Validity of audit notification and objection response procedures, and exclusion of temporary pension indexations from base recalculation in military pension disputes

Şedinţa publică din data de 22 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal la data de 25.08.2020, reclamanta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a chemat în judecată pe pârâta Curtea de Conturi a României pentru Departamentul XII al Curţii de Conturi a României şi Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi, solicitând anularea încheierii nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi; anularea Deciziei nr. XII/4/13.07.2020 şi implicit a Raportului de control nr. x din data de 16.06.2020 emise de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României; suspendarea măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României şi menţinute prin încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi până la soluţionarea acţiunii în anulare.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1602 din 9 noiembrie 2021, s-a respins cererea de suspendare a executării măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de pârâtă.

Prin sentinţa civilă nr. 974 din 24 mai 2022, a fost admisă contestaţia; au fost anulate Decizia nr. XII/4/13.07.2020, Raportul de control emis de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României şi încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi; a fost respinsă cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei, astfel cum a fost completată, formulată de intervenientul A..

3. Calea de atac exercitată în cauză

3.1. Recursul formulat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 (privind cererea de suspendare)

Reclamanta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a formulat recurs împotriva sentinţei de mai sus, prin care a solicitat admiterea recursului, schimbarea hotărârii atacate cu recurs şi admiterea cererii de suspendare a executării măsurilor dispuse prin Decizia nr. XII/4 din 13.07.2020 a Curţii de Conturi, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

În motivarea cererii de recurs, s-a arătat că în genul de litigii la care se referă actul administrativ atacat, adică Decizia nr. XII/4 din 13.07.2020 a Curţii de Conturi, un caz deplin justificat pentru a îndeplini prima condiţie stabilită de legiuitor este faptul că dintr-un număr de 133 de hotărâri judecătoreşti, 127 sunt favorabile Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, din care 41 definitive (analiza a avut la bază o situaţie a proceselor întocmită la data de 10.08.2020). Faptul că aproape toate procesele s-au încheiat cu o decizie favorabilă punctului de vedere al instituţiei militare este recunoscut şi de Curtea de Conturi. Câştigarea unui număr important de procese pe această temă, dublată de pierderea unui număr infim de astfel de procese, constituie un caz justificat, menit să creeze o îndoială serioasă asupra legalităţii actului administrativ.

În plus, se poate constata că măsura promovată de Curtea de Conturi şi pusă în aplicare ar contrazice principiul egalităţii (prevăzut de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 2), prin care se asigură tuturor participanţilor la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. Astfel, beneficiarii de pensii cu cuantum mai mic, din cauza perioadei relativ scurte de serviciu sau/şi a unor funcţii cu grade mai mici ar ajunge la nivelul pensiei acelora care au îndeplinit funcţii înalte, o lungă perioadă, dar ale căror pensii sunt plafonate prin lege.

In ceea ce priveşte cea de-a doua condiţie, iminenţa unei pagube, dovedirea acesteia este simplu de efectuat. O sumă substanţială de bani proveniţi din bugetul de stat vor fi cheltuiţi în plus fată de actualele sume alocate; în ipoteza unui verdict favorabil în proces, prejudiciul nu va putea fi recuperat de îndată, ci treptat, prin reţinerea de la fiecare dintre aceşti pensionari a unei cote părţi din pensia pe care o încasează sau există posibilitatea ca prejudiciul să nu poată să fie recuperat, în integralitate, niciodată.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.

3.2. Recursul formulat de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 974 din 24 mai 2022 (privind cererea de anulare)

Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a formulat recurs împotriva sentinţei de mai sus, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii instanţei de fond şi în rejudecare, respingerea ca neîntemeiată a cererii de anulare.

În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele:

Analizând hotărârea instanţei de fond prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. (6) şi (8) C. proc. civ., soluţia instanţei este nelegală.

În anul 2016, prin derogare de la prevederile mai sus enunţate, pensiile militare de stat au fost majorate cu 5% în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare. La data de 01.01.2017 pensiile militare de stat au fost majorate cu 5,25% în conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, tot un act normativ cu caracter temporar privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Faptul că ambele articole menţionate din cele două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului se raportează la dispoziţiile cadrului general, în speţă art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, conduc la concluzia potrivit căreia cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, potrivit dispoziţiilor derogatorii anuale instituite prin ordonanţele de urgenţă indicate.

Prin prisma acestor considerente, în lipsa unor dispoziţii speciale, aceste prevederi nu pot fi reaplicate în anii care urmează, sens în care afirmaţia pârâtei conform căreia reclamanta a omis să mai adauge majorarea cu 5% a pensiei este neîntemeiată, întrucât, în cazul de faţă nu este vorba despre o omisiune, ci despre inaplicabilitatea unui act normativ de esenţa căruia este caracterul său temporar.

La rândul său, art. 30 din Legea nr. 223/2015 instituie un plafon în ce priveşte cuantumul pensiei, stabilind că acesta nu poate fi mai mare de 85 % din baza de calcul prevăzută la art. 28 din acelaşi act normativ, indiferent de numărul operaţiunilor de actualizare şi recalculare la care respectiva pensie a fost supusă.

Or, prin sentinţa civilă recurată, instanţa de fond nu a verificat raţionamentul avut în vedere de către echipa de audit în sensul că indexarea pensiilor militare de stat în anii 2016 şi respectiv 2017 s-a realizat conform prevederilor art. 59 alin de la (1) la (5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/09 decembrie 2015, potrivit căruia "prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%" şi cu prevederile art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/15 decembrie 2016, potrivit căruia "în anul 2017, pensiile reglementate de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, se majorează cu 5,25%, potrivit art. 59 alin. (1) din actul normativ menţionat."

În conformitate cu prevederile anterior precizate, în anul 2016, CPS MApN a procedat la indexarea (majorarea) cuantumului pensiilor militare de stat, aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) La suma reprezentând pensia recalculată la data de 01.01.2016 {pentru cei pensionaţi anterior datei de 01.01.2016) sau la suma reprezentând drepturile de pensie ale celor pensionaţi după data de 01.01.2016 s-a aplicat un procent de 5%, iar suma astfel obţinută (indexarea aferentă anului 2016) s-a adăugat la suma reprezentând drepturile de pensie anterior precizate;

ii) Suma obţinută conform calculului de la pct. i de mai sus a devenit "cuantumul pensiei militare de stat în plată" fie începând cu data de 01.01.2016 (pentru cei pensionaţi anterior acestei date), fie începând cu data stabilirii drepturilor de pensie (a cuantumului pensiei militare de stat) pentru cei pensionaţi după data de 01.01.2016.

Pentru anul 2017, echipa de audit a reţinut că, indexarea cuantumului pensiilor militare de stat a fost realizată de CPS MApN aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) La suma reprezentând pensia militară de stat în plată la data de 31.12.2016 (pentru cei pensionaţi anterior datei de 01.01.2017) sau la suma reprezentând drepturile de pensie ale celor pensionaţi după data de 01.01.2017 s-a aplicat un procent de 5,25%, iar suma astfel obţinută (indexarea aferentă anului 2017) s-a adăugat la suma reprezentând drepturile de pensie anterior precizate;

ii) Suma obţinută conform calculului de la pct. i de mai sus a devenit "cuantumul pensiei militare de stat în plată" fie începând cu data de 01.01.2017 (pentru cei pensionaţi anterior acestei date), fie începând cu data stabilirii drepturilor de pensie (a cuantumului pensiei militare de stat) pentru cei pensionaţi după data de 01.01.2017.

