Public servant's simultaneous business activity: indirect incompatibility with community fund oversight duties under Law 161/2003

Şedinţa publică din data de 17 mai 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

Circumstanţele cauzei

Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţionala de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către Agenţia Naţionala de Integritate, Inspecţia de Integritate, prin care au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor şi obligarea pârâţilor la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu derularea acestui proces în temeiul art. 451 C. proc. civ.

Hotărârea ce face obiectul controlului judiciar dedus judecăţii

Prin sentinţa civilă nr. 23/2020 din 03 martie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia– secţia contencios administrativ şi fiscal s-a respins excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune invocată de reclamanta A. prin cererea de chemare în judecată.

Totodată, s-a admis acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei Agenţia Naţională de Integritate şi în consecinţă s-a anulat Raportul de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către pârâtă, fiind obligată pârâta să plătească reclamantei suma de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată în faţa instanţei de fond.

Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond a exercitat calea de atac a recursului, în condiţiile art. 493 din C. proc. civ., pârâta Agenţia Naţională de Integritate.

Invocând dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei civile recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii formulate de reclamantă, ca nefondată.

În dezvoltarea criticilor sale, recurenta a arătat că, în speţă, incidenţa dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 este evidentă, având în vedere faptul că obiectul principal de activitate al A. PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ îl constituie: "Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management".

Or, atribuţiile exercitate în calitate de consilier superior la Compartimentul Constatare şl Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar SDRU Regiunea Centru - Ministerul Muncii. Familiei şi Egalităţii de Şanse, potrivit fişei postului, constau în:

- fişa postului nr. 76/16.07.2013:

Scopul principal al postului: "desfăşoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 şi H.G. nr. 875/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza sesizărilor şi alertelor de nereguli primite de la AMPOSDRU, auditul intern/extern, compartimentele OIRPOSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuţii de control, mass-media, etc;

- Cerinţe specifice: cunoaşterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistenţă financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum şi a fondurilor provenite din fonduri naţionale reprezentând cofinanţarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuţiile postului;

- Atribuţiile postului: atribuţiile specifice domeniului gestionării asistenţei financiare nerambursabile comunitare, desfăşoară activităţi în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% din timpul de lucru;

fişa postului nr. 15/19.08.2016:

Scopul principal al postului: "desfăşoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G, nr. 66/2011 şi H.G, SÎ5/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza sesizărilor şi alertelor de nereguli primite de la DG PCU, auditul intern/extern, compartimentele OIR POSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuţii de control, media, etc; verifică, stabileşte şi individualizează obligaţia de plată, ca urmare a activităţii de constatare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli; verificarea respectării legalităţii şi regularităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor PHARE şi FSE precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente; raportarea funcţiei delegate organismului intermediar privind controlul antifraudă, pentru proiectele implementate;

- Cerinţe specifice: cunoaşterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistenţă financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum şi a fondurilor provenite din fonduri naţionale reprezentând cofinanţarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuţiile postului;

- Atribuţiile postului: atribuţiile specifice domeniului gestionării asistenţei financiare nerambursabile comunitare, desfăşoară activităţi în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% timpul de lucru;

- fişa postului nr. 97/26.06.2017:

Scopul principal al postului: "să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de performanţă ale proiectelor şi programelor finanţate din fonduri europene şi de pre-aderare (PHARE, POSDRU, POCU) prin: asigurarea controlului antifraudă în conformitate cu prevederile legale în vigoare; participare, ca funcţionar public al organismului intermediar, la îndeplinirea obiectivelor instituţiei şi la creşterea performanţelor OIP POSDRU Centru;

Atribuţiile postului: atribuţiile specifice domeniului gestionării asistenţei financiare nerambursabile comunitare reprezintă 100% din obiectivele şi atribuţiile de serviciu";

Astfel, susţine recurenta că, comparând în paralel activităţile desfăşurate prin intermediul P.F.A. - ului al cărei titular este intimata, cu atribuţiile exercitate în calitate de consilier superior, potrivit fişei postului, rezultă în mod evident legătura cel puţin indirectă despre care face vorbire art. 96 alin (1) al Legii nr. 161/2003.

Regimul incompatibilităţilor este expres prevăzut de legislaţia în vigoare iar intimata, în calitate de funcţionar public, avea obligaţia de a respecta prevederile legale privind incompatibilităţile în vigoare la data evaluării şi să nu se încalce legislaţia aplicabilă. Or, intimata, ignorând prevederile legale menţionate nu a efectuat demersurile necesare pentru a ieşi din starea de incompatibilitate in termenul prevăzut de lege, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităţilor aplicabil funcţionarilor publici.

