Nullity of an administrative complaint for lack of original signature despite electronic submission and pending legal aid request

Şedinţa publică din data de 13 aprilie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele;

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti la 4.06.2020, A. a chemat în judecată Ministerul Sănătăţii, C.A.S. Vâlcea, Spitalul Judeţean Vâlcea pentru a se dispune anularea măsurilor dispuse în pretinsa stare de alertă şi obligarea la plata daunelor de 1.000.000 RON.

2. Soluţia instanţei de fond

Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 55/F-CONT din 2 iulie 2020 a anulat, ca nesemnată, cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea, Spitalul Judeţean Vâlcea,

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii instanţei de fond recurentul-reclamant A. a declarat recurs, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 5 şi 8 C. proc. civ.

Prin sentinţa menţionată a fost anulată ca nesemnată cererea de chemare în judecată a pârâţilor Min. Sănătăţii, CAS Vâlcea, SJ Vâlcea. Hotărârea este lovita de nulitate, fiind data cu încălcarea normelor de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Se menţionează, în esenţă, faptul că nu a fost soluţionată definitiv cererea de ajutor public ceea ce constituie motiv de nulitate absolută a hotărârii, întrucât cauza nu poate fi judecată fără să fi fost soluţionată definitiv cererea de ajutor public.

Dacă la primirea cererii s-a dispus de îndată citarea părţilor, atunci trebuia fixat un termen suficient pentru depunerea întâmpinărilor, comunicarea acestora şi existenţa timpului necesar pregătirii apărării, având în vedere că termenul a fost fixat în mai puţin de 30 zile de la înregistrarea cererii, atunci trebuia comunicată cererea pârâţilor cu menţiunea depunerii întâmpinărilor în termen de cel mult 5-10 zile sub sancţiunea decăderii, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză, aşadar, instanţa nu a stabilit un termen rezonabil suficient pentru asigurarea dreptului legal la apărare al tuturor pârâţilor, fapt ce conduce la nulitatea absolută a hotărârii.

Potrivit art. 265 C. proc. civ., înscrisul este orice scriere sau altă consemnare care cuprinde date despre un act sau fapt juridic, indiferent de suportul ei material ori de modalitatea de conservare şi stocare, iar potrivit art. 268, semnătura unui înscris face deplină credinţă, până la proba contrară, despre existenţa consimţământului părţii care l-a semnat cu privire la conţinutul acestuia; Potrivit art. 4, pct. 2 din Legea nr. 455/2001: înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar; pct. 3: semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare; pct. 5: semnatar reprezintă o persoană care deţine un dispozitiv de creare a semnăturii electronice şi care acţionează fie în nume propriu, fie ca reprezentant al unui terţ; art. 6: înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică, recunoscut de către cel căruia i se opune, are acelaşi efect ca actul autentic între cei care l-au subscris şi între cei care le reprezintă drepturile.

Cererea este trimisă în forma electronică, aşa cum prevede Legea nr. 455/2001.

4. Apărările formulate în cauză

Intimaţii au formulat întâmpinări prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat.

5. Soluţia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimaţilor, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.

Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.: "când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii"

Înalta Curte constată că acest motiv de recurs nu este incident, deoarece casarea unei hotărâri, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. se poate obţine când este vorba de încălcarea unei norme de procedură de natură imperativă sau dispozitivă, sancţiunea fiind nulitatea absolută sau nulitatea relativă.

Înalta Curte constată că susţinerile recurentului sunt neîntemeiate pe acest aspect, în cauză nefiind încălcate regulile de procedură.

În ceea ce priveşte motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că recurentul-reclamant a chemat în judecată Ministerul Sănătăţii, Casa de Asigurări de Sănătate Vâlcea, Spitalul Judeţean Vâlcea, pentru a dispune anularea măsurilor dispuse în pretinsa stare de alertă şi obligarea la plată daunelor de 1.000.000 RON.

Instanţa de fond a pus în vedere reclamantului taxă de timbru de 350 de RON precum şi semnarea în original a cererii sub sancţiunea anulării acesteia.

În conţinutul motivelor de recurs recurentul, expune o serie de consideraţii vizând regimul juridic aplicabil, în pratica sa, în ceea ce priveşte termenul de soluţionare al cererii de acordare a unor facilităţi la plata taxei judiciare de timbru.

În fapt, instanţa de fond a anulat, ca nesemnată, cererea formulată de recurentul-reclamant A., statuând, în esenţa că, prin rezoluţia din data de 04. 06. 2020, s-a solicitat recurentului, sub sancţiunea anulării, să semneze cererea, în original, precum şi să timbreze acţiunea cu taxă judiciară de timbru în valoare de 350 RON, inclusiv să precizeze obiectul cererii sub aspectul măsurilor care se atacă, iar petentul nu s-a conformat dispoziţiilor obligatorii ale primei instanţe.