Totodată, actualizarea pensiilor militare de stat în anul 2017 a fost realizată de CPS MApN în baza prevederilor art. 60 alin. (1) şi alin. (3), având în vedere şi prevederile art. 30, din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a majorării cu 15% a soldei de funcţie începând cu data de 30.06.2017. conform prevederilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017.

Astfel, la 30.06.2017 CPS MApN a procedat la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat, aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) începând cu data de 30.06.2017 a majorat cu 15% solda de funcţie din baza de calcul, stabilită conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 la momentul determinării pensiei recalculată la data de 01.01.2016 (pentru cei pensionaţi anterior datei de 01.01.2016) sau a pensiei stabilite pentru cei pensionaţi după data de 01.01.2016;

ii) Pornind de la valoarea soldei de funcţie valabilă începând cu data de 30.06.2017 s-au modificat toate elementele legate de cuantumul soldei de funcţie, fiind recalculată baza de calcul prevăzută de art. 28 din lege;

iii) Suma cumulată valabilă din 30.06.2017 a tuturor elementelor ce compun baza de calcul şi care reprezintă noua bază de calcul valabilă din 30.06.2017 s-a plafonat Ia 85% din aceasta, în baza prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015.

În situaţiile în care procentul prevăzut la calculul pensiilor, conform art. 29 şi 109 din Legea nr. 223/2015 depăşeşte 85 %, ca urmare a plafonării prevăzute de art. 30 din acelaşi act normativ, rezultă un cuantum al pensiei actualizate în valoare de 85% x Baza de calcul 30.06.2017, astfel că algoritmul de calcul prezentat în raportul de control conduce la acelaşi rezultat cu cel obţinut de CPS MApN.

Conform interpretării date art. 60 de către reprezentanţii CPS MApN, suma nou determinată reprezintă pensia nou stabilită, respectiv pensia militară de stat actualizată Ia data de 30.06.2017.

La pensia militară de stat actualizată la data de 30.06.2017 determinată de CPS MApN conform algoritmului de mai sus, s-a adăugat doar suma determinată prin aplicarea procentului reprezentând "Ordinul Meritul Militar" (OMM), respectiv "Semnul Onorific în Serviciul Patriei" (SOSP) cu care OMM a fost înlocuit, conform prevederilor legale în vigoare.

Cuantumul pensiei militare de stat începând cu data de 30.06.2017 a fost stabilit de CPS MApN prin aplicarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, conform căruia trebuiau identificate şi aplicate începând cu data de 30.06.2017 "(...) dispoziţiile cele mai favorabile".

Astfel, cuantumul pensiei militare de stat începând cu data de 30.06.2017 a fost stabilit prin alegerea sumei cea mai mare rezultată din compararea pensiei militare de stat în plată la data de 29.06.2017 (rezultatul indexării din 2016 şi 2017 realizată conform art. 59 alin. (1) din lege) cu pensia militară de stat actualizată la data de 30.06.2017 (rezultatul actualizării realizată conform art. 60 alin. (1) din lege).

Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond vizează aspectele de ordin procedural reţinute în considerentele sentinţei civile recurate.

Referitor la notificare, potrivit RODAS, notificarea nu este prevăzută sub sancţiunea anulării actului de control în situaţia în care entitatea nu este notificată cu 15 zile înainte, cu privire la efectuarea acţiunii de verificare. De altfel, trebuie menţionat că acţiunea de verificare care a avut ca obiectiv Verificarea unor aspecte semnalate prin petiţii adresate Curţii de Conturi, respectiv modul în care Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale (CPS MApN) a aplicat prevederile legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat la 30.06.2017, a fost începută iniţial în perioada 04.05.-22.05.2020, a fost suspendată, reluată în perioada 27,05.2020 - 16.06.2020 şi finalizată cu o altă echipă de auditori publici externi, situaţie în care la momentul reluării acţiunii de verificare, respectiv 27.05.2020 conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN cunoştea obiectivele acţiunii de verificare.

Referitor la obiecţiunile formulate de Conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN, înregistrate sub nr. x din data de 30.06.2020, la Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020, acestea au fost analizate conform secţiunii Depunerea obiecţiunilor la raportul de control prevăzută la pct. 120 la 124 din RODAS. Instanţa de fond a reţinut în mod eronat că Departamentul XII din cadrul Curţii de Conturi nu a respectat pct. 164 alin. (2) din RODAS în procesul de analiză a obiecţiunilor, deoarece procedura de depunere şi analiză a obiecţiunilor este prevăzută la pct. 120, 121, 122, 123 şi 124 din RODAS. Astfel, obiecţiunile depuse de Conducerea CSP MAPN au fost analizate de către echipa de auditori publici externi care a realizat controlul şi de către Conducerea Departamentului XII. In urma analizei obiecţiunilor a fost întocmită Nota privind punctul de vedere al auditorilor publici externi asupra obiecţiunilor formulate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale la constatările cuprinse în Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020 înregistrată sub nr. x/07.07.2020.

Un alt motiv de nelegalitate a hotărârii instanţei de fond vizează aspectele privind încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi în sensul că aceasta nu face referire la obiecţiunile formulate de reclamantă, înregistrate sub nr. x din 30.06.2020. Or, obiecţiunile de care face vorbire instanţa de fond sunt formulate de entitate, potrivit pct. 120 - 124 din RODAS la constatările, concluziile şi recomandările consemnate de echipa de auditori publici externi în actul de control încheiat, iar contestaţia este formulată de entitate la măsurile dispuse prin decizie potrivit pct. 204 - pct. 226 din RODAS. Astfel, procedurile de analiză a obiecţiunilor la actele de control şi a contestaţiilor la deciziile emise sunt prevăzute în secţiuni distincte în cadrul Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014, cu modificările şi completările ulterioare, (RODAS), sens în care, încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 respectă cerinţele de formă din anexa la RODAS.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

4. Apărările formulate în cauză

4.1. Întâmpinarea formulată de pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI la recursul formulat de CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE (CPS MApN), împotriva sentinţei civile nr. 1602/09.11.2022

Pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului formulat de CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI APĂRĂRII NAŢIONALE (CPS MApN), împotriva sentinţei civile nr. 1602/09.11.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în dosar nr. x/2020, ca neîntemeiat; pe cale de excepţie, a solicitat admiterea excepţiei de nulitate a recursului şi admiterea excepţiei lipsei de interes.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

4.1.1. Referitor la excepţia nulităţii recursului.

Examinând cererea de recurs formulată de către rcclamanta-recurentă. CSP MApN se poate constata câ argumentele privind cererea de suspendare au fost invocate pentru prima data prin cererea de recurs, ele nefiind invocate în prima etapă procesuală. în fond. Pe de altă parte, recurenta nu aduce critici privind soluţia pronunţată de instanţa de fond pe cererea de suspendare, motivele de recurs fiind practic formulate sub forma unei cereri de suspendare şi nicidecum de casare a hotărârii instanţei de fond, întrucât recurenta nu a adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate. De asemenea, prin cererea de recurs recurenta-reclamantă a formulat şi afirmaţii cu caracter general, unele dintre acestea referitoare la starea de fapt. ce nu evidenţiază nicio critică concretă faţă de considerentele sentinţei recurate, respectiv Iară a prezenta argumentele pentru care a apreciat că prima instanţă a aplicat sau interpretat greşit legea.

