Judicial police officer salary calculation: exclusion of function tenure from base salary hierarchy under Framework Law 153/2017.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal, upholding the lower court's decision that rejected the plaintiff's claim; consequently, the challenged administrative order remains in force. The dispute involved a judicial police officer from the National Anticorruption Directorate who challenged an administrative order regarding the calculation of their basic salary, arguing that their 22 years of total service and 5 years in the specific position should be included in the salary hierarchy under the Framework Law on public sector salaries. The court held that the officer's interpretation of the cross-referencing norm was incorrect, finding that the legal text explicitly limits the "tenure in function" criterion to judges, prosecutors, and assimilated personnel, thereby excluding judicial police officers from this specific salary increase category. The decisive legal basis includes Article 22(3) of Section 6, Chapter VIII of Annex V to Law No. 153/2017, along with Note 1 of Chapter I, Annex 5 of the same law and Article 4(1) of O.U.G. No. 27/2006, which collectively define the scope of professional categories eligible for tenure-based salary adjustments.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 din O.U.G. nr. 43/2002, art. 28 alin. (8) din O.U.G nr. 43/2002, art. 8 din Legea nr. 153/2017, art. 7 lit. a) din Legea nr. 153/2017, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ, art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ; Judicial police officer salary calculation: exclusion of function tenure from base salary hierarchy under Framework Law 153/2017: The dispute involved a judicial police officer from the National Anticorruption Directorate who challenged an administrative order regarding the calculation of their basic salary, arguing that their 22 years of total service and 5 years in the specific position should be included in the salary hierarchy under the Framework Law on public sector salaries. The court held that the officer's interpretation of the cross-referencing norm was incorrect, finding that the legal text explicitly limits the "tenure in function" criterion to judges, prosecutors, and assimilated personnel, thereby excluding judicial police officers from this specific salary increase category. The decisive legal basis includes Article 22(3) of Section 6, Chapter VIII of Annex V to Law No. 153/2017, along with Note 1 of Chapter I, Annex 5 of the same law and Article 4(1) of O.U.G. No. 27/2006, which collectively define the scope of professional categories eligible for tenure-based salary adjustments.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural provision cited in the dispositive to reject the appeal as unfounded.
Full text
Şedinţa publică din data de 19 ianuarie 2022
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată la data de 28.02.2020, reclamantul A. a formulat cerere de chemare în judecată, în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticoruptie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, prin care a solicitat:
- anularea Ordinului nr. 614 din data de 10 decembrie 2019 al procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care i s-au stabilit drepturile de natură salarială începând cu data de 01.12.2019;
- obligarea pârâtei, Direcţia Naţionale Anticorupţie, să emită un ordin prin care să-i fie calculat salariul, potrivit "principiului ierarhizării, pe verticală, cât şi pe orizontală, în cadrul aceluiaşi domeniu (art. 6 lit. f) din Lege)" în raport de dispoziţiile art. 22, alin. (3) din Secţiunea a 6-a, art. 1, lit. "e", art. 3, alin. (1) de la Cap. VIII şi numărul curent 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V - Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Justiţie" şi Curtea Constituţională combinat cu art. 6, art. 8 şi art. 10, toate din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 1064 din 22 octombrie 2020, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată cererea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Naţională Anticorupţie, având ca obiect Ordinul nr. 614/10.12.2019.
3. Calea de atac exercitată în cauză
Împotriva sentinţei civile a formulat recurs recurentul-reclamant A., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.
În motivarea recursului arată că este angajat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în funcţia de ofiţer de poliţie judiciară din luna aprilie 2016, cu o vechime totală în muncă de peste 22 de ani şi o vechime în actuala funcţie de 5 ani şi o lună, iar numirea sa s-a făcut în conformitate cu dispoziţiile art. 10 din O.U.G. nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, fiind asimilat, din punct de vedere salarizării, cu magistratul procuror cu grad de judecătorie, beneficiind de un statut special, reglementat de dispoziţiile art. 28 alin. (8) din O.U.G nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei şi de Legea nr. 45/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea şi alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor şi altor categorii de personal din sistemul justiţiei.