În concluzie, în baza considerentelor mai sus menţionate, recurenta solicită instanţei admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, respingerea acţiunii formulate de intimata reclamantă A., ca nefondată.

Apărările formulate în cauză

Intimata – reclamantă A. a formulat întâmpinare, în cadrul căreia, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat şi menţinerea hotărârii atacate, ca fiind legală şi temeinică.

A susţinut în esenţă intimata –reclamantă că simpla deţinere în mod concomitent a calităţii de persoană fizică autorizată şi cea de funcţionar public nu mai generează, ulterior datei de 1.01.2010, data la care a survenit modificarea legislativă, o stare de incompatibilitate în mod automat, fiind necesar a fi verificate şi alte elemente din care sa se poată desprinde concluzia existentei unei stări de incompatibilitate.

In aceste condiţii, cele reţinute de pârâta-recurentă conform cărora reclamanta a exercitat si deţinut simultan, în perioada 20.09.2013 - 04.10.2017, funcţia de consilier superior la Compartimentul Constatare si Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifrauda si Monitorizare Audit din cadrul Organismul Intermediar POS DRU Regiunea Centru-Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse si calitatea de persoana fizica autorizata, A., nu justifică, în mod singular, reţinerea unor elemente de incompatibilitate prin raportare la dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Instanţa de fond, analizând înscrisurile comunicate de recurenta pârâtă, avute în vedere de aceasta la analiza stării de incompatibilitate a sa, reţinuta prin Raportul de evaluare nr. x/03.10.2019, a constatat că au fost examinate, pentru perioada cu privire la care s-a reţinut existenta unei stări de incompatibilitate, deciziile de numire in funcţia publica a reclamantei si fisele de post, precum si contractul incheiat de către subsemnata reclamanta cu S.C. B. S.R.L., acesta fiind singurul contract analizat de pârâta recurentă.

Din analiza clauzelor contractului încheiat cu S.C. B. S.R.L., rezultă faptul că durata contractului este de 30 de zile lucratoare consecutive, începând cu data de 01.08.2013. Prin urmare, faţă de data de început a contractului şi durata acestuia, se poate observa faptul că contractul încheiat de reclamanta cu societatea comercială si-a incetat valabilitatea la data de 13.09.2013. Or, prin raportul de evaluare contestat s-a reţinut faptul că s-a aflat in stare de incompatibilitate în perioada 20.09.2013 -0.2O17, perioada în care contractul încheiat nu mai era in fiinţa, ajungând la termenul de executare.

Prin urmare, consideră că susţinerile recurentei conform cărora, în cauză, incidenţa dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 este evidentă, rezultând din compararea în paralel a activităţilor desfăşurate prin intermediul PFA –ului al cărui titular este reclamanta intimată, cu atribuţiile exercitate în calitate de consilier superior la Compartimentul Constatare si Stabilire Nereguli/mpartimentul Nereguli, Antifrauda si Monitorizare Audit din cadrul Organismul ermediar POS DRU Regiunea Centru-Ministerul Muncii, Familiei si Egalităţii de Şanse, potrivit fişei postului, sunt lipsite de orice suport probator.

Solicită astfel respingerea recursului.

Răspunsul la întâmpinare

Deşi întâmpinarea intimatei –reclamante A. i-a fost comunicată recurentei, aceasta nu a combătut apărările în cadrul unui Răspuns la întâmpinare, conform art. 4711 alin. (4) incidente şi în cazul recursului, conform art. 490 alin. (2) C. proc. civ.

Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ. şi dispoziţiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, prin Rezoluţia Preşedintelului completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului din data de 07.09.2020 a fost fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 17 mai 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt şi temeiurile de drept ale cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 394 C. proc. civ., declară dezbaterile închise şi reţine cauza spre soluţionare pe fondul recursului ce face obiectul pricinii deduse judecăţii.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, precum şi sentinţa recurată, în raport cu motivul de casare invocat, cu apărările din cuprinsul întâmpinării şi cu normele legale incidente în litigiul dedus prezentei judecăţi, Înalta Curte constată că recursul promovat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate este fondat, urmând a fi admis, având în vedere următoarele considerente:

Prin Raportul de evaluare nr. x din 03.10.2019, s-a constatat situaţia de incompatibilitate în care s-a aflat reclamanta A., prin încălcarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, întrucât a exercitat şi deţinut simultan, în perioada 20.09.2013-04.10.2017, funcţia de Consilier superior la Compartimentul Constatare şi Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru-Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi calitatea de persoană fizică autorizată A., obiectul principal de activitate fiind " Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management".