In aceste condiţii, cererea de recurs nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ. Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancţionată cu nulitatea. In concluzie, dat fiind faptul că recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigenţelor cerute de lege şi nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., a solicitat ca instanţa de recurs să constate nulitatea recursului de faţă.

4.1.2. Referitor la excepţia lipsei de interes.

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, născut si actual. Astfel, justificarea interesului presupune îndeplinirea cumulativa a cerinţelor obligatorii prevăzute de art. 33 C. proc. civ. Interesul reprezintă şi prefigurează scopul şi "profitul" demersului procesual, finalitatea acestuia care, dacă nu se identifică din punct de vedere juridic, acţiunea se consideră că nu există. Cerinţa interesului de a fi actual trebuie îndeplinită pe tot parcursul procesului, iar nu numai la momentul introducerii acţiunii.

Prin sentinţa civilă nr. 974/24.05.2022, Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia formulată de reclamanta, a dispus anularea Deciziei nr. XH/4/13.07.2020, a raportului de control emis de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României şi a încheierii nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi. În acest context, dispoziţiile art. 15 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, îşi regăsesc pe deplin aplicabilitatea în sensul în care legiuitorul a statuat că, " în ipoteza admiterii acţiunii de fond. măsura suspendării, dispusă în condiţiile art. 14, se prelungeşte de drept până la soluţionarea definitivă a cauzei, chiar dacă reclamantul nu a solicitat suspendarea executării actului administrativ în temeiul alin. (1) ". În acelaşi sens sunt şi dispoziţiile pct. 210 alin. (4) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, aprobat prin Hotărârea Plenului Curţii de Conturi nr. 155/2014, cu modificările şi completările ulterioare, (RODAS)".

In concluzie, având în vedere că Decizia nr. XI1/4/13.07.2020. raportului de control şi încheierea nr. 19/07.08.2020, acte emise de Curtea de Conturi a României au fost anulate de către instanţa de judecată, prin raportare la dispoziţiile art. 15 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, coroborate cu prevederile art. 32 alin. (1) lit. d) şi art. 33 C. proc. civ., în cauză, nu este îndeplinită condiţia referitoare la justificarea interesului legitim, sens în care a solicitat respingerea recursului formulat de recurenta CSP MApN, ca fiind lipsit de interes.

4.1.3. Referitor la recursul formulat de recurentă împotriva soluţiei de respingere a cererii de suspendare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

În prezenta cauză, prima instanţă a constatat că reclamanta solicită analizarea fondului pricinii pentru soluţionarea cererii de suspendare, întrucât reţinerea motivelor de nelegalitate invocate de reclamantă ar presupune o antepronunţare asupra cererilor de anulare a actelor contestate.

Aparenţa de nelegalitate trebuie să rezulte în urma unei analize sumare a împrejurărilor în care a fost emis actul, tară a fi prejudecat fondul, or, argumentele invocate de reclamantă sunt în realitate critici de nelegalitate a actelor contestate, care nu sunt evidente la o cercetare aparentă, ci presupun, în mod obligatoriu, o analiză pe fondul cauzei, ceea ce excede obiectului cererii de suspendare.

Aparent formal, actul litigios a fost emis în forma prevăzută de lege, de autoritatea competentă, cu identificarea temeiurilor de fapt şi de drept incidente. În aceste condiţii, prima instanţă a constatat că motivele pentru care se solicită suspendarea executării actului administrativ nu reprezintă aspecte care să poată fi apreciate la prima vedere ca fiind nelegalităţi evidente ale actului administrativ şi care să pună sub o îndoială serioasă legalitatea acestuia, astfel încât, se constată că nu este îndeplinită condiţia existenţei cazului bine justificat.

In ceea ce priveşte necesitatea prevenirii unei pagube iminente, Curtea a constatat că, potrivit art. 2 lit. ş) din Lg. nr. 554/2004, prin pagubă iminentă se înţelege prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public. In acest context, instanţa de fond în mod corect a constatat că nu este îndeplinită nici condiţia pagubei iminente, astfel cum aceasta este definită în art. 2 alin. (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004. prin raportare la efectul imediat al actelor administrative a căror suspendare a fost solicitată, precum şi la cuantumul sumei stabilite prin aceasta. Condiţia pagubei iminente presupune producerea unui prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat, dar cu toate acestea, se impune a fi subliniat faptul că iminenţa prejudiciului nu se prezumă, ci trebuie dovedită, mai ales atunci când realizarea prejudiciului depinde de intervenţia unui ansamblu de factori, fiind tară relevanţă doar simplele afirmaţii.

In drept, au fost invocate dispoziţiile art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

4.2. Întâmpinarea depusă de reclamanta Casa de pensii sectoriala a Ministerului Apărării Naţionale faţă de recursul depus de pârâtă împotriva sentinţei civile nr. 974 din data de 24.05.2022

Reclamanta Casa de pensii sectoriala a Ministerului Apărării Naţionale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei civile nr. 974 din data de 24.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2020.

În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele:

Pentru a admite acţiunea Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale prin care a contestat înscrisurile emise de Curtea de Conturi şi de Comisia de solutionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, instanţa a analizat, detaliat, toate criticile formulate de instituţia militară referitoare la înscrisurile emise de aceste entităţi şi a reţinut cu privire la obiectiunile formulate la Raportul de control, în sensul că Departamentul XII doar "face trimitere în mod generic la obiectiunile formulate fără o analiză şi răspuns punctual asupra acestora, ceea ce constituie în fapt o încălcare a dreptului la apărare şt a contradietorialităţii...".

În ceea ce priveşte încheierea nr. 19 din data de 07.08.2020 emisa de Comisia de soluţionare a Contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi a României Curtea de Apel Bucureşti reţine că la emiterea acesteia nu au fost avute în vedere obiecţuinile formulate de Casa de pensii sectorială, înregistrate sub nr. x din 30.06.2020, "încălcându-se principiul contradiciorialităfii şi a dreptului la apărare în derularea procedurii jurisdicţionale a Curţii de Conturi."

Referitor la legalitatea Ordinului comun şi a Anexei nr. 2, emisă pentru aplicarea art. 60 din Legea nr. 223/2015, Curtea de Apel Bucureşti reţine că acestea au fost emise cu respectarea dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece ordinele cu caracter normativ trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora. Cu atât mai mult cu cât Ordinul a fost semnat de ministrul justiţiei ca garant al legalităţii acestuia.

Având în vedere argumentele prezentate anterior, criticile Curţii de conturi cu privire la nemotivarea hotărârii judecătoreşti sunt neîntemeiate. Din analizarea considerentelor hotărârii judecătoreşti se poate observa ca motivarea este pertinenta, completă. întemeiată, omogenă, convingătoare si accesibilă.

Niciunde în cuprinsul hotărârii recurate nu este consemnat faptul că absenţa notificării entităţii controlate ar fi sancţionată cu anularea actului de control, cum în mod eronat susţine Curtea de Conturi în recurs. Apreciem că se doreşte o ducere în eroare a instanţei de recurs, prezentând aspecte parţial adevărate ca fiind reale.

