Risk allowance eligibility under state of emergency decree and identity of cause for revision

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2022

Asupra cererii de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

1. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Botoşani la data de 07.09.2020, sub nr. x/2020 reclamantul Sindicatul Impact Botoşani, în numele şi pentru membrii de sindicat, A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., în contradictoriu cu pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:

- acordarea pentru fiecare petent a stimulentului de risc în cuantum de 2500 RON/lună stare de urgenţă (respectiv 5000 RON) prevăzut la alin. (2) de la Articolul unic din Legea nr. 82/17.06.2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020;

- actualizarea acestor sume cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la data plăţii efective a sumei datorate şi a dobânzii legale calculate conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data introducerii acţiunii la instanţă şi până la data plăţii efective;

- plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu ocazia desfăşurării acestui proces, conform art. 453 C. proc. civ.

Prin încheierea de şedinţă din 21.04.2021, Tribunalul Botoşani a disjuns cererea formulată de Sindicatul "Impact" Botoşani, în numele şi pentru reclamanţii NNNN., TT., YY., WWW. şi LLLL. – funcţionari în cadrul Biroului programe, strategii, monitorizare, parteneriate şi coordonare autorităţi publice locale, în contradictoriu cu pârâta D.G.A.S.P.C. Botoşani şi a dispus formarea dosarului nr. x/2021

Prin sentinţa nr. 194 din 5 mai 2021, Tribunalul Botoşani – secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de către Sindicatul "Impact" Botoşani, în numele şi pentru reclamanţii NNNN., TT., YY., WWW. şi LLLL. – funcţionari în cadrul Biroului programe, strategii, monitorizare, parteneriate şi coordonare autorităţi publice locale, în contradictoriu cu pârâta DGASPC Botoşani; a obligat pârâta să plătească reclamanţilor NNNN., TT., YY. şi WWW. stimulentul de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgenţă, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflaţiei de la data scadenţei şi până la data plăţii, precum şi cu dobânda legală începând cu data introducerii acţiunii în instanţă – respectiv 07.09.2020, şi până la data plăţii; a respins ca nefondată acţiunea formulată de către reclamantul LLLL.; a respins ca nefondată cererea privind cheltuielile de judecată.

Împotriva sentinţei nr. 194 din 5 mai 2021 pronunţată de Tribunalul Botoşani – secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs pârâta Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin decizia nr. 798 din 10 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Suceava – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, a casat în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, a respins în integralitate acţiunea, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate care nu sunt contrare.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva deciziei nr. 798 din 10 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava – secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021, Sindicatul "Impact" Botoşani în numele şi pentru membrii de sindicat YY., WWW., TT., NNNN. şi LLLL. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509, alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport cu Decizia nr. 886/07.12.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 781/09.11.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021 şi Decizia nr. 782/09.11.2021 pronunţată în dosarul nr. x/2021 de către Curtea de Apel Suceava.

A solicitat modificarea în tot a Deciziei nr. 798/2021 pronunţată de către Curtea de Apel Suceava, urmând ca, după analizarea înscrisurilor de la dosarului cauzei şi a prezentei cereri de revizuire, instanţa să decidă modificarea deciziei contestate, menţinerea Sentinţei de fond nr. 194 pronunţată în data de 5 mai 2021 de Tribunalul Botoşani în ce priveşte capătul de cerere privind "acordarea pentru fiecare petent a stimulentului de risc în cuantum de 2.500 RON/lună stare de urgenţă (respectiv 5000 RON) prevăzut la alin. (2) de la Articolul unic din Legea nr. 82/17.06.2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020" ca fiind temeinică şi legală.

Dacă Tribunalul Botoşani a soluţionat favorabil toate cele 11 (unsprezece) dosare disjunse din dosarul-mamă, Curtea de Apel Suceava a pronunţat soluţii contradictorii, astfel că funcţionarii publici din trei servicii au hotărâri judecătoreşti favorabile iar colegii lor din celelalte dosare au primit hotărâri definitive de respingere. Chiar dacă, din înscrisurile depuse la dosarele respective rezultă fără echivoc faptul că, au desfăşurat aceeaşi activitate ca şi colegii lor, au fost implicaţi în sprijinirea şi îngrijirea persoanelor vulnerabile, au mers pe teren la familii defavorizate, în cazuri de violenţă domestică, cazuri de copii abuzaţi, neglijaţi sau aflaţi în situaţie de risc social.

