Waiver of appeal in tax liability dispute; statutory cancellation of underlying tax debts rendering joint and several liability moot

Şedinţa publică din data de 28 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea în contencios administrativ şi fiscal înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal la data de 26 iulie 2019, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV - ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE MUREŞ, anularea Deciziei nr. 3574/13.06.2019 emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov, privind soluţionarea contestaţiei reclamantului împotriva Deciziei nr. 1671/06.03.2019 de angajare a răspunderii solidare pentru suma de 3.524,335 RON, din care debite 2.607.813 RON şi accesorii în sumă de 916,522 RON, anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. 1671 din data de 06.03.2019 emisă de A.J.F.P. Mureş prin Serviciul Fiscal Târnăveni.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 35 de la data de 27 mai 2021, Curtea de Apel Târgu Mureş – secţia a II –a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis cererea în contencios administrativ formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta DIRECŢIA GENERALĂ REGIONALĂ A FINANŢELOR PUBLICE BRAŞOV – ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE MUREŞ, şi a anulat decizia nr. 3574/13.06.2019, privind soluţionarea contestaţiei, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov şi decizia de angajare a răspunderii solidare 1671/06.03.2019, emisă de Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Braşov – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş – Serviciul Fiscal Municipal Târnăveni.

3. Cererea de recurs

Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, invocând ca temei al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea în tot a sentinţei de fond şi rejudecând cauza, să se respingă cererea de chemare în judecată.

Susţine în esenţă recurenta –pârâtă că, prin decizia recurată, instanţa de fond a reţinut că, în privinţa reclamantului, nu a fost probată îndeplinirea condiţiei relei-credinţe însă premisa antrenării răspunderii administratorului unic al societăţii era realizată în speţă.

A precizat că din înscrisurile existente la dosarul cauzei rezultă, contrar celor reţinute de prima instanţă, faptul că reaua credinţă a reclamantului a fost dovedită, fiind neîndeplinite obligaţiile legale ale acestuia în calitatea sa de administrator al societăţii, care avea cunoştinţă de obligaţiile fiscale restante ale societăţii şi care nu a întreprins măsuri pentru stingerea creanţelor fiscale restante, ceea ce denotă lipsă de diligenţă, pasivitate şi sustragere de la plata creanţelor.

Astfel, a apreciat organul fiscal că dizolvarea societăţii de către administratorul unic, intimat – reclamant în prezenta cauză, reprezintă un act de natură a conduce la prejudicierea bugetului de stat în condiţiile în care debitoarea societate comercială ce avea datorii fiscale nu va mai fi în fiinţă.

Faţă de aceste considerente, recurenta –pârâtă apreciază că actele administrative emise de organul fiscal sunt legale, iar sentinţa civilă de la fondul cauzei este netemeinică, deoarece intră sub incidenţa motivelor de recurs prevăzute la art. 488 alin. (1), pct. 8, respectiv, hotărârea fiind dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material.

La data de 8 noiembrie 2022 recurenta AJFP Mureş a depus la dosar o cerere de renunţare la calea de atac a recursului ce a fost promovată în dosarul de faţă, motivată de împrejurarea că Serviciul Fiscal Târnăveni a comunicat decizia nr. 7637/28.06.2022, emisă în temeiul art. 1 din Legea nr. 72/2022, prin care au fost anulate obligaţiile fiscale ale societăţii B. S.R.L..

4. Apărările formulate in cauză

Intimatul-reclamant A. a depus întâmpinare la data de 20 august 2021, solicitând respingerea cererii de recurs ca nefondate, cu consecinţa menţinerii în integralitate a hotărârii de primă instanţă deoarece este legală şi temeinică.