În ceea ce priveşte încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi, Curtea de Conturi îşi motivează recursul pe argumentul că aceasta respectă cerinţele de formă din anexa RODAS. Acest aspect nu a fost contestat de Casa de pensii sectorială şi nici nu a fost reţinut de către instanţa de fond ca fiind un motiv de anulare al acesteia, anularea fiind motivată de o încălcare a principiului contradictorialităţii şi dreptului la apărare în derularea procedurii jurisdicţionale.

Mai mult, sentinţa civilă nr. 974 din data de 24.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. x/2020 a fost pronunţată în concordanţă cu un număr de peste 100 de hotărâri judecătoreşti definitive favorabile Casei de pensii sectoriale, pronunţate în dosare ce au avut ca obiect aplicarea prevederilor art. 60 alin. (1) (aşa cum erau acestea în vigoare la data 30.06.2017), raportate la acordarea majorării de 5% aferentă anului 2016; Decizia nr. 40 din 07.06.2021 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Dosarul nr. x/2021; Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă s-ar aplica algoritmul de calcul prezentat de echipa de control, greşit de altfel, respectiv de a acorda majorarea de 5% aferentă anului 2016 pensionarilor care nu au atins plafonul de 85% din baza de calcul (condiţia eronată de "încadrare în procentul de 85%"), se încalcă prevederile art. 29 din lege. Dacă luăm în considerare şi amestecul terminologic "indexare"-"majorare", sugerat repetitiv în conţinutul raportului, ar trebui ca în anii 2019 şi 2020, în mod similar, procentele de indexare cu 1,3%, şi 4,6% să se adauge numai la pensionarii care au sub procentul maxim de 85% aplicat bazei de calcul, chiar dacă nu au realizat vechimea necesara. Per a contrario, tuturor pensionarilor care au ajuns la procentul maxim de 85% nu li s-ar mai acorda indexările ulterioare, încâlcăndu-se astfel prevederile art. 59 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Alegaţia Curţii de Conturi conform căreia "algoritmul de calcul utilizat de CPS MApN a condus la determinarea unei valori mai mici a pensiei actualitate la 30.06.2017" nu este irelevantă şi nelegală, deoarece nu oferă situaţii de comparative şi nu ţine cont de faptul că potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (3) au fost aplicate dispoziţiile cele mai favorabile, respectiv au fost comparate pensiile majorate cu pensiile actualizate.

Legiuitorul a prevăzut că actualizarea pensiilor militare se realizează numai în funcţie de majorarea a două elemente din solda lunară a militarilor activi, respectiv, solda de funcţie şi solda de grad. Aşa cum a demonstrat mat sus, deoarece măsurile sociale succesive pentru pensionari au fost mai consistente decât cele pentru militarii activi, pensiile majorate (în plată) au fost mai mari decât pensiile actualizate la majoritatea pensionarilor.

Opinia juridică a instituţiei militare este susţinută şi matematic, pensia actualizată folosind prevederile art. 28, 29, 30 şi 108 este mai mare decât pensia recalculată/stabilită, dar nu se poate face abstracţie de faptul că majoritatea pensionarilor, pentru care s-a făcut actualizarea, au fost sub incidenţa dispoziţiilor art. 109 şi 110 din Legea 223/2015. Pensiile acestora au beneficiat, în perioada 2012-2017 de indexări şi majorări succesive, al căror efect însumat depăşeşte creşterea adusă de actualizarea efectuată conform art. 60 alin. (1) din Lege. Concluzia este că măsurile .de protecţie acordate pensionarilor au fost mai substanţiale decât cele acordate personalului activ şi, prin urmare, la compararea "dispoziţiilor cele mai favorabile", majoritatea pensionarilor au rămas în plată cu pensiile majorate succesiv cu 5 % şi 5,25% şi doar un număr mic au în plată pensiile actualizate ca urmare a măririi cu 15% a soldelor de funcţie în bazele de calcul (1395 de pensionari).

De asemenea, legiuitorul a prevăzut posibilitatea ca unele pensii militare de stat în plată să nu crească în urma actualizării precizând la art. 60 alin. (3) că "în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale alin. (1), se aplică dispoziţiile cele mai favorabile".

Totodată, comisia de soluţionare a contestaţiilor nu a luat act de Decizia Curţii Constituţionale a României nr. 849/12.12.2019 prin care se constată, printre altele, constituţionalitatea art. 60 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, invocata de Casa de pensii sectorială în contestaţia la Decizie. Mai mult decât atât, la paragraful 26, Curtea Constituţională precizează că "actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câştigat".

Prin urmare, legiuitorul este îndreptăţit să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, modificându-le în funcţie de resursele financiare existente la un moment dat, sens în care afirmaţia Comisiei conform căreia s-a constatat interpretarea eronată de către CPS MAPN a prevederilor art. 60 din lege nu îşi găseşte temeiul, în contextul în care CPS a MApN a respectat întocmai voinţa legiuitorului, care a prevăzut la art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, că "se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie", nu "cuantumul pensiei aflate în plată". Dând curs unei interpretări precum cea a Curţii de Conturi, ar fi de natură să conducă la o deviere de la finalitatea urmărită de către legiuitor prin reglementarea actualizării cuantumului pensiilor militare de stat.

În ceea ce priveşte legalitatea Anexei nr. 2 la Ordinul nr. 31/MJ5/2016, a fost emisă cu respectarea dispoziţiilor art. 77 şi 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, deoarece ordinele cu caracter normativ trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravina prevederilor acestora.

Prin urmare, "precizările explicite" privind "algoritmul şi modul de calcul"/"formula de calcul", care nu se regăsesc în alin. (4) al art. 60 din Legea nr. 223/2015 şi nici în alin. (1) al aceluiaşi articol, sunt din punct de vedere juridic soluţii care contravin prevederilor textului din lege, în baza căreia "procedura de actualizare prevăzută la alin. (1) se stabileşte prin ordin comun".

Cu cât este mai generala Anexa nr. 2, cu atât permite aplicarea actualizării în toate situaţiile, inclusiv atunci când s-au aplicat "majorări", prin derogare de la art. 59 alin. (1). Prin urmare, argumentul echipei de verificare că utilizarea unei norme de trimitere la Anexa nr. 1 (în care se reglementează la art. 12 şi art. 13 cum se actualizează solda de grad şi solda de funcţie) este insuficientă şi că este necesară o "procedură distinctă", nu se justifică. Actualizarea este reglementată de dispoziţiile art. 60 alin. (1) iar conţinutul Anexei nr. 2 se coroborează pe deplin cu prevederile legii. Un alt argument pentru care s-a utilizat în Anexa nr. 2 norma de trimitere la Anexa nr. 1 este faptul că s-ar fi repetat "paşii" privind actualizarea soldei de funcţie sau ai soldei de grad şi » stabilirea bazei de calcul (care, de altfel, a fost utilizată, mutatis mutandis, majorând solda de funcţie cu 15%), fapt ce s-ar fi constituit într-un paralelism legislativ, strict interzis prin dispoziţiile art. 16 alin, (1) din Legea nr. 24/2000.

În drept, au fost invocate prevederile art. 490 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ.

5. Răspunsurile la întâmpinări

5.1. Reclamanta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat instanţei să respingă apărările invocate de recurenta-pârâtă prin întâmpinare, ca neîntemeiate, pentru aceleaşi raţiuni ca cele expuse prin cererea de recurs.

În drept, au fost invocate prevederile art. 201 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ., cu modificările si completările ulterioare.

5.2. Pârâta Curtea De Conturi a României a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor formulate de CPS MApN, pentru argumentele dezvoltate conform celor din cuprinsul cererii de recurs.