În urma apariţiei Legii-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Direcţia Naţională Anticorupţie prin Procurorul şef al Direcţiei, a emis Ordinul nr. 614 din data de 10 decembrie 2019, prin care i s-au stabilit drepturile salariale pe care le apreciază ar fi fost în neconcordanţă cu prevederile şi principiile enunţate de Legea cadru.
Potrivit dispoziţiilor art. 22 alin. (3), Secţiunea a 6-a, Cap. VIII din Anexa V din Legea nr. 153/2017 - "...salariul de bază pentru ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B) nr. crt. 4".
Ca urmare a celor invocate şi menţionate, în aplicarea legii, determinarea salariului de bază a ofiţerului de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie este realizată printr-o normă de trimitere la valoarea nominală a indemnizaţiilor de încadrare din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, aşa cum sunt consemnate în nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V.
Trimiterea la prevederile legale este una realizată la întreg nr. crt. 4, lit. B) de la Cap. I din Anexa V din Legea nr. 153/2017, număr curent care cuprinde o "ierarhizare, atât pe orizontală, cât si pe verticală".
Pe orizontală, sunt criteriile cu trimitere la vechimea în muncă, iar pe verticală sunt criteriile de individualizare care se raportează la vechimea în funcţie.
Prin alegerea ultimului criteriu pe orizontală, "baza 0-3 ani'\ vechimea în funcţie este exclusă în totalitate, stabilirea valorii nominale a salariului de bază realizându-se, doar prin raportare la vechimea în muncă.
Recurentul apreciază că dacă ar fi vrut să elimine raportarea la vechimea în funcţie, legiuitorul ar fi făcut trimitere în norma legală la rândul corespunzător din cadrul nr. crt. 4 şi ar fi indicat titlul acestuia "baza 0-3".
Faptul că legiuitorul nu a avut acest aspect în vedere îl explică şi indicarea criteriilor generale de ierarhizare a posturilor prevăzute în dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 153/2017.
Stabilirea salariului de bază pentru funcţia de ofiţer de poliţie judiciară (vechime în grupa de muncă corespunzătoare) la valoarea nominală ce ar reieşi, ar fi în deplină concordanţă şi cu dispoziţiile art. 7 lit. a) din Legea nr. 153/2017, unde este definită noţiunea de "salariu de bază".
Cu privire la încălcarea normelor de procedură de către instanţa de fond, a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, astfel cum este reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., învederează că în cauza p nu a fost administrat niciun mijloc de probă care să dovedească în vreun fel netemeinicia cererii sale, instanţa, cu încălcarea principiului rolului activ, a pronunţat o hotărâre cu încălcarea normelor de procedură, a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
4. Apărările formulate în cauză
Intimata-pârâtă a depus întâmpinare/concluzii scrise, solicitând, în esenţă, respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea sentinţei atacate ca temeinică şi legală.
II. Soluţia instanţei de recurs
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Analizând criticile invocate în recurs raportat la sentinţa atacată şi la actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., acesta reglementează posibilitatea casării sentinţei de fond, în situaţia unei încălcări a regulilor de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, acestea fiind în principal, o eventuală nerespectare a dreptului la apărare, a principiului contradictorialităţii şi a dreptului la un proces echitabil, o încălcare a principiului disponibilităţii sau a oralităţii dezbaterilor, aspecte care nu pot fi reţinute faţă de modalitatea de instrumentarea prezentei cauze de către judecătorul fondului.
În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Potrivit art. 22 alin. (3), cap. VIII, anexa V din Legea 153/2017, salariul de bază se stabileşte potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A) nr. crt. 6 pentru agenţii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi cap. I lit. B) nr. crt. 4 pentru ofiţerii de poliţie judiciară.
Criteriul 4 lit. B) - Capitolul I din Anexa nr. V a Legii cadru nr. 153/2017 stabileşte indemnizaţia lunară pentru anul 2022 a procurorului cu grad de judecătorie, având un cuantum diferit atât în funcţie de vechimea în muncă, dar şi în funcţie de vechimea în funcţie.
