Police service evaluation appeal; nullity of suspension order for failure to process prior request to hear in absentia

Şedinţa publică din data de 10 mai 2023

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Neamţ, secţia a II-a de contencios administrativ şi fiscal, la data de 27.07.2021, sub nr. de dosar x/2021, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ şi a solicitat revocarea în parte a fişei de evaluare în sensul modificării calificativului general din "Bine" în "Foarte bine" sau anularea evaluării de serviciu nr. x din 18.01.2021 şi obligarea la reluarea activităţii de evaluare.

Prin sentinţa civilă nr. 827/2021, Tribunalul Neamţ – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi Fiscal a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea formulată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Neamţ.

Ulterior, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 10 iunie 2022, reclamantul A. a formulat recurs, în contradictoriu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ, împotriva sentinţei civile nr. 827/2021 pronunţate în dosarul nr. x/2021.

Judecata acestei cereri de recurs a fost suspendată la data de 11 noiembrie 2022, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor care nu au solicitat judecarea cauzei în absenţa lor de la proces.

2. Hotărârea recurată

Prin încheierea din data de 11 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost suspendată cauza având ca obiect cererea de recurs formulată de reclamantul A., în contradictoriu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ, împotriva sentinţei civile nr. 827/2021 pronunţate în dosarul nr. x/2021.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din data de 11 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de recurs reclamantul A., solicitând admiterea căii de atac şi trimiterea cauzei Curţii de Apel Bacău pentru continuarea judecăţii.

Ataşat cererii de recurs împotriva încheierii de suspendare de la data de 11 noiembrie 2022, a depus recurentul – reclamant o serie de înscrisuri, respectiv extras de mail

4. Apărările formulate în recurs

În cauză, intimatul – pârât Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de recurs, ca nefondate, cu menţinerea încheierii de suspendare ca fiind legală şi temeinică.

II. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din 09.01.2023, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 10.05.2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând legalitatea încheierii recurate prin prisma criticilor invocate în cererea de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente în materia supusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele expuse în continuare.

Prin încheierea de la data de 11 noiembrie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a fost suspendată cauza având ca obiect cererea de recurs formulată de reclamantul A., în contradictoriu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Neamţ, împotriva sentinţei civile nr. 827/2021 pronunţate în dosarul nr. x/2021, pentru lipsa nejustificată a părţilor.

Înalta Curte constată că prin cererea transmisă Curţii de Apel Bacău, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 10.11.2022, document aflat la dosarului de recurs – URMĂ(ataşat la dosarul de recurs al ÎCCJ cu nr. x/2021/a1), recurentul a solicitat ca judecata cauzei să se facă chiar şi în lipsa acestuia de la proces.

Coroborată cu verificarea înscrisurilor din dosar este şi interogarea bazei de date informatice ECRIS a curţii de apel din care rezultă că, la secţiunea documente în dosar a fost înregistrată la data de 10.11.2022, cererea recurentului de judecată a cauzei în lipsă.

Aşa fiind, instanţa de control judiciar constată că hotărârea primei instanţe este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea normelor de procedură civilă de la art. 411 alin. (1) pct. 2, urmând a se reţine incidenţa în cauză a motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., se impune soluţia de casare în soluţionarea recursului, "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat normele de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii."

Aminteşte Înalta Curte că nulitatea actelor de procedură definită la art. 174 alin. (1) din C. proc. civ. ca fiind "sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă" se regăseşte actualmente în Capitolul III din titlul IV al Cărţii I din acelaşi Cod, care reglementează deopotrivă nulitatea absolută şi pe cea relativă, nulitatea condiţionată şi nulitatea necondiţionată de existenţa unei vătămări, totodată, statuând asupra modului în care nulităţile pot fi invocate şi efectele pe care le produce aplicarea sancţiunii.

Prin urmare, orice pretinsă încălcare a unei reguli de procedură, indiferent de regimul său juridic, va fi analizată din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., pentru a se constata dacă reprezintă sau nu un motiv de casare a hotărârii.

În acest context, constată Înalta Curte că instanţa de fond a dispus suspendarea judecăţii, în mod greşit reţinând că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condiţiile în care o astfel de cerere fusese formulată de recurent şi se afla la dosar anterior termenului e judecată de la data de 11.11.2022, când s-a dispus suspendarea cauzei.

Instanţa de control judiciar aminteşte că unul dintre principiile fundamentale ale dreptului este rolul judecătorului în aflarea adevărului reglementat de dispoziţiile art. 22 din C. proc. civ., potrivit căruia: "(1) Judecătorul soluţionează litigiul conform normelor de drept aplicabile, (...), (6) Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, iar, în vederea asigurării respectării principiului contradictorialităţii, art. 14 alin. (5) din acelaşi Cod prevede că "instanţa este obligată, în orice proces, să supună discuţiei părţilor toate cererile, excepţiile şi împrejurările de fapt sau de drept invocate", aceste din urmă dispoziţii fiind dezvoltate şi în cuprinsul art. 224 privitoare la discutarea cererilor şi excepţiilor din C. proc. civ., Capitolul II care reglementează "Judecata", precum şi în secţiunea a 4-a aceluiaşi capitol privind deliberarea şi pronunţarea hotărârii în cuprinsul art. 397 alin. (1) C. proc. civ., care stipulează că "instanţa este obligată să se pronunţe asupra tuturor cererilor deduse judecăţii (...)."

Reţine Înalta Curte că respectarea acestor dispoziţii procedurale, cu valoare de principiu, se circumscrie şi obligaţiei ce revine instanţei de a garanta părţilor exerciţiul efectiv al dreptului la un proces echitabil, în sensul art. 6 din C. proc. civ., art. 21 din Constituţia României şi art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, dreptul la un proces echitabil constituie o componentă a principiului preeminenţei dreptului într-o societate democratică, nefiind suficient ca legea să recunoască persoanelor drepturi substanţiale în măsura în care acestea nu sunt însoţite de garanţii fundamentale de ordin procedural, de natură a le pune în valoare.

Prin urmare, în condiţiile în care instanţa de fond a încălcat normele de procedură antereferite, a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii, producând astfel o vătămare recurentului, Înalta Curte apreciază că se impune casarea încheierii recurate şi trimiterea cauzei instanţei de recurs în vederea continuării judecăţii.

Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 497 C. proc. civ., va admite recursul, va casa încheierea recurată şi trimite cauza instanţei de recurs în vederea continuării judecăţii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de reclamantul A. împotriva încheierii din 11 noiembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2021.

Casează încheierea atacată şi trimite cauza primei instanţe pentru continuarea judecăţii.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 10 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.