În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 490 alin. (2) din C. proc. civ.

6. Soluţia instanţei de recurs

6.1. Elemente de fapt şi de drept relevante

În perioada 27.05.2020 - 16.06.2020, o echipă de auditori publici externi din cadrul Curţii de Conturi a desfăşurat misiunea de control cu tema "Verificări cu privire la aspecte legate de gestionarea elementelor patrimoniale ale entităţii" la Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale (CPS MApN), în urma căreia a fost încheiat Raportul de control nr. x/16.06.2020.

Pentru înlăturarea abaterilor de la legalitate şi regularitate, Departamentul XII a emis Decizia nr. XII/4/13.07.2020, prin care s-a dispus, în sarcina entităţii controlate în temeiul art. 43 lit. c) din Legea nr. 94/1992, republicată următoarea măsură:

"1. Conducerea CPS MApN va proceda la corectarea metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017, iar determinarea în baza art. 60 din lege a cuantumului pensiei militare la 30.06.2017 se va realiza cu respectarea următoarelor principii:

i. Actualizarea pensiei în anul 2017, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, constituie procesul de majorare a pensiei ca urmare a creşterii soldei de funcţie, respectiv translatarea în cuantumul pensiei a creşterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea din anul 2016;

ii. începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componenţă majorarea de 5% acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25%, fie actualizarea soldei de funcţie cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015;

iii. Actualizarea pensiilor, în condiţiile menţionate mai sus, trebuie să se facă cu încadrarea în procentul de 85% din baza de calcul, conform art. 30 din Legea nr. 223/2015."

În temeiul pct. 204 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor specifice Curţii de Conturi, precum şi valorificarea actelor rezultate din aceste activităţi (denumit în continuare R.O.D.A.S.), aprobat prin Hotărârea nr. 155/2014 a Plenului Curţii de Conturi a României, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 547 din 24 iulie 2014, entitatea verificată a formulat contestaţie împotriva măsurii dispuse prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020.

Prin încheierea nr. 19/07.08.2020, Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi a dispus respingerea contestaţiei formulată împotriva măsurii de la pct. 1.1. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, emisă de Departamentul XII şi a stabilit un nou termen de ducere la îndeplinire a măsurii de la pct. II. din Decizia nr. XII/4/13.07.2020, respectiv 30.06.202L

Prin acţiunea introductivă ce a format obiectul prezentei cauze, reclamanta a solicitat atât suspendarea executării cât şi anularea măsurii dispuse la pct. 1.1 din Decizia nr. XII/4/13.07.2020 şi a încheierii nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi.

Prin încheierea de şedinţă din data de 29.06.2021, au fost respinse ca inadmisibile o parte a cererilor de intervenţie accesorie în interesul pârâtei şi cererile de intervenţie principală, iar la data de 26.10.2021 a fost admisă în principiu cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei, astfel cum a fost completată, formulată de A. şi a fost respinsă cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâtei formulată de B..

La data de 09.11.2021, prin sentinţa civilă nr. 1602, a fost respinsă cererea de suspendare a executării măsurilor stabilite prin Decizia nr. XII/4/13.07.2020 emisă de pârâtă.

La data de 01.03.2022 a fost admisă excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate şi a fost respinsă ca inadmisibilă excepţia de nelegalitate.

Prin sentinţa civilă nr. 974/24.05.2022, Curtea de Apel Bucureşti a admis contestaţia formulată de reclamanta şi a dispus anularea Deciziei nr. XII/4/13.07.2020, a raportului de control emis de Departamentul XII al Curţii de Conturi a României şi a încheierii nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor constituită la nivelul Curţii de Conturi.

6.2. Asupra excepţiei lipsei interesului recursului declarat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte cererea de suspendare

Conform prevederilor art. 33 teza I din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual.

Condiţia interesului trebuie să fie îndeplinită nu doar la momentul declansării acţiunii, ci pe toată durata de soluţionare a acesteia, precum şi în faza procesuală a recursului (la data formulării acesteia şi pe toată durata de soluţionare a cererii de recurs).

Or, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 554/2004 în forma în vigoare la data declanşării prezentului litigiu, suspendarea actului administrativ atacat se poate dispune până la soluţionarea definitivă a cauzei, soluţionare ce se va realiza la acelaşi termen de judecată cu el acordat pentru soluţionarea recursului privind anularea actului, astfel că recursul reclamantei referitor la suspendare a devenit lipsit de interes.

Ca urmare, în temeiul art. 497 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

6.3. Analiza recursului declarat de recurenta-pârâtă împotriva sentinţei civile nr. 974 din 24 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, în ceea ce priveşte soluţia dată cererii în anulare şi a apărărilor intimatei-reclamante

Pârâta a invocat ca şi motive de casare atât pe cel reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., cât şi pe cel reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Sub aspectul nemotivării, nu au fost indicate în concret de către recurenta-pârâtă care sunt argumentele neanalizate de prima instanţă pentru a se constata dacă acest motiv de casare este nefondat.

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligaţia instanţei de a-şi motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispoziţiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situaţiei de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părţilor şi punctul de vedere al instanţei faţă de fiecare argument relevant, şi, nu în ultimul rând raţionamentul logico-juridic care a fundamentat soluţia adoptată. Aceste cerinţe legale sunt impuse de însăşi esenţa înfăptuirii justiţiei, iar forţa de convingere a unei hotărâri judecătoreşti rezidă din raţionamentul logico-juridic clar explicitat şi întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanţe de a oferi o motivare, în condiţiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunţare asupra acţiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv şi considerente, ca elemente componente esenţiale şi obligatorii ale hotărârii judecătoreşti.

Înalta Curte mai arată şi că, în acord cu disp. art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluţionarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situaţia de fapt specifică procesului, iar în funcţie de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanţa de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluţia adoptată; Înalta Curte apreciază că sentinţa civilă recurată respectă disp. art. 22 alin. (2) şi art. 425 C. proc. civ.. Astfel, prima instanţă a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluţiei pronunţate, fiind clare raţiunile avute în vedere de instanţă.

De altfel, se constată că prin argumentele aduse pe această cale se invocă în esenţă o eventuală greşită interpretare şi aplicare a legii, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. invocat în cuprinsul recursului, dar nemotivarea sau motivarea insuficientă nu pot fi reţinute raportat la sentinţa atacată.

Instanţa are obligaţia de a răspunde argumentelor esenţiale invocate de părţi, iar nu tuturor subargumentelor aduse de acestea; astfel, aşa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunţate în Cauza C. împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deşi articolul 6 § 1 obligă instanţele să îşi motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Ţărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligaţia de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanţele trebuie să răspundă la argumentele esenţiale ale părţilor, dar măsura în care se aplică această obligaţie poate varia în funcţie de natura hotărârii şi, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanţelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanţă a pronunţat o hotărâre motivată şi nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalităţii în care instanţa a aplicat legislaţia relevantă pentru faptele cauzei.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., este nefondat.

În ceea ce priveşte motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă a criticat, în cadrul acestui motiv de casare, atât modalitatea de aplicare a legii sub aspectul fondului raportului juridic dedus judecăţii, dar şi din perspectiva modului de aplicare a legii cu privire la aspecte procedurale; deşi prezentate inversat în cadrul memoriului de recurs, Înalta Curte constată că au prioritate criticile de nelegalitate referitoare la aspectele procedurale, astfel că acestea vor avea întâietate în cadrul prezentelor considerente.

