul pârâtului".

Prin urmare, în raport cu cele reţinute anterior, reclamanta A. neavând domiciliul în România, competenţa se va stabili în favoarea instanţei de la sediul autorităţii pârâte, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş, care este emitentul actului atacat.

4. Temeiul legal al soluţiei adoptate asupra conflictului de competenţă

Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Mureş – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Cluj şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Mureş în favoarea Tribunalului Mureş – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.