Instanţa de fond i-a comunicat recurentului A. parola de acces la dosarul nr. x/2020, iar pe adresa care a fost transmisă recurentului de către instanţa de fond s-a inserat faptul că, în eventualitatea în care nu va semna cererea în original sau nu va depune exemplare semnate în original, acţiunea va fi anulată.

Astfel, în conformitate cu art. 194 C. proc. civ. cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă:

f) semnătura.

În conformitate cu art. 196 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. se prevede: "(1) Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele şi prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părţi, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părţii sau a reprezentantului acesteia este nulă. Dispoziţiile art. 200 sunt aplicabile.

(2) Cu toate acestea, lipsa semnăturii se poate acoperi în tot cursul judecăţii în faţa primei instanţe. Dacă se invoca lipsa de semnătură, reclamantul care lipseşte ta acel termen va trebui să semneze cererea cel mai târziu la primul termen următor, fiind înştiinţat în acest sens prin citaţie. În cazul în care reclamantul este prezent în instanţă, acesta va semna chiar în şedinţa în care a fost invocată nulitatea."

Dat fiind faptul că, la data de 12. 06. 2020, recurentul A. a primit, prin poştă, adresa prin care Curtea de Apel Piteşti i-a solicitat să semneze cererea în original, şi ţinând cont că, până la termenul de judecată din data de 02. 07. 2020, recurentul nu a depus exemplare ale acţiunii introductive semnate în original, instanţa de fond în mod corect a anulat, ca nesemnată, cererea în discuţie.

Mai mult potrivit art. 4 pct. 3 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, aceasta reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare. Art. 4 pct. 4 din lege prevede că semnătura electronică extinsă reprezintă acea semnătura electronică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) este legată în mod unic de semnatar, b) asigură identificarea semnatarului, c) este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar, d) este legată de datele în formă electronică la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

În materia contenciosului administrativ, faţă de art. 13 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 196 C. proc. civ., potrivit cu care cerea de chemare în judecată care nu cuprinde semnătura părţii este nulă, văzând că s-a solicitat aplicarea semnăturii pe cerere şi reclamantul nu a îndeplinit obligaţia prevăzută de lege, instanţa de fond în mod corect a anulat cererea.

Chiar dacă, în temeiul art. 148 alin. (2) şi art. 199 alin. (1) din noul C. proc. civ., pentru celeritatea comunicării cu instanţa, părţile pot trimite cererea prin mijloace electronice, acest aspect nu înlătură obligaţia instanţelor judecătoreşti de a verifica identitatea titularului, precum şi dacă reclamantul şi-a însuşit conţinutul acţiunii prin aplicarea semnăturii originale.

Semnătura are rolul de a atesta voinţa părţii cu privire la conţinutul documentului pe care l-a semnat, motiv pentru care semnătura trebuie să fie scrisă de mâna titularului acţiunii introductive.

Faţă de prevederile art. 13 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în materia contenciosului administrativ se derogă de la art. 200 - 201 din noul C. proc. civ., în sensul că instanţa fixează termen de judecată de îndată, la primirea cererii de chemare în judecată, pe care o comunică pârâtului şi pune în vedere reclamantului să complinească eventualele lipsuri ale acţiunii până la termenul de judecată acordat.

Astfel nu au relevanţă dispoziţiile art. 33 alin,2 teza IV din O.U.G. nr. 80/2013 care prevăd că instanţa nu procedează la comunicarea cererii de chemare în judecată în condiţiile art. 201 alin. (1) din C. proc. civ., decât după soluţionarea cererii de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru.

Art. 33 alin. (2) teza III din O.U.G. nr. 80/2013 prevede că dispoziţiile referitoare la anularea cererii rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Astfel, norma relevă faptul că şi în ipoteza în care petentul se prevalează de dispoziţiile referitoare la ajutor judiciar celelalte lipsuri ale cererii trebuie complinite în termenul prevăzut de lege, respectiv acordat de instanţă.

În concluzie, cum recurentul A. nu a înţeles să îşi însuşească cererea înregistrată la Curtea de Apel Piteşti la nr. x/2020 prin aplicarea unei semnături originale sau a uneia electronice, în condiţiile Legii nr. 455/2001, faţă de prevederile art. 13 şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la art. 196 din noul C. proc. civ., soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică.

Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile formulate de recurent sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.

6. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 55/F-CONT din 2 iulie 2020, pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 13 aprilie 2022.