O primă critică procedurală se referă la motivul de nulitate reţinut de prima instanţă constând în lipsa notificării efectuate în termenul legal.

Prima instanţă a reţinut că Departamentul XII nu a notificat reclamanta despre acţiunea de verificare cu 15 zile înainte, încălcând dispoziţiile punctului 53 alin. (2) lit. b) din RODAS.

Recurenta-pârâtă a invocat faptul că, potrivit RODAS, notificarea nu este prevăzută sub sancţiunea anulării actului de control în situaţia în care entitatea nu este notificată cu 15 zile înainte, cu privire la efectuarea acţiunii de verificare. De altfel, trebuie menţionat că acţiunea de verificare care a avut ca obiectiv Verificarea unor aspecte semnalate prin petiţii adresate Curţii de Conturi, respectiv modul în care Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale (CPS MApN) a aplicat prevederile legale în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat la 30.06.2017, a fost începută iniţial în perioada 04.05.-22.05.2020, a fost suspendată, reluată în perioada 27.05.2020 - 16.06.2020 şi finalizată cu o altă echipă de auditori publici externi, situaţie în care la momentul reluării acţiunii de verificare, respectiv 27.05.2020 conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN cunoştea obiectivele acţiunii de verificare.

Înalta Curte constată că este fondată critica recurentei-pârâte, în sensul că legea nu prevede nulitatea actelor emise fără respectarea acestei obligaţii de notificare, iar prima instanţă nu a motivat de ce a reţinut această sancţiune în lipsa unei prevederi explicite a legii; astfel se va înlătura acest motiv de nulitate a actelor atacate.

Un al doilea aspect de critică de natură procedurală se referă la reţinerea de către prima instanţă a nulităţii actelor atacate pentru lipsa unui răspuns la obiecţiunile formulate de Conducerea Casei Sectoriale de Pensii a MAPN, înregistrate sub nr. x din data de 30.06.2020, la Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020.

Prima instanţă a reţinut faptul că reclamanta a formulat 11 obiecţiuni ale dispoziţiilor RODAS în redactarea raportului echipei de verificare, iar asupra acestora, în Nota conţinând poziţia motivată referitoare la obiecţiunile depuse de conducătorul entităţii controlate, cât şi directorul Direcţiei 2 din cadrul Departamentului XII, cu ocazia analizei efectuate în baza pct. 164 alin. (2) din RODAS, dar şi şeful Departamentului XII, cu ocazia "examinării proiectului deciziei" – se face trimitere în mod generic, fără o analiză şi un răspuns punctual, ceea ce constituie în fapt o încălcare a dreptului la apărare şi a contradictorialităţii, nefiind acordată în mod real atenţie susţinerilor reclamantei.

Înalta Curte constată că obiecţiunile formulate de reclamantă au fost analizate conform secţiunii Depunerea obiecţiunilor la raportul de control prevăzută la pct. 120 la 124 din RODAS, fiind întocmită Nota privind punctul de vedere al auditorilor publici externi asupra obiecţiunilor formulate de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale la constatările cuprinse în Raportul de control nr. x din data de 16.06.2020 înregistrată sub nr. x/07.07.2020.

Conform Notei, rezultă că au fost analizate 35 de obiecţiuni formulate de Conducerea CSP MAPN. Or, nici regulamentul şi nici altă normă legală nu prevăd obligaţia pârâtei de a emite un răspuns elaborat sau exhaustiv cu privire la obiecţiunile formulate de către entitatea controlată, câtă vreme din actul emis reies raţiunile esenţiale avute în vedere la emiterea actului, raţiuni cu privire la care partea controlată a avut posibilitatea legală şi procedurală de a se apăra efectiv.

Ca urmare, nici împrejurarea că încheierea nr. 19/07.08.2020 emisă de Comisia de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Curţii de Conturi în sensul că nu face referire la obiecţiunile formulate de reclamantă, înregistrate sub nr. x din 30.06.2020 nu poate constitui un motiv de nulitate a actelor emise.

Nu se poate reţine o încălcare a principiului dreptului la apărare şi a principiului contradictorialităţii, câtă vreme aceasta a avut posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere, acesta a fost menţionat ca fiind primit, iar raţiunile esenţiale reţinute de organul de control au legătură cu argumentele conţinute de obiecţiunile părţii controlate, fiind îndeplinită cerinţa unei reale ascultări a părţii.

În concluzie, Înalta Curte va constata caracterul fondat al motivelor de recurs referitoare la nulităţile de ordin procedural, urmând a înlătura ca motive de nulitate a actelor administrative atacate aceste argumente.

Pe fondul raportului juridic dedus judecăţii, Înalta Curte constată că motivele de casare invocate de către recurenta-pârâtă sunt nefondate.

În fapt, aşa cum reiese din sentinţa recurată, în anul 2016, reclamanta CPS MApN a procedat la indexarea cuantumului pensiilor militare de stat, aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) La suma reprezentând pensia recalculată la data de 01.01.2016 (pentru cei pensionaţi anterior datei de 01.01.2016) sau la suma reprezentând drepturile de pensie ale celor pensionaţi după data de 01.01.2016 s-a aplicat un procent de 5%, iar suma astfel obţinută (indexarea aferentă anului 2016) s-a adăugat la suma reprezentând drepturile de pensie anterior precizate;

ii). Suma obţinută conform calculului de la pct. i de mai sus a devenit "cuantumul pensiei militare de stat în plată" fie începând cu data de 01.01.2016 (pentru cei pensionaţi anterior acestei date), fie începând cu data stabilirii drepturilor de pensie (a cuantumului pensiei militare de stat) pentru cei pensionaţi după data de 01.01.2016.

Pentru anul 2017, indexarea cuantumului pensiilor militare de stat a fost realizată de CPS MApN aplicând următoarea modalitate de calcul:

i). La suma reprezentând pensia militară de stat în plată la data de 31.12.2016 (pentru cei pensionaţi anterior datei de 01.01.2017) sau la suma reprezentând drepturile de pensie ale celor pensionaţi după data de 01.01.2017 s-a aplicat un procent de 5,25%, iar suma astfel obţinută (indexarea aferentă anului 2017) s-a adăugat la suma reprezentând drepturile de pensie anterior precizate;

ii). Suma obţinută conform calculului de la pct. i de mai sus a devenit "cuantumul pensiei militare de stat în plată" fie începând cu data de 01.01.2017 (pentru cei pensionaţi anterior acestei date), fie începând cu data stabilirii drepturilor de pensie (a cuantumului pensiei militare de stat) pentru cei pensionaţi după data de 01.01.2017.

Totodată, actualizarea pensiilor militare de stat în anul 2017 a fost realizată de CPS MApN în baza prevederilor art. 60 alin. (1) şi alin. (3), având în vedere şi prevederile art. 30, din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a majorării cu 15% a soldei de funcţie începând cu data de 30.06.2017. conform prevederilor art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017.

