County council president's fine appeal prevails; annulment action remanded for retrial.

Şedinţa publică din data de 4 mai 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ Fiscal, la data de 16.04.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi A., a solicitat anularea Hotărârii nr. 169 din data de 19.02.2020 în ceea ce priveşte sancţionarea Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi cu amendă contravenţională în cuantum de 1.000 RON.

Prin sentinţa civilă nr. 91/07.10.2020 pronunţată de Curtea de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ Fiscal s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti.

La data de 16.10.2020, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a fost înregistrată prezenta cauză.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 166 din 16 februarie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale active.

A fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul a arătat că instanţa de fond a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, fără a aduce la cunoştinţa părţilor acest aspect, fără a da posibilitatea părţilor să formuleze apărări în acest sens, astfel că soluţia este nelegală.

Prin simplul fapt al neacordării posibilităţii părţii de a pune concluzii asupra unei excepţii se încalcă principiul contradictorialităţii, dreptul la apărare şi la un proces echitabil.

Recurentul a apreciat că are calitate procesuală activă în prezenta cauză, întrucât prin sesizarea formulată de numita A. se reclamă fapte de discriminare săvârşite de B., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi. Totodată, prin hotărârea nr. 169/19.02.2020 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost sancţionat B., în calitate de Preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.

4. Apărările intimaţilor

Intimata A. a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea Hotărârii nr. 169 din data de 19.02.2020 în ceea ce priveşte sancţionarea Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi cu amendă contravenţională în cuantum de 1.000 RON.

Soluţionând cauza, instanţa de fond a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi A., ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.

Pentru a dispune această soluţie, instanţa de fond a reţinut că actul dedus judecăţii este Hotărârea nr. 169/19.02.2020, prin care CNCD a constatat că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de discriminare, potrivit art. 2 alin. (5) din O.G. nr. 137/2000 şi a dispus sancţionarea numiţilor B. şi C. cu amenda contravenţională în cuantum de 1000 RON fiecare.

A constatat curtea de apel că acţiunea a fost introdusă de Preşedintele Consiliului Judetean Iasi, B., fiind semnată de acesta şi de directorul Direcţiei Juridice din cadrul CJ Iaşi, semnatura fiind însoţită şi de ştampila instituţiei.

A avut în vedere instanţa de fond faptul că una dintre condiţiile generale de exercitare a acţiunii civile, calitatea procesuală, presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi cel care este titularului dreptului afirmat (calitate procesuală activă), precum şi între persoana chemată în judecată (pârâtul) şi cel care subiect pasiv în raportul juridic dedus judecăţii (calitate procesuală pasivă).

A mai precizat judecătorul fondului că, în cazul situaţiilor juridice pentru a căror realizare calea justiţiei este obligatorie, calitatea procesuală activă aparţine celui ce se poate prevala de acest interes, iar calitatea procesuală pasivă aparţine celui faţă de care se poate realiza interesul respectiv.

Instanţa de fond a reţinut că prin hotărârea atacată a fost sancţionat contravenţional numitul B., persoana fizică, iar nu autoritatea executivă de la nivelul jud. Iaşi, şi anume Preşedintele Consiliului Judeţean Iasi.

A concluzionat judecătorul fondului că atât fapta de discriminare, cât şi sancţiunea aplicată ce fac obiectul criticii reclamantului în cererea de chemare în judecată privesc, deci, o altă persoană, context în care a constatat că reclamantul nu a justificat abilitarea sa de a sta în judecată în calitate de reclamant.

În consecinţă, reţinând că reclamantul nu este titularul vreunui drept/interes legitim vătămat prin actul dedus judecăţii, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins cererea de chemare în judecată pentru acest motiv.

Înalta Curte apreciază drept întemeiate criticile recurentului-reclamant privind admiterea în mod eronat de către instanţa de fond a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, dat fiind că aceasta a încălcat prevederile art. 36 din C. proc. civ.

Astfel, se constată că acţiunea dedusă judecăţii are ca obiect anularea Hotărârii nr. 169 din data de 19.02.2020 în ceea ce priveşte sancţionarea Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi cu amendă contravenţională în cuantum de 1.000 RON.

Sesizarea către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării este formulată de A. împotriva "abuzurilor, ilegalităţilor, atitudinii ostile şi tratamentului discriminatoriu aplicat de către directorul executiv al DJADP Iaşi, C., sub directa îndrumare a Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, B., de la data instalării acestora în funcţiile publice de conducere".

Prin hotărârea atacată se reţine că persoana reclamată este B., preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi (pct. I.3 din decizie, fila x verso dosar Curtea de Apel Iaşi). Totodată, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, întrucât persoana reclamată MP a semnat noua organigramă prin care a fost desfiinţat postul petentei. Astfel, a apreciat că trebuie analizată pretinsa fapta săvârşită de această autoritate.

Deşi la pct. 5 din dispozitivul hotărârii atacate se precizează că se sancţionează reclamatul MP cu amendă contravenţională în cuantum de 1000 RON, conform art. 26 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000, coroborat cu art. 8 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, la pct. 7 se precizează că o copie a prezentei hotărâri se va comunica părţilor: (...) c) B., Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

Înalta Curte reţine că, din considerentele hotărârii atacate, rezultă că s-a avut în vedere pretinsa faptă săvârşită de Preşedintele Consiliului Judeţean în exercitarea competenţelor atribuite de lege, în calitate de autoritate executivă de la nivelul judeţului Iaşi, iar nu de B. în calitate de persoană fizică, cum în mod eronat a apreciat instanţa de fond.

În consecinţă, sentinţa atacată este lovită de nulitate, conform prevederilor art. 175 alin. (1) din C. proc. civ., dat fiind că, prin respingerea acţiunii, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, s-a pricinuit reclamantului o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin desfiinţarea acesteia.

În aceste condiţii, Înalta Curte constată că se impune casarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru respectarea principiului dublului grad de jurisdicţie şi asigurarea tuturor garanţiilor procesuale pe care judecata în primă instanţă le conferă părţilor.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 166 din 16 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, va casa sentinţa recurată şi va trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi împotriva sentinţei civile nr. 166 din 16 februarie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal.

Casează sentinţa recurată şi trimite cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 4 mai 2023.