Prin cererea înregistrată pe rolul instanţei sub număr de dosar x/2019 reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţionala de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către Agenţia Naţionala de Integritate, Inspecţia de Integritate, prin care au fost identificate elemente de încălcare a legislaţiei privind regimul juridic al incompatibilităţilor şi obligarea pârâţilor la suportarea cheltuielilor de judecată ocazionate cu derularea acestui proces în temeiul art. 451 C. proc. civ.

Instanţa de fond a admis cererea formulată de reclamanta A., anulând Raportul de evaluare nr. x/03.10.2019 întocmit de către pârâta Agenţia Naţionala de Integritate.

În esenţă, a reţinut judecătorul de primă jurisdicţie că susţinerile pârâtei privind incidenţa dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea 161/2003, sunt lipsite de suport probator.

Soluţia primei instanţe nu este împărtăşită şi de instanţa de control judiciar, care apreciază că judecătorul fondului a pronunţat o hotărâre cu interpretarea greşită a dispoziţiilor dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, motiv pentru care se impune reformarea acesteia, cu consecinţa respingerii acţiunii formulate de intimata – reclamantă A., ca neîntemeiate.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs prin care se invocă incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că, potrivit acestui motiv, casarea unei hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greşită a legii materiale, nu şi a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii atunci când instanţa, deşi a recurs la textele de lege aplicabile speţei, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omiţând unele condiţii pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greşit.

În cauza de faţă acest motiv este incident.

Procedând la propria evaluare, în raport de criticile formulate prin cererea de recurs, instanţa de control judiciar reţine că intimata – reclamantă A., în perioada 20.09.2013 -04.10.2017, a exercitat şi deţinut simultan funcţia de consilier superior la Compartimentul Constatare şi Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse şi calitatea de persoană fizică autorizată A., obiectul principal de activitate al PFA –ului constând în " Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management", astfel că, în discuţie rămâne interpretarea normelor de drept aplicabile în cauză.

În acest sens, Înalta Curte constată că, potrivit art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei "(1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activităţi în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statul special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului."

Începând cu anul 2009, legiuitorul a permis funcţionarilor publici să exercite funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, cu condiţia să nu fie în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public

Aşadar, pentru depistarea unei legături directe sau indirecte între activităţile desfăşurate de un funcţionar public, în exercitarea funcţiei publice şi a unei activităţi conexe, în mediul privat, se vor avea în vedere, spre comparaţie, atribuţiile din fişa postului de funcţionar public şi domeniul/domeniile de activitate din sfera privată.

Finalitatea urmărită de legiuitor prin adoptarea Legii nr. 161/2003 constă în asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice, precum şi în prevenirea corupţiei, astfel cum se prevede expres în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 176/2010. Prin urmare, obiectul care circumscrie sfera de incidenţă a incompatibilităţilor vizate de Legea nr. 161/2003 îl constituie protejarea integrităţii persoanei ce ocupă o funcţie sau demnitate publică de eventualele ingerinţe determinate de interese personale ce decurg din desfăşurarea în paralel a unor activităţi private conexe. În egală măsură, în accepţiunea legiuitorului, protejarea integrităţii se corelează în mod necesar cu evitarea faptelor de corupţie ce ar putea fi săvârşite ca urmare a îmbinării exercitării funcţiei publice cu desfăşurarea unei activităţi independente/liberale care se desfăşoară potrivit dispoziţiilor legale incidente.

Stabilirea expresă a incompatibilităţilor are ca fundament premisa că, fiind în serviciul public, persoana care deţine o funcţie de demnitate publică sau de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar şi să se abţină de la exercitarea unor funcţii sau de la desfăşurarea unor activităţi care, prin natura lor, ar fi în contradicţie cu mandatul său reprezentativ sau care l-ar împiedica de la exercitarea acestuia, potrivit exigenţelor legale sau regulamentare. Un asemenea cumul ar fi în dauna funcţiilor îndeplinite, a imparţialităţii, obiectivităţii şi independenţei pe care exerciţiul lor corect îl presupune.

