Nullity of appeal for failure to pay judicial stamp under O.U.G. 80/2013

Şedinţa publică din data de 14 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Potrivit art. 499 C. proc. civ. "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul litigiului dedus judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal la data de 24.10.2018 reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României a solicitat a se constata nesoluţionarea în termen legal de 30 zile, a cererii nr. x/28.08.2018, în mod favorabil sau nefavorabil, având drept consecinţă vătămarea dreptului său prevăzut la art. 31.2 din Constituţie, pe baza art. 1.1 din Legea 554/2004 referitor la nesoluţionarea în termen a unei cereri, precum şi pe baza art. 8.1 din O.G. nr. 27/2002 referitor la obligaţia de soluţionare în maxim 30 zile, favorabilă sau nefavorabilă, a unei cereri.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 2080 pronunţată în data de 25 iunie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a art. 7, art. 6.1, art. 3 b din legea nr. 247/2005 raportat la art. 1 alin. (4) din Constituţia României; a respins excepţia lipsei de interes şi excepţia lipsei calităţii procesual pasive, invocate de către pârât, ca neîntemeiate; a respins acţiunea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 2080 pronunţată la 25 iunie 2019 de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs A., care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinţei şi pe fond admiterea acţiunii ca temeinică.

4. Apărări formulate în cauză

Intimatul-pârât Guvernul României a depus întâmpinare şi, fără a invoca excepţii, a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca legală a soluţiei instanţei de fond.

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererilor de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 28 iulie 2020, s-a fixat termen de judecată la data de 14 aprilie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând excepţia netimbrării recursului declarat de A. asupra căreia trebuie să se pronunţe cu prioritate, astfel cum impun dispoziţiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013:

"1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.

2)În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON.", iar dispoziţiile art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ statuează în mod expres că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepţiile prevăzute de lege".

În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 148 alin. (6) C. proc. civ., conform cărora: "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel", precum şi dispoziţiile art. 197 din acelaşi cod care prevăd în mod expres că "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se ataşează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condiţiile legii."

Din analiza textelor de lege sus citate, rezultă obligaţia recurentului-reclamant de a depune la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cuantumul datorat, aşa cum i s-a pus în vedere prin comunicarea şi citaţia emise şi primite de aceasta la data de 18 iunie 2020 şi 10 martie 2022 .

De asemenea, conform art. 39 din O.U.G. nr. 80/2013, împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, partea obligată poate formula cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate, însă recurentul nu au folosit acest mijloc procesual reglementat de norma specială menţionată.

Reţine instanţa de control judiciar că, în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, recursul trebuia timbrat cu suma de 100 RON.

Înalta Curte constată că până la termenul de judecată acordat, deşi a fost legal citat cu menţiunea de a achita taxa judiciară aferentă recursului declarat, astfel cum rezultă din dovada/procesul-verbal de înmânare a actului de procedură de la dosar, recurentul nu a respectat cerinţa prevăzută de dispoziţiile art. 25 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.

Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac extraordinare a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 197 din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului ca netimbrat.

Prin urmare, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune anularea, ca netimbrat, a recursului declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 2080 din 25 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, făcând aplicarea dispoziţiilor art. 499 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 2080 din 25 iunie 2019 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 14 aprilie 2022.