Cererea de revizuire îndeplineşte condiţiile impuse de C. proc. civ., cazul de revizuire este aplicabil atunci când două sau mai multe instanţe au pronunţat soluţii contradictorii în una şi aceeaşi cauză, şi aici supunem atenţiei onoratei instanţe că avem identitate de părţi, de calitate şi de obiect, în toate hotărârile judecătoreşti invocate se regăsesc toţi reclamanţii reprezentaţi de Sindicatul "IMPACT" Botoşani iar pârâtul este acelaşi angajator, respectiv DGASPC Botoşani şi avem hotărâri definitive potrivnice, pronunţate în dosare distincte.

Pe fondul cauzei: Sindicatul "IMPACT" Botoşani a investit instanţa cu cercetarea privind dreptul revizuienţilor la stimulentul de risc prevăzut în Legea nr. 82/2020. în Monitorul Oficial nr. 520 din 17 iunie; 2020 este publicată Legea nr. 82/2020 din 17 iunie 2020 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţa Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă, iar la alin. (2) de la Articolul unic se prevede: "2. La articolul 7, după alin. (4) se introduc trai noi alineate, alin. (5) - (7), cu următorul cuprins: "(5) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum (~2.500 RON brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent deforma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea şi/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgenţă, din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stal, de la titlul VI «Transferuri între unităţi ale administraţiei publice» sau de la alte titluri unde suni bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene."

Aşa cum este completat art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020 cu prevederile Legii nr. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenţei sociale nu este condiţionată de desfăşurarea unor activităţi care exced atribuţiilor din fişa postului. De asemenea, la art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020 completat cu prevederile Legii ar. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenţei sociale nu este condiţionată de existenţa unor cazuri, beneficiari sau salariaţi infectaţi pozitivi cu virusul SARS-CoV-2 sau pacienţi diagnosticaţi cu COVI1) în perioada stării de urgenţă. Salariaţii din sistemul public de asistenţă socială îngrijesc persoane vulnerabile, vârstnice, cu dizabilităţi, copii abandonaţi şi alte grupuri vulnerabile şi au ca rol principal prevenirea şi combaterea infectării beneficiarilor de servicii sociale cu virusul pandemic. Prin urmare, rolul revizuenţilor din prezentul dosar a fost cu totul altul decât tratarea şi îngrijirea bolnavilor de COVID-19, iar prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei am demonstrat că, atribuţia lor principală a fost de sprijinire a copiilor şi adulţilor ce beneficiază de servicii sociale şi de implicare în a asigura un mediu protector pentru persoanele vulnerabile să nu fie infectate cu noul coronavirus.

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani este instituţia publică cu personalitate juridică înfiinţată în subordinea Consiliului Judeţean Botoşani cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilităţi, precum şi altor persoane, grupuri sau comunităţi aflate în nevoie socială, cu rol în administrarea şi acordarea beneficiilor de asistenţă socială şi a serviciilor sociale. Toate compartimentele, serviciile şi centrele rezidenţiale sociale care compun %ceastă instituţie au rol în sprijinirea şi îngrijirea în mod direct a persoanelor vulnerabile social, a copiilor aflaţi în situaţii speciale şi a persoanelor cu dizabilităţi. Atribuţiile acestor compartimente se întrepătrund şi doar împreună pot asigura cele mai bune condiţii pentru persoanele aflate în situaţii de risc. Funcţionarea centrelor rezidenţiale sociale pentru copii şi persoanele eu dizabilităţi în condiţii optime este strâns legată de serviciile compartimentelor din aparatul propriu al instituţiei, inclusiv de îndeplinirea atribuţiilor revizuenţilor din acest dosar.

