Extraordinary appeal against annulment of appeal dismissed as inadmissible for attacking judicial reasoning rather than material error.

Şedinţa publică din data de 22 martie 2023

Asuprea recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 iunie 2018, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. x/2018, reclamanta Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, a solicitat anularea încheierii nr. 5/10.05.2018, emisă de Curtea de Conturi a României prin Comisia de soluţionare a contestaţiilor, admiterea contestaţiei formulate de ANRSPS-UT 515 Bucureşti precum şi anularea Deciziei nr. 4/2018, emisă în baza Raportului de Control nr. x/10.08.2017.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1572 din 23 aprilie 2019, Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins cererea formulată de reclamanta Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Conturi a României, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 1572 din 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată.

4. Hotărârea instanţei de recurs

Prin decizia nr. 3111 din 31 mai 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia nulităţii recursului şi a constatat nul recursul declarat de reclamanta Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti împotriva sentinţei civile nr. 1572 din 23 aprilie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

5. Contestaţia în anulare

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal la data de 21 septembrie 2022, sub nr. x/2022, Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 3111 din 31 mai 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, întemeiată pe prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., solicitând admiterea contestaţiei, anularea deciziei atacate şi, în rejudecare, anularea actelor de control emise de Curtea de Conturi a României.

Contestatoarea susţine că în cererea de recurs au fost indicate în concret criticile aduse sentinţei de fond, întemeiate pe motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ.. Concluzia instanţei de recurs în sensul nemotivării recursului reprezintă o eroare materială rezultată din omisiunea de a observa că cererea de recurs este motivată în consens cu cazurile de casare invocate.

În acest sens, contestatoarea reiterează argumentele expuse în cererea de recurs, notele de şedinţă şi concluziile scrise depuse în dosarul instanţei de control judiciar, susţinând că motivele de nelegalitate nu au fost indicate generic, cum greşit a constatat instanţa de recurs. În consecinţă, apreciază că au fost săvârşite greşeli materiale cu caracter procedural privind aspecte formale ale judecăţii recursului, prin omisiunea analizării motivelor de recurs formulate de contestatoare.

6. Apărările formulate în cauză

Intimata Curtea de Conturi a României a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestaţiei în anulare, ca neîntemeiată.

II. Soluţia Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare

Analizând contestaţia în anulare formulată de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti, Înalta Curte o va respinge, ca inadmisibilă, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., text de lege pe care contestatoarea şi-a întemeiat cererea: "(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;"

Înalta Curte reţine că, pentru a fi incident acest caz de contestaţie în anulare, este necesar ca hotărârea împotriva căreia se îndreaptă contestaţia să fie pronunţată în soluţionarea căii de atac a recursului, iar contestatorul să invoce existenţa unor erori materiale săvârşite de instanţa de control judiciar, care au influenţat soluţia astfel pronunţată. În definirea cazului de contestaţie în anulare privitor la existenţa unor erori materiale, textul de lege are în vedere greşelile materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, ce conduc la retractarea hotărârii pronunţate şi pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speţă, pretinsa eroare materială a fost invocată de contestatoare prin raportare la greşita constatare de către instanţa de recurs a nulităţii căii de atac pentru nemotivare. Or, în raport de textul de lege incident şi de aspectele de ordin teoretic anterior expuse, Înalta Curte constată că în cauză nu se susţine o greşeală materială a instanţei de recurs cu privire la date sau elemente ale dosarului cauzei, ci motivele prezentate în contestaţia în anulare se referă la însăşi legalitatea deciziei atacate, contestatoarea formulând critici cu privire la raţionamentul instanţei de recurs referitor la caracterul nemotivat al căii de atac, contestând considerentele pe care se sprijină soluţia de anulare a recursului.

Contestatoarea invocă, aşadar, o pretinsă greşeală de judecată, susţineri în raport de care Înalta Curte constată că motivele contestaţiei în anulare nu se circumscriu noţiunii de "eroare materială", astfel cum este reglementată de prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.

Înalta Curte mai are în vedere că, potrivit normelor de procedură civilă, contestaţia în anulare nu are menirea de a crea o cale de atac suplimentară, un "recurs la recurs" în favoarea părţii care o exercită, ci reprezintă un remediu procedural utilizat în cazuri specifice, limitativ prevăzute de C. proc. civ.. Legiuitorul nu a intenţionat ca, pe calea contestaţiei în anulare, să deschidă părţilor posibilitatea formulării unei noi căi de atac, prin care să fie analizate ori reanalizate aspecte de temeinicie şi/sau legalitate ale hotărârii judecătoreşti, ci acest mijloc procedural a fost destinat exclusiv pentru îndreptarea unor nereguli procedurale expres şi limitativ prevăzute de C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, constatând că nu sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., Înalta Curte, în raport de dispoziţiile art. 508 din acelaşi cod, va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatoarea Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale Unitatea Teritorială 515 Bucureşti împotriva deciziei nr. 3111 din 31 mai 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2018, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 22 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei.