Waiver of cassation appeal as unilateral act of disposition under Article 463 C. proc. civ.

Şedinţa publică din data de 23 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

Circumstanţele cauzei

Prin decizia civilă nr. 762 din 08 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în doar nr. 626/33/2022, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarat de revizuenţii PFA A., A. şi B., împotriva deciziei civile nr. 1.281 din 11.11.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Cluj, pe care a fost menţinută în întregime.

Prin cererea înregistrată la data de 21 septembrie 2022 revizuenţii PFA A., A. şi B. au solicitat completarea deciziei civilă nr. 762 din 08 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în doar nr. 626/33/2022.

Hotărârea instanţei de fond

Prin Hotărârea de completare din 20 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea formulată de revizuienţii, PFA A., A. şi B. privind completarea deciziei civile nr. 762 din 08 septembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în doar nr. 626/33/2022.

Calea de atac a recursului ce face obiectul prezentei judecăţi

Împotriva Hotărârii de completare din 20 octombrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanţii PFA A., A. şi B. au declarat recurs.

Apărările formulate în recurs

Intimatele-pârâte Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud (AJPIS BN) şi C. au formulat întâmpinări la recursul promovat de reclamanţi, în cadrul cărora au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului, raportat la caracterul definitiv al hotărârii recurate.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenţii – reclamanţi PFA A., A. şi B. au formulat Răspuns la întâmpinare solicitând admiterea excepţiei inadmisibilităţii recursului, invocată de intimate, anularea actelor procedurale şi trimiterea cauzei spre completare.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin Rezoluţia Preşedintelui completului învestit aleatoriu cu judecarea dosarului din data de 03.03.2023 s-a fixat primul termen pentru soluţionarea recursului la data de 23 mai 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

La data de 28 noiembrie 2022, înainte de a se comunica cererea de recurs intimatelor – pârâte, recurenţii – reclamanţi PFA A., A. şi B. au depus la dosar Act de renunţare la judecată, întemeiat pe dispoziţiile art. 406 şi următoarele C. proc. civ.

Intimatele – pârâte Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Bistriţa-Năsăud (AJPIS BN) şi C. au formulat Note Scrise la cererea de renunţare la judecată depusă de recurenţii – reclamanţi, fiind de acord cu aceasta.

Considerentele şi soluţia instanţei de recurs

Cu privire la cererea de renunţare la judecata recursului.

Înalta Curte, având de analizat cererea de renunţare, astfel cum a fost fost formulată de recurenţii – reclamanţi PFA A., A. şi B., reţine că procesul civil porneşte la iniţiativa reclamantului care fixează prin actul de sesizare obiectul şi limitele procesului, iar asupra acestuia, în condiţiile legii, are un drept de dispoziţie, drept reglementat prin dispoziţiile art. 9 C. proc. civ., manifestat inclusiv prin posibilitatea reclamantului ca, potrivit art. 406 alin. (1) C. proc. civ., să renunţe la judecarea cauzei oricând, în tot sau în parte, verbal în şedinţa de judecată ori prin cerere scrisă.

Potrivit art. 406 C. proc. civ., "(1) Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă. (2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială. (3) Dacă renunţarea s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanţa, la cererea pârâtului, îl va obliga pe reclamant la cheltuielile de judecată pe care pârâtul le-a făcut. (4) Dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare. (5) Când renunţarea la judecată se face în apel sau în căile extraordinare de atac, instanţa va lua act de renunţare şi va dispune şi anularea, în tot sau în parte, a hotărârii sau, după caz, a hotărârilor pronunţate în cauză. (6) Renunţarea la judecată se constată prin hotărâre supusă recursului, care va fi judecat de instanţa ierarhic superioară celei care a luat act de renunţare. Când renunţarea are loc în faţa unei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, hotărârea este definitivă".

De asemenea, potrivit art. 463 C. proc. civ., "(1) Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre. (2) Achiesarea, atunci când este condiţionată, nu produce efecte decât dacă este acceptată expres de partea adversă. (3) Dispoziţiile art. 404 rămân aplicabile",m iar art. 464 prevede: "(1) Achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parţială.(2) Achiesarea expresă se face de parte prin act autentic sau prin declaraţie verbală în faţa instanţei ori de mandatarul său în temeiul unei procuri speciale. (3) Achiesarea tacită poate fi dedusă numai din acte sau fapte precise şi concordante care exprimă intenţia certă a părţii de a-şi da adeziunea la hotărâre. (4) Achiesarea poate fi totală, dacă priveşte hotărârea în întregul ei sau, după caz, parţială, dacă priveşte numai o parte din hotărârea respectivă".

Analizând cererea de renunţare, astfel cum a fost formulată de recurenţii – reclamanţi PFA A., A. şi B., constată Înalta Curte că, faţă de solicitarea recurenţilor, "de renunţare la judecata acestei căi extraordinare de atac", în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 463 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora: "Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi, ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre.", dispoziţiile art. 406 C. proc. civ., invocate de recurenţi, ca temei al cererii lor, vizând renunţarea la judecata fondului litigiului.

Astfel, deliberând asupra cererii de renunţare formulată de recurenţii - reclamanţi, din perspectiva dispoziţiilor art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziţie al părţilor, dispoziţii în conformitate cu care obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar partea poate oricând renunţa la judecată, în condiţiile legii.

Instanţa de control judiciar are în vedere deopotrivă şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

În cauză, Înalta Curte constată că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurenţilor - reclamanţi, care nu este supus cenzurii instanţei de judecată, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Prin urmare, întrucât în speţă recurenţii au renunţat la judecata recursului, conform art. 463 alin. (1) C. proc. civ., iar renunţarea este un act de dispoziţie unilateral şi irevocabil, dând eficientă principiului disponibilităţii, Înalta Curte va lua act de renunţare.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de cererea recurenţilor – reclamanţi PFA A., A. şi B. de renunţare la judecata recursului promovat împotriva Hotărârii de completare din 20 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 463 C. proc. civ. ia act de cererea recurenţilor – reclamanţi PFA A., A. şi B., de renunţare la judecata recursului promovat împotriva Hotărârii de completare din 20 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Cluj – secţia a III-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 23 mai 2023.