Fiind citat cu copie a cererii de renunţare la judecata căii de atac formulate de recurenta – pârâtă, intimatul – reclamant nu a expus un punct de vedere.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului declarat în cauză

1. Soluţia instanţei de recurs cu privire la cererea de renunţare la judecata recursului.

La data de 8 noiembrie 2022, recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş a depus la dosar o "Cerere de renunţare la judecata recursului", ca urmare a soluţionării contestaţiei administrative formulate împotriva deciziei nr. 1671/06.03.2019 de angajare a răspunderii solidare a administratorului unic al societăţii declarate insolvabilă B. S.R.L..

În motivarea cererii, a arătat recurenta – pârâtă faptul că, în temeiul art. 1 din Legea nr. 72/2022 au fost anulate diferenţele de obligaţii fiscale şi sau accesorii, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere enisă şi comunicată contribuabilului, din oficiu.

Intimatul-reclamant A., nu a formulat un punct de vedere cu privire la cererea de renunţare la judecata recursului, deşi a fost citat cu copie a acesteia.

Cu titlu prealabil, Înalta Curte va califica cererea de renunţare la judecata recursului formulată de recurenta - pârâtă, ca fiind o cerere de achiesare la hotărârea de la fondul cauzei, conform art. 463 C. proc. civ.

Înalta Curte, deliberând asupra cererii de renunţare, astfel cum a fost formulată de recurenta – pârâtă Administraţia Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, constată următoarele:

Potrivit art. 463 C. proc. civ., "(1) Achiesarea la hotărâre reprezintă renunţarea unei părţi la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluţii din respectiva hotărâre. (2) Achiesarea, atunci când este condiţionată, nu produce efecte decât dacă este acceptată expres de partea adversă. (3) Dispoziţiile art. 404 rămân aplicabile",m iar art. 464 prevede: "(1) Achiesarea poate fi expresă sau tacită, totală ori parţială.(2) Achiesarea expresă se face de parte prin act autentic sau prin declaraţie verbală în faţa instanţei ori de mandatarul său în temeiul unei procuri speciale. (3) Achiesarea tacită poate fi dedusă numai din acte sau fapte precise şi concordante care exprimă intenţia certă a părţii de a-şi da adeziunea la hotărâre. (4) Achiesarea poate fi totală, dacă priveşte hotărârea în întregul ei sau, după caz, parţială, dacă priveşte numai o parte din hotărârea respectivă".

Analizând în continuare cererea de renunţare la judecata recursului formulată de recurenta – pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, din perspectiva dispoziţiilor art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 9 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, cu privire la dreptul de dispoziţie al părţilor, dispoziţii în conformitate cu care obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor, iar partea poate oricând renunţa la judecată, în condiţiile legii.

Instanţa de control judiciar are în vedere, deopotrivă, şi dispoziţiile art. 22 alin. (6) din C. proc. civ., republicat, care prevăd că: "Judecătorul trebuie să se pronunţe asupra a tot ceea ce s-a cerut, fără însă a depăşi limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel".

În cauză, Înalta Curte constată că manifestarea de voinţă, în sensul de a se renunţa la judecata căii de atac, reprezintă o desistare, un act de dispoziţie al recurentei-pârâte, care nu este supus cenzurii Înaltei Curţi, conform principiului disponibilităţii care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.

Prin urmare, întrucât în speţă recurenta a renunţat la judecata recursului, conform art. 463 alin. (1) C. proc. civ., iar renunţarea este un act de dispoziţie unilateral şi irevocabil, dând eficientă principiului disponibilităţii, instanţa va lua act de renunţare.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru aceste considerente, în raport de dispoziţiile art. 463 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va lua act de cererea formulată de recurenta-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş, de renunţare la judecarea recursului declarat împotriva sentinţei nr. 35 din 27 mai 2021 pronunţate de Curtea de Apel Târgu – Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În temeiul art. 463 alin. (1) C. proc. civ., ia act de renunţarea recurentei – pârâte Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Mureş la calea de atac a recursului promovat împotriva sentinţei nr. 35 din 27 mai 2021 pronunţate de Curtea de Apel Târgu – Mureş – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 28 aprilie 2023.