Înalta Curte, contrar celor reţinute de judecătorul fondului, constată că, în mod corect s-a reţinut de către recurenta –pârâtă Agenţia Naţională de Integritate că o parte a atribuţiilor exercitate de intimata–reclamantă în funcţia publică de consilier superior la Compartimentul Constatare şi Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse au o legătură cel puţin indirectă cu activitatea de consultanţă şi management desfăşurată de reclamantă ca Persoană Fizică Autorizată, ambele activităţi solicitând pregătire în acelaşi domeniu " gestionarea asistenţei financiare nerambursabile", parte din atribuţiile din fişa postului pentru funcţia publică desfăşurată la Compartimentul Constatare şi Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse având o legătură cel puţin indirectă cu activitatea de evaluare/verificare cereri de rambursare desfăşurată de reclamantă ca Persoană Fizică Autorizată A., aceste atribuţii aflate în legătură fiind corect identificate de recurenta – pârâtă, din fişele de post ale intimatei –reclamante, respectiv Fişa postului nr. x, nr. 15/19.08.2016, nr. 97/26.06.2017.

Astfel, potrivit Fişei postului nr. 76/16.07.2013 " Scopul principal al postului: "desfăşoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 66/2011 şi H.G. nr. 875/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza sesizărilor şi alertelor de nereguli primite de la AMPOSDRU, auditul intern/extern, compartimentele OIRPOSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuţii de control, mass-media, etc;

Cerinţe specifice: cunoaşterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistenţă financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum şi a fondurilor provenite din fonduri naţionale reprezentând cofinanţarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuţiile postului;

Competenţă managerială (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale)

Atribuţiile postului: atribuţiile specifice domeniului gestionării asistenţei financiare nerambursabile comunitare, desfăşoară activităţi în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% din timpul de lucru"

Potrivit Fişei postului nr. 15/19.08.2016:

"Scopul principal al postului: desfăşoară activitatea de control privind utilizarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, în conformitate cu prevederile O.U.G, nr. 66/2011 şi H.G, SÎ5/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza sesizărilor şi alertelor de nereguli primite de la DG PCU, auditul intern/extern, compartimentele OIR POSDRU Regiunea Centru, alte organe cu atribuţii de control, media, etc; verifică, stabileşte şi individualizează obligaţia de plată, ca urmare a activităţii de constatare a creanţelor bugetare rezultate din nereguli; verificarea respectării legalităţii şi regularităţii în utilizarea şi administrarea fondurilor PHARE şi FSE precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente; raportarea funcţiei delegate organismului intermediar privind controlul antifraudă, pentru proiectele implementate;

Cerinţe specifice: cunoaşterea procesului de utilizare a fondurilor provenite din asistenţă financiară nerambursabilă acordată de către Comisia Europeană României, precum şi a fondurilor provenite din fonduri naţionale reprezentând cofinanţarea aferentă, atitudine pro-activă în raport cu atribuţiile postului;

Competenţă managerială (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale)

Atribuţiile postului: atribuţiile specifice domeniului gestionării asistenţei financiare nerambursabile comunitare, desfăşoară activităţi în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% timpul de lucru"

Fişa postului nr. 97/26.06.2017:

"Scopul principal al postului: "să contribuie la îndeplinirea obiectivelor de performanţă ale proiectelor şi programelor finanţate din fonduri europene şi de pre-aderare (PHARE, POSDRU, POCU) prin: asigurarea controlului antifraudă în conformitate cu prevederile legale în vigoare; participare, ca funcţionar public al organismului intermediar, la îndeplinirea obiectivelor instituţiei şi la creşterea performanţelor OIP POSDRU Centru;

Competenţă managerială (cunoştinţe de management, calităţi şi aptitudini manageriale)

Atribuţiile postului: atribuţiile specifice domeniului gestionării asistenţei financiare nerambursabile comunitare, desfăşoară activităţi în domeniul instrumentelor structurale - Obiectivul Convergenta, în limita de 100% timpul de lucru"

Deopotrivă, având în vedere obiectul principal de activitate al Persoanei Fizice Autorizate A., respectiv " Activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management", respectiv obiectul contractului nr. x/01.11.2013 încheiat între C. S.R.L. şi A. Persoană Fizică Autorizată şi anume " realizarea de către expert a activităţilor de specialitate- expert verificare cereri de rambursare", este evident că există legătură cel puţin indirectă între atribuţiile exercitate ca funcţionar public, respectiv consilier superior la Compartimentul Constatare şi Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse si activitatea de expert verificare cereri de rambursare efectuată de intimata – reclamantă ca Persoană Fizică Autorizată, întrucât exercitarea ambelor funcţii implică aceeaşi pregătire profesională, aceasta punând în practică cunoştinţele si competenţele profesionale.

