Pension point increase enforcement barred by nullity of appeal lacking specific cassation grounds

Şedinţa publică din data de 17 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, sub nr. x/2021, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, pronunţarea unei hotărâri prin care să fie obligat pârâtul la respectarea legii privind majorarea punctului de pensie, cum prevede art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, aşa cum a fost votată de Parlamentul României şi promulgată de Preşedintele României.

Prin sentinţa civilă nr. 4245 din 09.06.2021, Tribunalul Bucureşti a admis excepţia de necompetenţă materială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Galaţi.

Pe rolul Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 14.07.2021 sub nr. x/2021.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 260/2021 pronunţată la data de 26 noiembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi – secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii de reprezentant al Ministerului Finanţelor Publice şi, în consecinţă, a anulat acţiunea în contencios administrativ şi fiscal având ca obiect pretenţii, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României prin Ministerul Finanţelor Publice, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate de reprezentant.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva hotărârii judecătoreşti anterior menţionată a formulat recurs reclamantul A. solicitând instanţei de recurs admiterea recursului şi obligarea pârâtului la respectarea prevederilor art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind majorarea punctului de pensie la 1775 RON prin emiterea unui act administrativ.

4. Apărările formulate în cauză

Ministerul Finanţelor a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

1. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cauza şi sentinţa atacată, în raport cu motivele de recurs formulate, Înalta Curte va analiza cu prioritate, conform art. 248 C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului formulat de reclamantul A., excepţie invocată prin întâmpinare de intimatul Ministerul Finanţelor.

Prealabil, Înalta Curte reţine că potrivit dispoziţiilor art. 499 din C. proc. civ., "Prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanţei de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate şi analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivelor de casare".

În litigiile de contencios administrativ sunt aplicabile dispoziţiile Legii nr. 554/2004, ce se completează cu cele ale C. civ. şi ale C. proc. civ., cum prevede expres art. 28 din acest act normativ, astfel că în materia recursului trebuie respectate şi prevederile ce reglementează această cale de atac, statuate de art. 483 şi următoarele din C. proc. civ., cu derogările din legea contenciosului administrativ, ce se referă la termen, suspendarea executării sentinţei şi judecata de urgenţă.

Art. 486 C. proc. civ. reglementează conţinutul cererii de recurs, la alin. (1) lit. e) regăsindu-se motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau după caz, menţiunea că vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al acestei norme legale stabileşte că menţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi c) – e) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

În acelaşi sens sunt şi prevederile art. 489 din acelaşi cod, ce statuează că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (3), care se referă la motivele de casare de ordine publică.

Recurentul, în dezvoltarea căii de atac promovată împotriva sentinţei civile nr. 260/2021 din 26 noiembrie 2021, a reiterat argumentele din cuprinsul cererii de chemare în judecată, situaţie în raport de care reiese că nu a adus critici concrete soluţiei instanţei de fond, raportat la admiterea excepţiei lipsei calităţii de reprezentant al Ministerului Finanţelor şi respingerea acţiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate de reprezentant.

Instanţa învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate şi dezvoltate într-o formă explicită şi se referă la una din situaţiile cuprinse în art. 488 C. proc. civ.

Nemulţumirea recurentului cu privire la soluţia adoptată de instanţa ce a pronunţat hotărârea atacată nu reprezintă o critică de nelegalitate a acesteia, dispoziţiile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. statuând că recursul este nul în cazul în care criticile invocate în cadrul cererii de recurs nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din acelaşi cod.

Pe lângă cerinţa încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanţei de fond în soluţionarea cauzei, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanţa de recurs.

În condiţiile în care în actuala reglementare recursul este o cale extraordinară de atac, instanţei de control judiciar revenindu-i obligaţia de a efectua doar controlul de legalitate, care se realizează în raport de limitele învestirii sale, iar recurentului îi incumbă obligaţia de a respecta prevederile legale ce reglementează conţinutul cererii de recurs, fără însă a proceda în acest mod, este aplicabilă sancţiunea nulităţii prevăzută expres de art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (1) C. proc. civ., calea de atac este nulă pentru nemotivarea sa.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte constată că este întemeiată excepţia nulităţii invocată prin întâmpinare, în recursul promovat de reclamantul A. nefiind relevate şi dezvoltate motivele de nelegalitate ale sentinţei atacate, care să permită analiza căii extraordinare de atac prin prisma unuia din cazurile de casare enumerate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., astfel că devin incidente dispoziţiile art. 486 alin. (3) şi art. 489 alin. (1) C. proc. civ., urmând a fi admisă excepţia şi a se constata nulitatea recursului.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) şi art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia nulităţii recursului şi, pe cale de consecinţă, va constata nul recursul formulat de reclamantul A..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia nulităţii recursului invocată prin întâmpinare de intimatul pârât Ministerul Finanţelor.

Constată nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinţei nr. 260/2021 din 26 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 martie 2023.