Teacher's labor claims assigned to Bucharest labor court; administrative claim against Government severed and stays pending.

Şedinţa publică din data de 4 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a VIII a conflicte de muncă şi asigurări sociale, sub numărul x/2022 la data de 20.06.2022, reclamanţii A. şi B. au solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti ISMB:

- obligarea Guvernului României de a emite actul normativ cu privire la modificarea Legii nr. 1/2011 pentru aplicarea DCC nr. 397/01.10.2013 v O.U.G. 16/09.04.2014 pentru aplicarea DCC nr. 106/2014, act care trebuie să aibă caracter reparatoriu pentru toţi profesorii cu concurs şi medie de titular ale căror posturi titularizabile au fost date "pensionarilor-mituitori" fără concurs - contrar DCC nr. 397/2013 cu mult înainte de Concurs National Unic CNU 2013;

- reîncadrarea reclamantei ca profesor titular geografie întemeiată pe DCC nr. 397/2013 - art. 287 noul C. pen., DCC nr. 106/2014, art. 3 (3), art. 31 (1)(3) din Legea nr. 47/1992, Decizia nr. 20566/30.08.2013;

- obligarea pârâtului Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti să depună dovada reîncadrării reclamantei ca profesor titular de geografie;

- plata salariilor neîncasate din 01.09.2014 şi despăgubiri de 4.000.000 RON.

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1. Hotărârea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale

Prin sentinţa civilă nr. 6806 din data de 1 noiembrie 2022, pronunţată de Tribunalul Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti – secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că reclamanţii au formulat mai multe capete de cerere principale care se află în strânsă legătură chiar dacă au cauze diferite. A avut în vedere tribunalul faptul că s-a formulat şi un capăt de cerere privind emiterea unui act normativ de către Guvernul României, care face parte din categoria autorităţilor publice centrale, dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 554/2004 şi dispoziţiile art. 99 alin. (2) din Codul de procedură şi a apreciat că este competentă curtea de apel să soluţioneze prezenta cauză.

2.2. Hotărârea Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX- de contencios administrativ şi fiscal

Prin sentinţa civilă nr. 165 din data de 1 februarie 2023, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei materiale privind capetele de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate şi despăgubiri, a declinat judecarea capetelor de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate şi despăgubiri, în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

A disjuns capătul de cerere având ca obiect obligarea Guvernului României la emitere act normativ şi a format un nou dosar privind capătul de cerere disjuns.

A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a dispus trimiterea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării acestuia.

În considerentele acestei sentinţe s-a reţinut, referitor la capetele de cerere declinate, că acestea privesc un conflict de muncă în sensul definit de art. 266 din Legea nr. 53/2003 şi nu vizează un act administrativ sau un act administrativ asimilat, astfel că s-a apreciat că aparţine secţiei de conflicte muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare, în raport de art. 266 şi art. 269 din Codul muncii.

II. Decizia ÎCCJ pronunţată în regulator de competenţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu stabilirea regulatorului de competenţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecăţii şi dispoziţiile legale incidente, va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, pentru considerentele ce urmează:

1. Argumentele de fapt şi de drept relevante

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în faţa unui conflict negativ de competenţă tipic, întrucât dispoziţiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că "există conflict de competenţă când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior şi-au declarat necompetenţa".

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competenţă priveşte norma de drept aplicabilă situaţiei deduse judecăţii, din perspectiva competenţei materiale de soluţionare a cauzei.

Reclamanţii au învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune care are ca obiect solicitarea de obligare a Guvernului României să emită actul normativ cu privire la modificarea Legii nr. 1/2011, de reîncadrare a reclamantei ca profesor titular geografie, de obligare a pârâtului Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti să depună dovada reîncadrării reclamantei ca profesor titular de geografie, cât şi plata salariilor neîncasate din 01.09.2014 şi despăgubiri de 4.000.000 RON.

Cu privire la capătul de cerere având ca obiect obligarea Guvernului României la emitere act normativ, în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi apreciind că nu sunt incidente în speţă dispoziţiile art. 99 alin. (2) din C. proc. civ., Curtea de Apel a apreciat că este competentă, a disjuns acest capăt de cerere şi a dispus formarea unui nou dosar.

A fost declinată în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale judecarea capetelor de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate şi despăgubiri.

Cu privire la aceste capete de cerere, Înalta Curte reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 254 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, în unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condiţiile legii.

Conform art. 266 din Legea nr. 53/2003, jurisdicţia muncii are ca obiect soluţionarea conflictelor de muncă cu privire la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale sau, după caz, colective de muncă prevăzute de prezentul cod, precum şi a cererilor privind raporturile juridice dintre partenerii sociali, stabilite potrivit prezentului cod.

În esenţă, reclamanta susţine că este îndreptăţită să fie reîncadrată ca profesor titular având în vedere că a susţinut un concurs în acest sens în anul 2013.

Or, având în vedere că încadrarea/angajarea personalului didactic se face cu contract individual de muncă, conform art. 254 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, capetele de cerere având ca obiect reîncadrarea, obligarea la depunerea dovezii de reîncadrare, plata salariilor neîncasate şi despăgubiri privesc un conflict de muncă în sensul definit de art. 266 din Legea nr. 53/2003.

Având în vedere cele reţinute anterior, precum şi faptul că obiectul cauzei nu vizează un act administrativ sau un act administrativ asimilat, Înalta Curte constată că aparţine secţiei de conflicte muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Bucureşti competenţa de soluţionare a prezentei cauze.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii B. şi A. şi pe pârâţii Guvernul României şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa soluţionării cauzei privind pe reclamanţii B. şi A. şi pe pârâţii Guvernul României şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti ISMB, în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia a VIII conflicte de muncă şi asigurări sociale.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 4 mai 2023.