Instanţa de control judiciar reţine că, raportat la sintagma " legătură directă/indirectă", pentru existenţa cazului de incompatibilitate nu este necesar să existe o suprapunere a atribuţiilor sau o intersectare a lor, ci doar o legătură, care poate fi directa sau indirectă. Ori, existenţa în cauză a acestei legături, cel puţin indirectă, este neechivocă.

Astfel fiind, rezultă incidenţa ipotezei referitoare la legătura între funcţiile din domeniul privat cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, prevăzută în dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003.

Prin urmare, legătura indirectă între activităţile exercitate de reclamantă, nu poate fi înlăturată, ignorată în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunţate de legiuitor: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, constituie un imperativ esenţial într-o societate democratică, legiuitorul reţinând în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 faptul că "unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităţi publice şi funcţii publice, este asigurată prin Titlul IV privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor".

Deci, finalitatea Legii nr. 161/2003 nu este înlăturarea stărilor de conflict de interese/incompatibilităţi, ci prevenirea acestora.

Având în vedere aceste aspecte importante privind prevenirea stărilor de incompatibilitate, dispoziţiile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deţine o funcţie publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activităţi care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

Stabilirea expresă a incompatibilităţi lor are ca fundament premisa că, fiind în serviciul populaţiei, persoana care deţine o funcţie de autoritate publică trebuie să fie nu numai independentă, dar şi să se abţină de la exercitarea unor funcţii sau de la desfăşurarea unor activităţi care, prin natura lor, ar fi în contradicţie cu mandatul său reprezentativ sau care ar împiedicat-o de la exercitarea acestuia, potrivit exigenţelor legale sau regulamentare.

Or, în speţă examinând comparativ funcţia publică exercitată de reclamantă, conform atribuţiilor menţionate în fişele de post ale acesteia şi cu atribuţiile exercitate de reclamantă în domeniul privat, rezultă că acestea sunt asemănătoare (există o legătură cel puţin indirectă) în sensul că reclamanta are atribuţii legate de procesul de utilizare a fondurilor comunitare, domeniul de activitate fiind acelaşi – gestionarea asistenţei financiare nerambursabile comunitare.

Mai mult, ambele activităţi îndeplinite de către reclamantă implică şi aceeaşi pregătire profesională, aceasta, pentru îndeplinirea calităţii de persoană fizică autorizată, respectiv a activităţii de expert verificare cereri de rambursare punând în practică cunoştinţele de management si competenţele sale profesionale.

Aşadar, contrar celor reţinute de prima instanţă, Înalta Curte constată că intimata – reclamantă A. s-a aflat în stare de incompatibilitate exercitând şi deţinând simultan, în perioada 20.09.2013-04.10.2017 funcţia de consilier superior la Compartimentul Constatare şi Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru –Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse si calitatea de persoană fizică autorizată A..

Instanţa de control judiciar reţine că nu prezintă relevanţă împrejurarea că atribuţiile aferente funcţiei publice nu au interferat în concret cu exercitarea atribuţiilor din domeniul privat, câtă vreme sunt realizate elementele stării de incompatibilitate.

Astfel, legătura indirectă între activităţile exercitate de reclamantă nu poate fi înlăturată, în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunţate de legiuitor, respectiv imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, constituie un imperativ esenţial într-o societate democratică.

Regimul incompatibilităţilor şi al conflictului de interese reprezintă unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice, interese care trebuie să stea la baza exercitării oricăror funcţii publice sau demnităţi publice, legiuitorul prezumând o stare de pericol derivată din situaţia incompatibilitate sau de conflict de interese in care se afla persoanele cărora li se aplică aceste reglementări. Scopul declarat al emiterii actului normativ anterior menţionat l-a constituit prevenirea şi combaterea folosirii abuzive a funcţiilor/demnităţilor publice.

Având în vedere aceste aspecte teoretice privind prevenirea stărilor de incompatibilitate, dispoziţiile art. 96 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor, urmărindu-se ca persoana care deţine o funcţie publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activităţi care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

Funcţia de consilier superior este, prin natura ei, o funcţie ce implică controlul privind utilizarea fondurilor comunitare, aflându-se astfel în legătură, cel puţin indirectă cu activitatea independentă de expert verificare cereri de rambursare.

