Scope of judicial inspection preliminary verification: exclusion of disciplinary offense analysis and limitation by prosecutorial independence

Şedinţa publică din data de 4 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Acţiunea judiciară

Prin contestaţia înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX-a, contencios administrativ şi fiscal, la data de 13.12.2021, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa în cauză, în contradictoriu cu pârâta Inspecţia Judiciară, să dispună desfiinţarea Rezoluţiei inspectorului-şef nr. C21-1834 din data de 02.12.2021 şi a Rezoluţiei de clasare emise la data de 21.10.2021 în dosarul nr. x al Direcţiei de Inspecţie pentru Procurori.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a, contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 1716 din 07.10.2022:

- a admis în parte contestaţia;

- a desfiinţat rezoluţia inspectorului şef din data de 02.12.2021, emisă în lucrarea nr. C21-1834, şi rezoluţia inspectorului judiciar din data de 21.10.2021, emisă în lucrarea nr. 21-3480;

- a dispus trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor prealabile.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Inspecţia Judiciară, care a solicitat casarea acesteia şi, în rejudecare, respingerea acţiunii, ca neîntemeiate.

În motivarea căii de atac, încadrate în drept în dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susţinut faptul că sentinţa contestată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor cuprinse în legea specială incidentă în speţă, deoarece, în cadrul verificărilor prealabile, inspectorii judiciari se bucură de independenţă şi acţionează cu imparţialitate. Analiza existenţei sau inexistenţei indiciilor de săvârşire a unei abateri disciplinare constituie atributul exclusiv al acestora, pe baza verificărilor prealabile efectuate cu privire la aspectele care fac obiectul sesizării, ceea ce presupune, în prealabil, stabilirea situaţiei de fapt şi, ulterior acesteia, o acţiune de încadrare juridică a celor reţinute, în vederea argumentării soluţiei date sesizării.

Recurenta a apreciat faptul că instanţa de fond a pornit de la o premisă eronată, anume aceea că autoritatea publică ar fi trebuit să motiveze actele administrative din perspectiva elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare indicate de parte, aspect care este contrar dispoziţiilor art. 17 alin. (2) din Normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, aprobate prin Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 51 din data de 14.06.2021.

Ca atare, în contextul în care inspectorul judiciar nu a identificat din sesizările intimatului aspecte care s-ar fi putut să se circumscrie în cadrul elementelor constitutive ale vreunei abateri disciplinare, rezoluţia de clasare este legală, nefiind necesară declanşarea etapei cercetării disciplinare în cadrul căreia s-ar fi realizat o analiză punctuală raportată la presupusele abateri disciplinare sesizate.

În altă ordine de idei, recurenta a arătat faptul că în mod inexact s-a reţinut, prin sentinţa civilă nr. 1716/07.10.2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, faptul că aspectele sesizate - durata nerezonabilă a unei cauze penale - impun o analiză unitară, prin raportare la întreaga perioadă relevantă, având în vedere că, astfel cum reiese din rezoluţia de clasare atacată, verificările prealabile au avut în vedere relaţiile comunicate de către conducerea secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, la solicitarea inspectorului judiciar.

Cu alte cuvinte, inspectorul judiciar s-a raportat în mod corect la relaţiile comunicate de către conducerea secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, modalitatea sintetică de motivare neputând reprezenta un motiv de nelegalitate, în condiţiile în care din conţinutul rezoluţiei contestate rezultă care sunt considerentele pentru care s-a dispus clasarea. Sub acest aspect, nu există motive pentru a se considera că verificările efectuate de inspectorul judiciar ar fi incomplete, sens în care nu se poate reţine că s-ar impune noi verificări ori că ar trebui continuate verificările efectuate.

De asemenea, în ceea ce priveşte cererea prin care petentul solicita să fie informat referitor la stadiul lucrării nr. x/2019, a rezultat faptul că acestuia i se comunicase deja formarea dosarului penal nr. x/2020, la data de 16.06.2020, pe baza plângerii înregistrate iniţial sub nr. x/2019, prin adresă scrisă, astfel că nu a mai fost realizată o nouă comunicare a stadiului de instrumentare lucrării.

Ulterior, la data de 04.10.2021, prin ordonanţa întocmită de procurorul de caz, cauza a fost finalizată, fiind dispusă o soluţie de clasare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., în aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., comunicată petentului, conform art. 316 alin. (1) C. proc. pen.

4. Apărările formulate în cauză

Intimatul a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, pentru apărările prezentate la dosar.

5. Soluţia instanţei de recurs

5.1. Consideraţii generale

Prin sesizarea înregistrată la Inspecţia Judiciară la data de 14.09.2021, intimatul a reclamat faptul că există la secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie de peste 3 ani dosarul nr. x/2020 la care nu a avut acces nici până la acel moment pentru a-l studia, iar dosarul în discuţie nici nu a fost trimis în instanţă spre soluţionare.

