Inadmissibility of judicial review where appellate statutory interpretation in a separate case is mischaracterized as a post-finality Constitutional Court unconstitutionality ruling

Şedinţa publică din data de 17 martie 2023

Asupra cererii de revizuire de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei. Cererea de chemare în judecată.

Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia la data de 28.05.2015, reclamanta A. - executor judecătoresc a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia anularea hotărârii nr. 1/23.02.2015 pronunţată în dosar nr. x/2015 de Consiliul de Disciplină din cadrul Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi a hotărârii nr. 7/2015 pronunţată în dosar nr. x/2015 de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul U.N.E.J., precum şi suspendarea executării actelor administrative contestate.

2. Hotărârea primei instanţe.

Prin sentinţa nr. 149 din 5 august 2015 Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanta A., în calitate de executor judecătoresc, în contradictoriu cu pârâtul Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi a obligat reclamanta să plătească pârâtului suma de 2.604 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

3. Cererea de recurs.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta Executor Judecătoresc A. criticând-o pentru nelegalitate şi, în temeiul dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 şi 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare unei alte instanţe, egale în grad Curţii de Apel Alba Iulia.

4. Hotărârea instanţei de recurs.

Prin decizia nr. 3182 din data de 08 octombrie 2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de reclamantul Executor Judecătoresc A. împotriva sentinţei nr. 149 din 5 august 2015 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2015, ca nefondat

5. Cererea de revizuire.

Împotriva deciziei nr. 3182 din data de 08.10.2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal a formulat cerere de revizuire reclamanta A. – executor judecătoresc, invocând dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 şi art. 511 alin. (3) C. proc. civ.

În dezvoltarea cererii de revizuire, după o scurtă prezentare a situaţiei de fapt, se arată de către revizuentă faptul că în şedinţele de judecată disciplinară s-au judecat exclusiv aspecte privind legalitatea actelor de executare.

Prin Decizia nr. 1649/2022 pronunţată în recurs de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 719/18.07.2022, dosar în care revizuenta a avut calitatea de intervenient, s-a soluţionat cererea de anulare act administrativ – art. 103 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000, referitor la enunţul "priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti".

Precizează revizuenta că în dosarul nr. x/2018 a formulat 8 cereri de intervenţie şi vizează anulare act administrativ – art. 103 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 referitor la enunţul "priveşte legalitatea lucrărilor executorilor judecătoreşti".

Mai arată faptul că cele 8 cereri de intervenţie au fost formulate în interesul dosarului nr. x/2015 ce a avut ca obiect anulare act administrativ Hotărârea nr. 7/2015 pronunţată în dosar nr. x/2015 de Comisia Superioară de Disciplină din cadrul UNEJ şi Hotărârea nr. 1/23.02.2015 pronunţată în dosar nr. x/2015 de Consiliul de Disciplină din cadrul CEJ de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.

6. Apărările formulate în cauză.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia a invocat excepţia prematurităţii şi excepţia inadmisibilităţii cererii de revizuire.

Cu referire la excepţia prematurităţii susţine că decizia în temeiul căreia se solicită revizuirea nu a fost publicată în Monitorul Oficial.

În ce priveşte excepţia inadmisibilităţii arată că cererea de revizuire este inadmisibilă întrucât nu se invocă pronunţarea de către Curtea Constituţională a unei decizii prin care s-a admis o excepţie de neconstituţionalitate invocată în cauza ce face obiectul dosarului nr. x/2015

7. Hotărârea şi considerentele Înaltei Curţi

Analizând admisibilitatea cererii de revizuire, în temeiul dispoziţiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că cererea de revizuire este inadmisibilă.

Potrivit dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

"Art. 509. - Obiectul şi motivele revizuirii

(1) Revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: […]

11. după ce hotărârea a devenit definitivă, Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra excepţiei invocate în acea cauză, declarând neconstituţională prevederea care a făcut obiectul acelei excepţii."

Revizuirea este o cale extraordinară de atac, ce poate fi exercitată numai în condiţiile şi pentru motivele expres şi limitativ prevăzute de lege, fără a presupune o analiză în privinţa temeiniciei soluţiei cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii.

Motivul de revizuire invocat în cauză are în vedere ipoteza în care instanţa a pronunţat hotărârea în temeiul unui text de lege în legătură cu care fusese invocată o excepţie de neconstituţionalitate. Acest motiv de revizuire este justificat de prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992, conform căruia sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu mai atrage suspendarea obligatorie a judecăţii.

Pentru a fi admisibilă cererea de revizuire întemeiată pe acest motiv trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:

- În timpul judecăţii (indiferent de etapa procesuală) să fi fost invocată, de partea care exercită revizuirea sau de instanţă din oficiu, excepţia de neconstituţionalitate cu privire la o prevedere dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă;

- Instanţa în faţa căreia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate să fi apreciat că prevederile criticate pentru neconstituţionalitate au legătură cu judecata cauzei în fond şi să fi sesizat Curtea Constituţională.

- Decizia Curţii Constituţionale de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate să fi fost pronunţată după rămânerea definitivă a hotărârii a cărei revizuire se solicită.

În cauza de faţă, revizuenta a indicat motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ. însă, în dezvoltarea motivelor de revizuire acesta a invocat existenţa Deciziei nr. 1649/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2018.

Nu s-a precizat de către revizuentă că, în dosarul nr. x/2018 în care a fost pronunţată decizia nr. 3182/08.10.2018, s-ar fi invocat vreo excepţie de neconstituţionalitate, că instanţa ar fi admis sesizarea Curţii Constituţionale şi că s-ar fi pronunţat vreo decizie de Curtea Constituţională după pronunţarea deciziei a cărei reviuire se solicită, nefiind astfel îndeplinită nici una dintre condiţiile de admisibilitate prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

Împrejurarea că Decizia nr. 1649/2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României nu atrage incidenţa cazului de revizuire anterior menţionat, întrucât prin această decizie a fost admisă o cerere ce vizează anularea unui act administrativ, or această ipoteză nu poate fi confundată sau asimilată prin analogie cu pronunţarea de către Curtea Constituţională a unei decizii ce vizează neconstituţionalitatea unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă.

Aşa fiind, în cauză nu sunt întrunite premisele aplicării textului de lege, ceea ce duce la inadmisibilitatea cererii de revizuire întemeiate pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. civ.

Văzând dispoziţiile art. 453 C. proc. civ., precum şi dovada cheltuielilor de judecată depuse la dosar de către intimat constând în onorariu de avocat, Înalta Curte va obliga revizuenta Executor judecătoresc A. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 357 RON reprezentând onorariu avocat către intimatul Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba-Iulia.

8. Temeiul de drept al soluţiei adoptate.

Pentru toate considerentele arătate, în temeiul art. 513 alin. (3) raportat la 509 alin. (1) pct. 11 C. proc. pen. civilă, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuenta Executor judecătoresc A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de revizuentul Executor judecătoresc A. împotriva Deciziei nr. 3182 din 08 octombrie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2015.

Obligă revizuentul Executor judecătoresc A. la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 357 RON reprezentând onorariu avocat către intimatul Colegiul Director al Camerei Executorilor Judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2023.