Tax authorities' appeal null for failing to plead statutory cassation grounds; first-instance award of fiscal interest upheld with costs

Şedinţa publică din data de 11 mai 2023

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ.: "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi, a solicitat:

- anularea Deciziei privind soluţionarea contestaţiei nr. 3102/01.10.2020 emisă de DGRFP Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi;

- anularea Deciziei nr. 10706/30.03.2020 de respingere a cererii de restituire a sumelor de la buget sau de acordare a dobânzilor în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la Buget emisă de ANAF, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti, Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi;

- obligarea pârâtelor la emiterea actului administrativ prin care reclamantei să îi fie acordată dobânda fiscală în valoare de 3.074.375 RON aferentă TVA în valoare de 3.573.608,35 RON, rambursată cu întârziere, şi la plata efectivă a sumei de 3.074.375 RON într-un termen de executare de 10 zile de la pronunţarea hotărârii;

- obligarea în solidar a pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de desfăşurarea prezentului litigiu.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1647 din 12 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIIII-a contencios administrativ şi fiscal s-au dispus următoarele:

- s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, iar pe cale de consecinţă, s-a respins cererea de chemare în judecată ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană fără calitate procesuală pasivă.

- s-a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Direcţia Generala Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi şi s-a anulat Decizia privind soluţionarea contestaţiei nr. 3102/01.10.2020 şi Decizia nr. 10706/30.03.2020 de respingere a cererii de acordare a dobânzilor în cazul sumelor de restituit sau de rambursat de la Buget.

- au fost obligate pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi la plata către reclamantă a sumei de 3.074.375 de RON, reprezentând dobânzi fiscale pentru întârzierea la rambursare a TVA în valoare de 3.573.608,35 RON, în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii;

- au fost obligate pârâtele la plata către reclamantă a sumei de 20.400 de RON cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru şi onorariul avocaţial redus de instanţă;

- s-a respins cererea în rest, ca neîntemeiată.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi, solicitând admiterea căii de atac; în drept, recursul a fost întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

1.4. Apărările formulate în cauză

Intimata-reclamantă A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare.

1.5. Procedura de soluţionare a recursului

În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs şi de comunicare a actelor de procedură între părţi, prin intermediul grefei instanţei, în conformitate cu dispoziţiile art. 486 şi art. 490 C. proc. civ.

Prin rezoluţia completului învestit aleatoriu cu soluţionarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluţionarea recursului în şedinţă publică, la data de 11 mai 2023, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului, invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că excepţia este întemeiată, pentru următoarele considerentele:

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.: "Cererea de recurs va cuprinde următoarele menţiuni: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat."

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că: "Recursul se va motiva prin însăşi cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile şi în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.: "Aceeaşi sancţiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.: "Recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înţelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres şi limitativ de dispoziţiile art. 488 C. proc. civ.

În speţă, recursul declarat de pârâte a fost întemeiat, în drept, pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. Potrivit acestor prevederi casarea unor hotărâri se poate cere "când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material".

Examinând cererea de recurs formulată în cauză, Înalta Curte constată că aceasta nu îndeplineşte cerinţele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât criticile prezentate nu sunt altceva decât o redare fidelă a argumentelor din întâmpinarea formulată la fond, argumente la care prima instanţă a răspuns în mod detaliat.

Or, recurentele-pârâte aveau obligaţia, ca în cazul motivelor de recurs, să prezinte criticile pentru care au apreciat că modul în care prima instanţă şi-a argumentat punctul de vedere este unul contrar prevederilor legale incidente speţei.

Astfel de critici ar fi presupus, în primul rând, identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei şi apoi demonstrarea modului în care măsurile adoptate de instanţa fondului încalcă sau reprezintă o greşită aplicare a acestor norme de drept material, aspecte ce nu se regăsesc, însă, în cuprinsul cererii de recurs.

Or, simpla nemulţumire a părţilor cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată şi reproducerea, prin cererea de recurs, a stării de fapt şi a argumentelor din întâmpinare nu constituie un motiv de nelegalitate a sentinţei, această neregularitate sancţionându-se cu nulitatea.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanţa de recurs fiind învestită cu analiza conformităţii hotărârii recurate în raport de dispoziţiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 C. proc. civ.

Deoarece recurentele-pârâte nu s-au conformat exigenţelor cerute de lege şi nu au formulat critici care să permită încadrarea lor într-unul dintre cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., rezumându-se la preluarea argumentelor expuse la fond, Înalta Curte va aplica sancţiunea nulităţii recursului, în conformitate cu dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă şi va constata nul recursul formulat de pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi.

De asemenea, în temeiul dispoziţiilor art. 453 alin. (1) C. proc. civ., va obliga recurentele-pârâte la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 22,257.45 RON reprezentând onorariu avocaţial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-reclamantă.

Constată nul recursul formulat de pârâtele Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti şi Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Bucureşti - Administraţia Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenţi împotriva sentinţei civile nr. 1647 din 12 noiembrie 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Obligă recurentele-pârâte la plata către intimata-reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 22,257.45 RON reprezentând onorariu avocaţial.

Definitivă. Pronunţată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.