Sesizarea a fost înregistrată la data de 22.09.2021, sub un număr nou, la Direcţia de Inspecţie pentru Procurori . Inspectorul desemnat să o soluţioneze a solicitat secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie informaţii privind ritmicitatea actelor îndeplinite şi a măsurilor dispuse în cauză, privind modalitatea de soluţionare a cererilor formulate de petent privind studierea actelor aflate la dosar şi soluţia dispusă sau, după caz, motivele nesoluţionării dosarului nr. x/2020 .

Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, prin procuror şef adjunct, a răspuns solicitării arătând următoarele aspecte:

- dosarul nr. x/2020 s-a format ca urmare a înregistrării plângerii petentului sub nr. x/2019 în evidenţele Parchetului de pe lângă ÎCCJ – secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie;

- la data de 31.07.2020, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem;

- la data de 21.01.2021, petentul a solicitat să fie audiat;

- la data de 30.09.2021, a fost consemnată declaraţia de persoană vătămată a petentului;

- la data de 04.10.2021, s-a dispus clasarea cauzei, prin ordonanţa emisă la aceeaşi dată . De asemenea, s-a ataşat un exemplar al ordonanţei de clasare .

Acest răspuns a fost completat prin nota telefonică realizată de inspectorul judiciar, stabilindu-se faptul că s-a identificat o cerere prin care petentul să fie informat referitor la stadiul lucrării nr. x/2019, cerere căreia nu i s-a răspuns, motivat de faptul că i se comunicase deja, prin adresă scrisă, la data de 16.06.2020, formarea dosarului penal, astfel că nu s-a mai realizat o nouă comunicare a stadiului de instrumentare a lucrării.

Prin Rezoluţia din data de 21.10.2021, lucrarea nr. 21-3480, în temeiul art. 45 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, modificată şi republicată, inspectorul judiciar a dispus clasarea sesizării, întrucât din verificările efectuate nu s-au conturat elementele constitutive ale vreunei abateri disciplinare, prevăzute de dispoziţiile art. 99 din Legea nr. 303/2004, republicată.

Împotriva măsurii de clasare dispuse, petentul a formulat plângere la data de 22.11.2021 în care a arătat faptul că sesizarea sa a fost depusă la PICCJ la data de 23.08.2017, iar dosarul a rămas 4 ani în nelucrare, fără a i se permite studiul acestuia şi accesul la probe. În plus, partea a susţinut şi faptul că i-au fost încălcate drepturile constituţionale, respectiv egalitatea în faţa legii, interzicerea abuzului de drept şi accesul la informaţii. A fost ataşată plângerea penală datată 23.08.2017, fără număr şi dată de înregistrare .

Plângerea a fost respinsă prin Rezoluţia inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. C 21-1834 din 02.12.2021, inspectorul şef constatând, în esenţă, faptul că inspectorul judiciar a identificat, a verificat şi a analizat aspectele sesizate de petiţionar în limitele procedurii administrative aflate în competenţa Inspecţiei Judiciare. Acesta a considerat că s-a răspuns motivat tuturor criticilor formulate de petent şi, totodată, a constatat faptul că nu sunt semnalate prin plângere aspecte cu caracter de noutate cu privire la situaţia reclamată prin sesizarea iniţială, astfel că nu se pot efectua verificări prealabile, altele decât cele deja efectuate în legătură cu cele ce au făcut obiectul lucrării nr. 21-3480, în caz contrar fiind afectată independenţa inspectorului judiciar ce a soluţionat sesizarea.

Aşa cum s-a precizat la pct. 1 al deciziei de faţă, intimatul A. a dedus controlului de legalitate al instanţei de contencios administrativ cele două rezoluţii anterior arătate.

După cum s-a menţionat la pct. 2 al acestei decizii, prima instanţă a admis cererea de chemare în judecată şi, consecinţă:

- a desfiinţat rezoluţiile inspectorului şef din data de 02.12.2021, emisă în lucrarea nr. C21-1834, şi a inspectorului judiciar din data de 21.10.2021, emisă în lucrarea nr. 21-3480;

- a dispus trimiterea dosarului pentru completarea verificărilor prealabile.

Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa reţinut, în esenţă, următoarele argumente juridice:

Pentru a stabili dacă există indiciile săvârşirii abaterii disciplinare prevăzute de dispoziţiile art. 99 lit. h) din Legea nr. 303/2004 (nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile) este necesară o analiză unitară a tuturor circumstanţelor cauzei, impunându-se solicitarea unei copii de pe întregul dosar SIIJ, de relaţii privind înregistrările în evidenţele şi registrele autorităţii a cererilor formulate de reclamant, precum şi a dovezilor de comunicare către acesta a informaţiilor privind stadiul dosarului ori altele relevante în raport de susţinerile acestuia. Ca atare, se impune desfiinţarea rezoluţiilor contestate, cu consecinţa completării verificărilor prealabile de către inspectorul judiciar prin raportare la întreaga situaţie de fapt prezentată în sesizare.