Astfel, la 30.06.2017, CPS MApN a procedat la actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat, aplicând următoarea modalitate de calcul:

i) începând cu data de 30.06.2017 a majorat cu 15% solda de funcţie din baza de calcul, stabilită conform art. 28 din Legea nr. 223/2015 la momentul determinării pensiei recalculată la data de 01.01.2016 (pentru cei pensionaţi anterior datei de 01.01.2016) sau a pensiei stabilite pentru cei pensionaţi după data de 01.01.2016;

ii) Pornind de la valoarea soldei de funcţie valabilă începând cu data de 30.06.2017 s-au modificat toate elementele legate de cuantumul soldei de funcţie, fiind recalculată baza de calcul prevăzută de art. 28 din lege;

iii) Suma cumulată valabilă din 30.06.2017 a tuturor elementelor ce compun baza de calcul şi care reprezintă noua bază de calcul valabilă din 30.06.2017 s-a plafonat la 85% din aceasta, în baza prevederilor art. 30 din Legea nr. 223/2015.

În situaţiile în care procentul prevăzut la calculul pensiilor, conform art. 29 şi 109 din Legea nr. 223/2015 depăşeşte 85 %, ca urmare a plafonării prevăzute de art. 30 din acelaşi act normativ, rezultă un cuantum al pensiei actualizate în valoare de 85% x Baza de calcul 30.06.2017, astfel că algoritmul de calcul prezentat în raportul de control conduce la acelaşi rezultat cu cel obţinut de CPS MApN. Conform interpretării date art. 60 de către reprezentanţii CPS MApN, suma nou determinată reprezintă pensia nou stabilită, respectiv pensia militară de stat actualizată Ia data de 30.06.2017. La pensia militară de stat actualizată la data de 30.06.2017 determinată de CPS MApN conform algoritmului de mai sus, s-a adăugat doar suma determinată prin aplicarea procentului reprezentând "Ordinul Meritul Militar" (OMM), respectiv "Semnul Onorific în Serviciul Patriei" (SOSP) cu care OMM a fost înlocuit, conform prevederilor legale în vigoare.

Cuantumul pensiei militare de stat valabil începând cu data de 30.06.2017 a fost stabilit de CPS MApN prin aplicarea prevederilor art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, conform căruia trebuiau identificate şi aplicate începând cu data de 30.06.2017 "(...) dispoziţiile cele mai favorabile". Astfel, cuantumul pensiei militare de stat valabilă începând cu data de 30.06.2017 a fost stabilit prin alegerea sumei cea mai mare rezultată din compararea pensiei militare de stat în plată la data de 29.06.2017 (rezultatul indexării din 2016 şi 2017 realizată conform art. 59 alin. (1) din lege) cu pensia militară de stat actualizată la data de 30.06.2017 (rezultatul actualizării realizată conform art. 60 alin. (1) din lege).

Recurenta-pârâtă a invocat faptul că, prin sentinţa recurată, instanţa de fond nu a verificat raţionamentul avut în vedere de către echipa de audit în sensul că indexarea pensiilor militare de stat în anii 2016 şi respectiv 2017 s-a realizat conform prevederilor art. 59 alin. (1)-(5) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu prevederile art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 şi cu prevederile art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2016.

Recurenta-pârâtă a explicitat modalitatea concretă aplicată cu ocazia recalculării pensiilor, aspectele de fapt fiind deja conţinute în susţinerile de la fond. S-a invocat de către pârâtă faptul că măsura de corectare a metodologiei de calcul utilizată pentru actualizarea pensiilor la data de 30.06.2017, nu poate fi realizată deoarece reclamanta nu a utilizat o metodologie de calcul, ci a aplicat în procesul de actualizare a pensiilor militare de stat dispoziţiile art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, şi dispoziţiile Anexei nr. 2 "Procedura de actualizare a pensiilor militare de stat" la Ordinul nr. 31/M.25/999/8.148/237/259/221/2016 pentru aprobarea procedurilor de recalculare şi de actualizare a pensiilor militare de stat.

Înalta Curte va porni în soluţionarea acestor motive de recurs de la cele statuate în considerentele Deciziei nr. 40/2021 din 7 iunie 2021 emise de ICCJ- Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (publicată în Monitorul Oficial nr. 912 din 23 septembrie 2021). Deşi această decizie a fost de respingere ca inadmisibilă a sesizării, aşa cum s-a reţinut deja în jurisprudenţa instanţei supreme, chiar în ipoteza respingerii sesizării, ca inadmisibilă, decizia prealabilă "beneficiază, ca orice act jurisdicţional, de efectul autorităţii de lucru judecat ataşat considerentelor care sprijină şi explicitează soluţia inadmisibilităţii sesizării" (Decizia nr. 2 din 8 februarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 342 din 5 aprilie 2021, paragraful 39; Decizia nr. 22 din 17 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 10 din 5 ianuarie 2023, paragraful 74).

Întrebarea adresată instanţei supreme în cadrul acestei sesizări a fost aceea dacă, prin raportare la dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, după actualizarea drepturilor de pensie, conform dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în forma aflată în vigoare la data de 30 iunie 2017, realizată în baza dispoziţiilor Legii nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu completările ulterioare, la stabilirea drepturilor finale de pensie trebuie acordată şi suma aferentă majorării în cuantum de 5%, reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare.

În cadrul deciziei amintite, s-au arătat următoarele:

"85. În punctul de vedere exprimat, corelând textele de lege incidente, art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, dispoziţiile Legii nr. 152/2017 şi art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015, cu distincţiile operate atât în baza acestor acte normative, dar şi clarificate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale - în mod special, prin Decizia nr. 632 din 22 septembrie 2020 şi Decizia nr. 717 din 6 octombrie 2020 -, instanţa de apel a avut în vedere, plecând de la sfera de aplicare a textelor, distincţiile necesar realizate între noţiunea de majorare, indexare şi actualizare a pensiilor militare de stat, ca vectori de stabilire a cuantumului în plată al acestora.

86. A statuat astfel că, potrivit art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat, iar această dispoziţie reprezintă regula generală în materie de indexare a pensiilor militare.

87. Diferit de această indexare, un alt mecanism de creştere a cuantumului pensiei, identificat de curtea de apel prin interpretarea literală a legii, este cel al actualizării acestor pensii, reglementat de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015. În acest articol se arată că pensiile militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.

88. În egală măsură, legiuitorul a stabilit, iar instanţa de apel a arătat că nu pot fi eludate dispoziţiile art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015, prin care s-a statuat că, în anul în care pot fi aplicate atât prevederile art. 59, cât şi cele ale art. 60 alin. (1), se aplică un singur vector de creştere a pensiei, cel mai favorabil.

89. De asemenea, s-a subliniat că indexarea şi actualizarea pensiilor militare de stat sunt operaţiuni distincte sub aspectul modului de calcul şi elementelor la care se raportează: indexarea se aplică la pensia brută, care include şi indexările anterioare, în timp ce actualizarea se raportează la cuantumul brut al soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcţie/salariului de funcţie al militarilor - ca element al bazei de calcul pentru determinarea cuantumului brut al pensiei -, iar nu la cuantumul brut al pensiei în plată.

90. Plecând de la aceste distincţii, curtea de apel a subliniat că, întrucât rata medie a inflaţiei pentru anul 2015 a avut o valoare negativă, prin art. 14 alin. (2) din O.U.G. nr. 57/2015 s-a stabilit că, prin derogare de la dispoziţiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, în anul 2016, pensiile militare de stat se majorează cu 5%, legiuitorul asimilând astfel indexarea cu valoarea acestei majorări.

91. Similar, pentru anul 2017, a intervenit o nouă majorare, cu 5,25%, tot prin derogare de la dispoziţiile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, conform art. 12 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2016.