Înalta Curte admite faptul că între activităţile desfăşurate de intimata - reclamantă, în calitate de funcţionar public, şi cea desfăşurată ca persoană fizică autorizată - expert verificare cereri de rambursare sunt şi diferenţe semnificative, dar pentru existenţa stării de incompatibilitate nu este necesară dovada suprapunerii complete sau qvasicomplete a activităţilor, ci doar stabilirea legăturii indirecte între aceste activităţi, legătură de natură a da naştere suspiciunii că activitatea desfăşurată în funcţia publică îi conferă avantaje funcţionarului în ipostaza activităţii sale private sau că eficienţa, obiectivitatea sau imparţialitatea îi pot fi afectate şi astfel este afectată transparenţa şi profesionalismul serviciului public în care funcţionarul este angrenat.

Astfel, legătura indirectă între cele două activităţi exercitate de reclamantă, respectiv în domeniul privat, ca persoană fizică autorizată –expert verificare cereri de rambursare şi, ca funcţionar public, funcţia de consilier superior la Compartimentul Constatare şi Stabilire Nereguli/Compartimentul Nereguli, Antifraudă şi Monitorizare Audit din cadrul Organismului Intermediar POSDRU Regiunea Centru nu poate fi înlăturată, ignorată, în contextul în care prevenirea stărilor de incompatibilitate în apărarea principiilor enunţate de legiuitor: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public, constituie un imperativ esenţial într-o societate democratică, legiuitorul reţinând în expunerea de motive a Legii nr. 161/2003 faptul că " unul dintre cele mai importante mijloace de apărare a intereselor publice care trebuie să stea la baza exercitării oricăror demnităţi publice şi funcţii publice, este asigurată prin Titlul IV privind conflictul de inteerse şi regimul incompatibilităţilor".

Reţine, astfel, Înalta Curte că scopul Legii nr. 161/2003 nu este acela de înlăturare a stărilor de conflict de interese/incompatibilităţi, ci de prevenire a acestora.

Prin urmare, dispoziţiile art. 96 alin. (1) Teza a II-a din Legea nr. 161/2003 se impun a fi interpretate în raport cu scopul preventiv urmărit de legiuitor şi anume acela ca persoana care deţine o funcţie publică să adopte o conduită preventivă de natură să conducă la excluderea exercitării oricăror activităţi care ar putea genera o stare de incompatibilitate.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că, raportat la situaţia de fapt stabilită în cauză prin probatoriul administrat, instanţa de fond a interpretat şi a aplicat în mod greşit dispoziţiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, în condiţiile în care pentru existenţa stării de incompatibilitate nu este necesară o suprapunere a atribuţiilor sau o intersectare a acestora, ci, doar o legătură cel puţin indirectă care ar exista între acestea, iar ambele activităţi desfăşurate de reclamantă aparţin aceluiaşi domeniu – gestionarea asistenţei finanţare nerambursabile comunitare - şi implică, totodată, aceeaşi pregătire profesională, aplicarea aceluiaşi cadrul legislativ şi punerea în practică a aceloraşi cunoştinţe de competenţe profesionale.

Instanţa de control judiciar nu-şi poate însuşi interpretarea dată de judecătorul de primă jurisdicţie, în sensul că singurul contract avut în vedere de pârâtă la emiterea raportului de evaluare a fost cel încheiat de reclamantă cu S.C. B. S.R.L., iar contractul x/01.11.2013 încheiat cu C. S.R.L. nu poate fi luat în considerare, deoarece nu a fost analizat de către pârâtă, în condiţiile în care acestea fac parte din documentaţia ce a stat la baza emiterii actului administrativ atac, autoritatea nefiind obligată să menţioneze în cadrul raportului toate actele ce au stat la baza emiterii acestuia.

Prin urmare, Înalta Curte, validând raţionamentul recurentei-pârâte, reţine că a fost dovedită starea de incompatibilitate în care s-a aflat reclamanta A., motiv pentru care constată că sentinţa primei instanţe este rezultatul interpretării şi aplicării greşite a dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Constatând incidenţa motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, în conformitate cu dispoziţiile art. 496 alin. (1) din C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul promovat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate, va casa sentinţa recurată şi, rejudecând cauza în fond, va respinge acţiunea promovată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâta Agenţia Naţională de Integritate împotriva sentinţei nr. 23/2020 din 3 martie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi rejudecând:

Respinge acţiunea formulată de reclamanta A., împotriva pârâtei Agenţia Naţională de Integritate, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 mai 2022.