4.2. Referitor la recurs

Înalta Curte apreciază că este fondat motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.: ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material").

Primă instanţă a interpretat şi a aplicat eronat prevederile art. 45 alin. (3) teza I din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care dispun faptul că aspectele semnalate de persoana interesată sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecţiei Judiciare, în cadrul căreia se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare.

Contrar celor statuate de instanţa de fond, inspectorul judiciar care efectuează verificările prealabile nu trebuie să motiveze rezoluţia de clasare din perspectiva elementelor constitutive ale abaterilor disciplinare indicate de parte în sesizare. În acest sens, prevederile art. 17 alin. (2) din Normele de efectuare a lucrărilor de inspecţie, aprobate prin Ordinul Inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare nr. 51 din data de 14.06.2021 stabilesc în mod expres faptul că rezoluţia de clasare trebuie să cuprindă data şi modalitatea de sesizare, aspectele sesizate, situaţia de fapt reţinută şi argumentarea soluţiei prin raportare la aspectele sesizate, rezultatul verificărilor şi dispoziţiile legale aplicabile.

Aşa cum s-a arătat de către recurentă, în analiza iniţială a sesizărilor adresate Inspecţiei Judiciare, inspectorii judiciari efectuează o verificare globală a aspectelor reclamate, urmând ca, în eventualitatea în care rezultă suficiente indicii privind o posibilă nerespectare a normelor legale, să dispună prin rezoluţie, declanşarea etapei cercetării disciplinare, etapă în cadrul căreia situaţia de fapt stabilită anterior este circumscrisă unei posibile abateri disciplinare.

Or, inspectorul judiciar, în acord şi cu prevederile art. 72 alin. (1) din Legea nr. 317/2004, privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, a stabilit corect şi complet situaţia de fapt pe baza rezultatului verificărilor prealabile efectuate, iar analiza sa a vizat identificarea unor aspecte care ar putea căpăta valenţele unei abateri disciplinare, respectiv a unei posibile tergiversări a cauzei, raportat la criticile intimatului care nu puteau conduce la constatarea unui refuz nejustificat de îndeplinire a unor îndatoriri de serviciu, ori, a exercitării funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă. În consecinţă, rezoluţia de clasare analizată este legală şi nu este necesară declanşarea etapei cercetării disciplinare în cadrul căreia s-ar fi realizat o analiză punctuală raportat la presupusele abateri disciplinare sesizate.

Contrar susţinerilor intimatului, Înalta Curte reţine faptul că acesta a fost informat cu privire la stadiul lucrării nr. x/2019, respectiv că a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2020, la data de 16.06.2020.

Ulterior, la data de 04.10.2021, prin ordonanţa întocmită de procurorul de caz, cauza a fost finalizată, fiind dispusă o soluţie de clasare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzute de art. 297 alin. (1) C. pen., în aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., soluţie comunicată petentului, conform dispoziţiilor art. 316 alin. (1) C. proc. pen.

În mod corect, recurenta Inspecţia Judiciară a evidenţiat faptul că nu are competenţa de a verifica, pe fond, măsurile luate ori soluţiile adoptate de procurori, întrucât s-ar încălca principiul independenţei procurorului, reglementat prin dispoziţiile art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările ulterioare. Acest principiu presupune excluderea intervenţiei venite sub orice formă din partea oricărei persoane, indiferent de calitatea acesteia, în efectuarea urmăririi penale sau adoptarea soluţiei, cu excepţia situaţiei în care procurorii îşi exercită funcţia cu rea credinţă sau gravă neglijenţă, ceea ce nu a rezultat din verificări în cazul de faţă.

În atare situaţie, contrar celor arătate de prima instanţă, recurenta nu mai are ce probatoriu să administreze, iar relaţiile comunicate de secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie pentru finalizarea cercetării disciplinare sunt suficiente. Aşadar, verificările efectuate de recurenta Inspecţia Judiciară au caracter complet şi sunt în consonanţă cu cerinţele impuse de prevederile art. 45 alin. (3) teza I din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În fine, cele două rezoluţii contestată în cauză sunt motivate corespunzător de către emitenţii acestora, prin referire la situaţia de fapt identificată în cauză şi la temeiurile juridice aplicabile.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 şi art. 28 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 496 şi art. 497 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi, în rejudecare, va respinge cererea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Inspecţia Judiciară împotriva sentinţei civile nr. 1716 din 7 octombrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 4 mai 2023.