92. Aşadar, pentru anii 2016 şi 2017 au operat două majorări punctuale, fiecare dintre ele pentru fiecare an, aplicate succesiv la valoarea pensiilor militare brute aflate în plată.

93. Totodată, prin Legea nr. 152/2017 s-a prevăzut la art. II alin. (3) lit. b) că, începând cu data intrării în vigoare a acestei legi, se majorează cu 15% cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie ale cadrelor militare în activitate, precum şi ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari, inclusiv personalului civil din Ministerul Apărării Naţionale şi instituţiile aflate în subordinea sa, cu excepţia celor care au beneficiat de majorări potrivit Legii nr. 250/2016, iar acest lucru determina, potrivit art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, actualizarea pensiilor militare.

94. Prin urmare, s-a distins de către instanţa de trimitere că în anul 2017, în privinţa pensiilor militare de stat, operau concomitent atât majorarea/indexarea stabilită prin actele normative arătate, cât şi actualizarea stabilită ca efect al art. II alin. (3) lit. b) din Legea nr. 152/2017, însă aceste criterii de creştere nu puteau fi aplicate concomitent, astfel cum s-a impus prin art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015.

95. A mai subliniat instanţa de trimitere, în finalul punctului său de vedere asupra chestiunii de drept, că indexările anterior acordate aferente anilor 2016 şi 2017 - de 5%, respectiv 5,25% - aplicate la cuantumul brut al pensiilor în plată nu pot fi incluse şi avute în vedere ca bază a actualizării, deoarece această actualizare are în vedere un alt reper, respectiv cuantumul brut al soldei de funcţie, iar nu cuantumul brut al pensiei aflate în plată. A proceda contrar semnifică o aplicare cumulativă a actualizării cu indexarea pensiilor militare, ceea ce art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015 interzice expres.

96. Din acest examen al încheierii de sesizare rezultă că instanţa învestită în litigiul principal a expus cu claritate raţionamentul judiciar, interpretând logic, sistematic şi teleologic textele de lege incidente, şi a concluzionat că în cauză se impune o dezlegare a chestiunii litigioase bazate pe finalitatea actului normativ interpretat, care a presupus coroborarea aplicată a dispoziţiilor normative, cercetând contextul adoptării lor de către autoritatea legiuitoare şi prin raportare la conţinutul concret al textelor de lege.

97. Acest demers nu devoalează dificultatea evidentă şi serioasă întâmpinată de completul de judecată în legătură cu problema de drept sesizată, ci, dimpotrivă, membrii acestuia au avut o opinie congruentă şi exhaustiv argumentată.

98. Din această perspectivă se constată că nu este relevată dificultatea întâmpinată de instanţa care judecă procesul cu privire la interpretarea chestiunii de drept sesizate, în realitate, completul confruntându-şi opinia, pe de o parte, cu divergenţa de interpretare a problemei de drept dintre părţile litigante şi, pe de altă parte, cu împrejurarea că apelantul a opus în cauză o hotărâre definitivă ce cuprinde o altă soluţie asupra aceleiaşi chestiuni de drept.

99. Instanţa de trimitere a urmărit astfel nu deducerea, în procedura de interpretare şi aplicare unitară a legii de către instanţa supremă, a unei chestiuni de drept asupra căreia a sesizat o controversă ori o dificultate reală, ci confirmarea interpretării proprii, determinată exclusiv de premisa că, în cauză, apelantul a opus o hotărâre judecătorească definitivă care conţine o dezlegare opusă."

De asemenea, instanţa de recurs mai are în vedere paragraful 26 din Decizia nr. 849/2019 emisă de instanţa de control constituţional, conform căruia:

"Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea observă că, potrivit acestor dispoziţii de lege pensia militară de stat netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. Curtea reţine că această reglementare este în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (a se vedea, în acest sens Decizia Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, paragraful 35,). Astfel cum se precizează în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, măsura eliminării actualizării anuale a pensiilor de serviciu, în raport cu majorarea salariilor personalului aflat în activitate, a fost instituită, în vederea evitării unei grave atingeri aduse principiilor echităţii şi egalităţii de tratament între asiguraţii sistemului de pensii, dar şi pentru evitarea unor cheltuieli semnificative din bugetul de stat. De asemenea, Curtea precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câştigat."

Înalta Curte constată că problema de drept de dezlegat în cadrul prezentului motiv de recurs este aceea a aplicabilităţii sau nu, cu ocazia actualizării pensiilor în anul 2017, conform art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, a majorării de 5 % acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25 %, fie actualizarea soldei de funcţie cu 15 % acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015.

Astfel, recurenta-pârâtă a impus intimatei-reclamante să procedeze la translatarea în cuantumul pensiei a creşterii salariale de la personalul activ, având ca punct de plecare cuantumul pensiei în plată la momentul respectiv, inclusiv indexarea din anul 2016; începând cu data de 30.06.2017, pensiile militare la care sunt incidente prevederile art. 60 din lege trebuie să aibă în componenţă majorarea de 5% acordată în 2016, la care se adaugă fie indexarea de 5,25%, fie actualizarea soldei de funcţie cu 15% acordată de la 30.06.2017, astfel cum prevede art. 60 alin. (3) din Legea nr. 223/2015.

Or, aşa cum s-a statuat în mod corect prin considerentele sentinţei recurate, în anul 2016, pensiile militare de stat au fost majorate cu 5 % în conformitate cu dispoziţiile art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare. De asemenea, la data de 01.01.2017 pensiile militare de stat au fost majorate cu 5,25 % în conformitate cu dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, tot un act normativ cu caracter temporar privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. Faptul că ambele articole menţionate din cele două ordonanţe de urgenţă ale Guvernului se raportează la dispoziţiile cadrului general, în speţă art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, conduc la concluzia potrivit căreia cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, potrivit dispoziţiilor derogatorii anuale instituite prin ordonanţele de urgenţă indicate.

Prevederile art. 14 alin. (2) ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au caracter temporar, acestea stabilind că "prin derogare de la prevederile art. 59 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în anul 2016 pensiile militare de stat se majorează cu 5%. "

Prin prisma acestor considerente, în lipsa unor dispoziţii speciale, aceste prevederi nu pot fi reaplicate în anii care urmează, sens în care afirmaţia recurentei, conform căreia reclamanta a omis să mai adauge majorarea cu 5% a pensiei, este neîntemeiată, întrucât, în cazul de faţă nu este vorba despre o omisiune, ci despre inaplicabilitatea unui act normativ temporar.

Art. II alin. (3) din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal-bugetare, cu modificările şi completările ulterioare, a prevăzut că "se majorează cu 15 % cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie", nu "cuantumul pensiei aflate în plată"; acest aspect este subliniat şi de paragraful 95 din Decizia 40/2021 a ICCJ, mai sus citat.

Ca urmare, motivele de casare invocate de recurenta-pârâtă pe fondul raportului juridic deduc judecăţii, referitoare la greşita aplicare de către prima instanţă a prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, sunt nefondate.

6.4. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinţei prin prisma dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes; va respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 974 din 24 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei interesului recursului declarat de recurenta – reclamantă, în ceea ce priveşte cererea de suspendare.

Respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale împotriva sentinţei civile nr. 1602 din 9 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Respinge recursul declarat de recurenta-pârâtă Curtea de Conturi a României împotriva sentinţei civile nr. 974 din 24 mai 2022 a Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 mai 2023.