Sprijinirea/îngrijirea persoanelor în vârstă, cu dizabilităţi a copiilor sau a altor grupuri vulnerabile se realizează în mod concret prin asigurarea tuturor măsurilor de protecţie socială, adaptate nevoilor individuale identificate, de către toate serviciile specializate din cadrul instituţiei, atât prin salariaţii angajaţi în cadrul centrelor rezidenţiale, cât şi a celor din serviciile complementare. Serviciile de asistenţă şi suport în îngrijirea persoanelor aflate în nevoie au ca scop atât asigurarea nevoilor de bază ale vieţii zilnice (igienă. îmbrăcăminte, hrană), facilitarea deplasării, îngrijire medicală, recuperare şi reabilitare, inserţie/reinserţie, dar şi asigurarea serviciilor de consiliere socială, juridică şi de informare, pentru depăşirea situaţiei de vulnerabilitate. Atribuţiile fiecărui compartiment în parte, activitatea fiecărui lucrător din cadrul DGASPC, reprezintă un segment important şi indispensabil pentru buna funcţionare a sistemului de asistentă socială şi a acordării unor servicii sociale de calitate.

În contextul celor mai sus menţionate, solicită admiterea cererii de revizuire, iar în conformitate cu prevederile art. 509 alia (1) net. 8 din Noul C. proc. civ., solicită instanţei modificarea în tot a Deciziei nr. 798/2021 pronunţată de către Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2021, urmând ca, după analizarea înscrisurilor de la dosarului cauzei şi a prezentei cereri de revizuire, instanţa să decidă modificarea deciziei contestate, menţinerea Sentinţei de fond nr. 194 pronunţată în data de 05 mai 2021 de Tribunalul Botoşani prin care "obligă pârâta la plata stimulentului de risc prevăzut de art. 7 alin. (6) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/2020", ca fiind temeinică şi legală.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, având în vedere că nu există autoritate de lucru judecat, nefiind întrunită nici identitatea de părţi şi nici identitatea de cauză.

5. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra cererii de revizuire

Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată.

Conform dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:/…/există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri."

Cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, se prevede condiţia ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Analizând incidenţa acestui motiv de revizuire în cauza de faţă, din perspectiva încălcării de către hotărârea supusă revizuirii a autorităţii de lucru judecat a celorlalte hotărâri invocate de către revizuent, Înalta Curte constată cele ce succed:

Revizuentul susţine existenţa contrarietăţii între decizia civilă nr. 798 din 10 noiembrie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Suceava – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis recursul pârâtei Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani, a casat în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare, a respins în integralitate acţiunea, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei recurate care nu sunt contrare şi Decizia nr. 886/07.12.2021 pronunţată în Dosarul nr. x/2021 de către Curtea de Apel Suceava

În ceea ce priveşte autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că potrivit art. 430 C. proc. civ.: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluţionează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepţii procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunţare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranşată.

(2) Autoritatea de lucru judecat priveşte dispozitivul, precum şi considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă."

Dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deşi nu mai prevăd condiţia triplei identităţi de elemente, consacră vechea jurisprudenţă, în sensul că este reglementată expres necesitatea ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri.

Prin urmare, se reţine că şi sub imperiul acestor prevederi legale, hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerinţa triplei identităţi de cauză, de obiect şi de părţi, cu menţiunea că hotărârile respective trebuie să fie pronunţate în dosare separate.

În contextul evidenţiat, la examinarea motivului de revizuire care sancţionează încălcarea autorităţii de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere şi prevederile legale care dau conţinut autorităţii de lucru judecat.

Procedând, în speţă, la examinarea condiţiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că atât în dosarul Dosar nr. x/2021 de pe rolul Curţii de Apel Suceava în care s-a dat Decizia nr. 798/10.11.2021, atacată cu cerere de revizuire, cât şi în dosarele invocate în cererea de revizuire în care s-au dat soluţii favorabile (Dosar nr. x/2021 în care s-a dat Decizia nr. 886/07.12.2021, Dosar x/2021 în care s-a dat Decizia nr. 781/09.11.2021, Dosar nr. x/2021 în care s-a dat Decizia nr. 782/09.11.2021), nu există autoritate de lucru judecat care să fi fost încălcată.

Hotărârile date în primă instanţă în toate aceste dosare aveau cale de atac, deci autoritate de lucru judecat provizorie, fiind supuse recursului.

Nu este întrunită nici identitatea de părţi şi nici identitatea de cauză, reclamanţii sunt funcţionari publici din servicii diferite, având atribuţii diferite, specifice fiecărui serviciu, astfel cum a considerat şi prima instanţă, Tribunalul Botoşani. Instanţa a apreciat că reclamanţii din fiecare serviciu "au atribuţii şi moduri de lucru diferite", şi a dispus disjungerea cauzei şi formarea de dosare distincte.

