Military service in construction units qualifies as compensable labor for pension rights
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal filed by the state pension house, leaving in force the first-instance judgment that granted the claimant’s request for recognition of compensatory rights under Law No. 309/2002. The dispute concerned a claim for military service compensation, where the appellant argued the claimant was ineligible because he served in a military unit specialized in construction rather than specifically designated labor detachments. The court ruled the appeal unfounded, determining that the claimant had performed mandatory labor throughout his entire military service period (1954–1956) in organized labor detachments, and that distinguishing between units based solely on hierarchical subordination would constitute unjustifiable and discriminatory unequal treatment. The decision is based on Law No. 309/2002, Methodological Norms No. 1114/2002, and Article 312(1) of the Civil Procedure Code, affirming that substantive performance of labor obligations entitles individuals to statutory compensatory rights regardless of the specific military unit designation.
Legislator headnote
AI generatedMilitary service in construction units qualifies as compensable labor for pension rights: Apreciind că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, dând o justă dezlegare cauzei deduse judecății, în considerarea prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge recursul pârâtei, ca nefondat.
Keywords
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 2 septembrie 2004, reclamantul V.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, anularea hotărârii nr. 2092 din 17 ianuarie 2003, emisă de pârâtă și obligarea acesteia să-i recunoască și să-i acorde drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002.
În motivare, reclamantul a arătat că a efectuat stagiul militar, în condițiile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pârâta refuzând nejustificat să-i acorde drepturile compensatorii cuvenite potrivit legii indicate.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 603 din 21 octombrie 2004, a admis acțiunea, a constatat că reclamantul beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 309/2002, pentru perioada 17 aprilie 1954 - 19 noiembrie 1956, începând cu data de 1 septembrie 2002 și a obligat pârâta să-i acorde reclamantului, drepturile corespunzătoare, anulând, totodată, hotărârea comisiei din cadrul Casei Județene de Pensii.
Prima instanță a reținut că soluția se impune în raport cu probele administrate, cu prevederile Legii nr. 309/2002 și ale Normelor metodologice nr. 1114/2002, elaborate în aplicarea legii.
Împotriva sentinței a declarat recurs, în termen legal, pârâta Casa Județeană de Pensii Mehedinți, susținând, în esență, că intimatul nu este îndreptățit la acordarea drepturilor compensatorii, pentru că a efectuat stagiul militar în unități ale armatei specializate în construcții, și nu în detașamente de muncă ale Direcției Generale a Serviciului Muncii, cum impune legea.
Critica este nefondată.
Din actele prezentate de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a efectuat stagiul militar, în calitate de mână de lucru, în perioada 17 aprilie 1954 - 19 noiembrie 1956, la U.M. 0730, fiind lăsat la vatră în categoria a II-a, ca soldat neinstruit.
Din moment ce nu se contestă prestarea muncii pe toată durata stagiului militar, în detașamente de muncă organizate în acest scop, nu se justifică măsura exceptării reclamantului, de la acordarea drepturilor solicitate.
În acest caz, s-ar ajunge la situații inechitabile, de recompensare doar parțială a persoanelor care au efectuat stagiul militar în condiții identice și care, datorită unor împrejurări formale, ce țin exclusiv de subordonarea ierarhică a unității militare, beneficiază de un tratament diferit și, evident, discriminatoriu.
Apreciind că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt, dând o justă dezlegare cauzei deduse judecății, în considerarea prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Curtea va respinge recursul pârâtei, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj împotriva sentinței civile nr. 603 din 21 octombrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 aprilie 2005.