Prin prevederile art. 4 alin. (1) din O.U.G. nr. 27/2006 s-a recunoscut un spor de stabilitate sau de fidelitate pentru: "(1) Judecătorii, procurorii, personalul asimilat acestora şi magistraţii-asistenţi beneficiază, în raport cu vechimea numai în funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de personal asimilat judecătorilor şi procurorilor, de o majorare a indemnizaţiei stabilite potrivit art. 3 alin. (1), calculată în procente la indemnizaţia de încadrare brută lunară, după cum urmează: de la 3 la 5 ani - 10%; de la 5 la 10 ani - 15%; de la 10 la 15 ani - 20%; de la 15 la 20 de ani - 25%; peste 20 de ani - 30%."
Prin anexa VI a Legii nr. 330/2009 s-au stabilit coeficienţii de ierarhizare pentru judecători, procurori, magistraţi - asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor. În coeficienţii prevăzuţi în anexă au fost cuprinse sporul pentru vechimea în funcţie (majorarea indemnizaţiei de încadrare brute lunare), sporul pentru vechimea în muncă, precum şi adaosurile prevăzute la art. 4 alin. (3) lit. a) din anexa nr. VI. Astfel, la poz. 26 erau identificate în mod expres următoarele categorii care beneficiau de acest spor: "Judecător cu grad de judecătorie, procuror cu grad de parchet de pe lângă judecătorie (peste 3 ani vechime), judecător militar la tribunalul militar, procuror militar la parchetul de pe lângă tribunalul militar, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor (peste 3 ani vechime), asistent judiciar, ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, specialiştii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism".
În concluzie, Înalta Curte constată că prin dispoziţiile Legii nr. 330/2009 s-a recunoscut în mod expres pentru categoria de personal din care face parte recurentul-reclamant acest spor.
Prin Legea nr. 284/2010 s-a restrâns însă categoria persoanelor care beneficiau de acest spor inclus în salariul de bază, iar în Anexa VI Capitolul I din Legea nr. 284/2010 Nota 1 s-a arătat faptul că "Prin vechime în funcţie, în sensul prezentei anexe, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora sau magistrat-asistent."
În aceleaşi condiţii, se prevede în Capitolul I din Anexa 5 a Legii nr. 153/2017, Nota 1 faptul că "prin "vechime în funcţie", în sensul prezentului capitol, se înţelege vechimea în funcţia de judecător, procuror, personal asimilat acestora, magistrat-asistent sau auditor de justiţie".
Aceste prevederi sunt în concordanţă şi cu art. 8 alin. (1) din Secţiunea a 2-a a Capitolului VIII din Anexa V a Legii nr. 153/2017: "Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi au dreptul, pentru activitatea desfăşurată, la o indemnizaţie de încadrare stabilită în raport cu nivelul instanţelor sau parchetelor sau, după caz, cu gradul profesional obţinut, cu funcţia deţinută şi, după caz, cu vechimea în muncă şi în funcţie, potrivit prevederilor prezentei legi" şi următoarele în care se arată în mod expres pentru fiecare funcţie faptul că indemnizaţia de încadrare se calculează şi potrivit criteriului de vechime în funcţie.
Prin urmare, în Nota x din Capitolul I din Anexa 5 a Legii nr. 153/2017 se arată în mod expres categoriile de personal cărora li se aplică criteriul vechimii în funcţie, aspect care se coroborează şi cu dispoziţiile materiale de stabilire a indemnizaţiei de încadrare astfel cum rezultă din Capitolului VIII al Anexei V a Legii nr. 153/2017, vechimea în funcţia de ofiţer de poliţie judiciară de care beneficiază recurentul-reclamant fiind exclusă în mod expres de la calculul salariului de bază.
În concluzie, unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie să o facă, Înalta Curte constată că, aşa cum s-a reţinut, art. 22 alin. (3), cap. VIII, anexa V din Legea 153/2017 la cap. I lit. B) nr. crt. 4, nu poate fi interpretată decât în sensul că trimite şi la nota aferentă tabelului, notă în care se arată în mod limitativ, categoriile de vechimi de care se poate ţine cont la calcularea vechimii în funcţie.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 496 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 1064 din 22 octombrie 2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19 ianuarie 2022.