Nu avem identitate de părţi, şi nici identitate de cauză, revizuienţii în dosarele invocate sunt salariaţi - funcţionari publici care îşi desfăşoară activitatea în servicii diferite, cu atribuţii specifice fiecărui serviciu în parte:

- Dosar x/2021 - Biroul programe, strategii, monitorizare, parteneriate şi coordonare activităţi publice locale, în care s-a dat Decizia nr. 798/10.11.2021, funcţionarii publici având ca atribuţii principale elaborarea proiectului de strategie de dezvoltare a serviciilor sociale şi a planului anual de acţiune, monitorizarea implementării acestora după adoptare, întocmirea de propuneri de proiecte şi parteneriate interinstituţionale şi urmărirea derulării acestora, monitorizarea numărului de cazuri preluate şi rezolvate de serviciile din cadrul DGASPC Botoşani, etc;

- Dosar x/2021 - Serviciul pentru protecţia copilului aflat în dificultate şi management de caz, în care s-a dat Decizia nr. 886/07.12.2021, funcţionarii publici din acest serviciu având ca atribuţii principale coordonarea, organizarea şi direcţionarea tuturor intervenţiilor destinate asigurării serviciilor şi integrarea acestora în beneficiul copiilor şi familiilor acestora;

- Dosar x/2021 - Serviciul de evaluare complexă pentru copilul şi adultul cu dizabilităţi, în care s-a dat Decizia nr. 781/09.11.2021, funcţionarii publici din acest serviciu având ca atribuţii principale evaluarea/reevaluarea complexă pentru copilul cu dizabilităţi în vederea încadrării într-un grad de handicap, evaluarea/reevaluarea complexă a adultului cu handicap;

- Dosar x/2021 - Serviciul achiziţii publice, proiecte şi administrativ, în care s-a dat Decizia nr. 782/09.11.2021, funcţionarii publici din acest serviciu având ca atribuţii principale elaborarea strategiei de contractare şi programul anual al achiziţiilor publice, aplicarea şi finalizarea procedurilor de atribuire, realizarea achiziţiilor directe, urmăreşte aprovizionarea ritmică de la furnizori conform contractelor de achiziţie încheiate.

Înalta Curte constată că nici în raport cu chestiunile litigioase deduse judecăţii în cele patru pricini, nu sunt îndeplinite condiţiile identităţii de obiect şi de cauză, întrucât fiecare dintre cele patru cauze au obiecte diferite.

Prin urmare, nefiind îndeplinită condiţia triplei identităţi, de părţi, obiect şi cauză între hotărârile invocate de revizuent, dat fiind faptul că hotărârile invocate ca fiind potrivnice au vizat aspecte diferite, respectiv au obiect diferit, părţi diferite şi cauze diferite, nu se poate proceda la revizuirea hotărârii atacate, nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

Mai mult, se reţine că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este acela al respectării principiului autorităţii de lucru judecat, prin restabilirea situaţiei determinate de nesocotirea lui, atunci când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

În asemenea situaţii, executarea hotărârilor pronunţate este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se va prevala de hotărârea care îi este favorabilă, iar soluţia ce se impune este revizuirea şi anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorităţii lucrului judecat.

Or, în speţă, aşa cum s-a reţinut anterior, considerentele celor patru decizii nu sunt contrare hotărârii a cărei revizuire se solicită în privinţa aspectului litigios în discuţie şi ca atare, un asemenea motiv nu poate fi reţinut.

Pe de altă parte, în soluţionarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reţinut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudenţa sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenţiei, care consacră, printre altele, preeminenţa dreptului ca parte a moştenirii comune a părţilor contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremaţiei dreptului este principiul securităţii juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanţele au pronunţat o soluţie definitivă, soluţia lor să nu poată fi repusă în discuţie. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătoreşti. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive şi obligatorii doar pentru a obţine o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanţelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, şi nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanţe având un caracter substanţial şi obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010).

Pentru argumentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de faţă, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge cererea de revizuire formulată de Sindicatul "Impact" Botoşani în numele şi pentru membrii de sindicat YY., WWW., TT., NNNN. şi LLLL. împotriva deciziei nr. 798 din 10 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava – secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2021.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2022.