Negative conflict of jurisdiction: Competence for disputes arising from the execution of administrative contracts under Law 554/2004
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice definitively resolved a negative conflict of jurisdiction by assigning the case to the Bucharest Court of Appeal – Civil Division, rejecting the territorial declination to the Vaslui Court of Appeal. The dispute involved a challenge by two claimants (one individual and one company) against the unilateral termination of a de minimis subsidy agreement and the dismissal of their subsequent appeal, filed against the scheme managers and a partner. The High Court determined that the termination decision was a contractual notification of unilateral termination rather than an individual administrative act, as it did not exercise public power. Consequently, applying Article 8(2) of Law No. 554/2004 as amended by Law No. 212/2018, the Court held that disputes arising from the execution of administrative contracts fall under the material jurisdiction of common law civil courts, not administrative courts, and that the Bucharest Court of Appeal had jurisdiction because the contract value exceeded the 200,000 RON threshold for court of appeal competence under the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, art. 94 lit. k) din C. proc. civ, art. 135 alin. (1) din C. proc. civ, art. 95 pct. 1 din C. proc. civ, art. 135 alin. (4) din C. proc. civ; Negative conflict of jurisdiction: Competence for disputes arising from the execution of administrative contracts under Law 554/2004: The dispute involved a challenge by two claimants (one individual and one company) against the unilateral termination of a de minimis subsidy agreement and the dismissal of their subsequent appeal, filed against the scheme managers and a partner. The High Court determined that the termination decision was a contractual notification of unilateral termination rather than an individual administrative act, as it did not exercise public power. Consequently, applying Article 8(2) of Law No. 554/2004 as amended by Law No. 212/2018, the Court held that disputes arising from the execution of administrative contracts fall under the material jurisdiction of common law civil courts, not administrative courts, and that the Bucharest Court of Appeal had jurisdiction because the contract value exceeded the 200,000 RON threshold for court of appeal competence under the Code of Civil Procedure.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited to justify the High Court's power to definitively settle the negative conflict of jurisdiction and assign the case to the competent tribunal.
Full text
Şedinţa publică din data de 16 martie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantele A. şi B. S.R.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C., D. S.R.L. şi E. S.R.L., anularea Deciziei de reziliere nr. 1/25.11.2021, emisă de către D. S.R.L. în calitate de administrator al schemei de minimis, Partener 1 şi E. S.R.L. în calitate de administrator al schemei de minimis, şi Deciziei prin care a fost respinsă contestaţia nr. 11/29.11.2021 formulată împotriva Deciziei de reziliere nr. 1/25.11.2021, emisă de către D. S.R.L., în calitate de administrator al schemei de minimis, Partener 1 şi E. S.R.L. în calitate de administrator al schemei de minimis, precum şi obligarea pârâtelor la respectarea obligaţiilor asumate prin Contractul de subvenţie nr. x/04.10.2021 şi acordarea Tranşei I din subvenţie, conform Cererii nr. x/21.10.2021.
2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă
2.1. Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 4422 din 19 septembrie 2022, a admis excepţia de necompetenţă teritorială şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantele A. şi B. S.R.L. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtele C., D. S.R.L. şi E. S.R.L., în favoarea Tribunalului Vaslui– secţia de contencios administrativ şi fiscal, reţinând, în esenţă, că sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, faţă de faptul că reclamantele au domiciliul si respectiv sediul social pe raza Tribunalului Vaslui.
2.2 Tribunalul Vaslui – secţia civilă, complet specializat în contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 3 din 10 ianuarie 2023, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia civilă, a constatat existenţa unui conflict negativ de competenţă şi a sesizat instanţa competentă pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a avut în vedere, în raport cu obiectul cauzei deduse judecăţii, dispoziţiile art. 94 lit. k) din C. proc. civ., dar şi ale Legii nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, care prevăd în mod expres competenţa materială a instanţei de drept comun în cauzele ce au ca obiect executarea unui contract administrativ, ţinând cont de valoarea contractului denunţat.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra conflictului negativ de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2 şi art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Obiectul cererii deduse judecăţii vizează anularea Deciziei nr. 1/25.11.2021 şi a Deciziei nr. 11/29.11.2021 privind soluţionarea contestaţiei împotriva deciziei menţionate, precum şi obligarea pârâtelor la acordarea tranşei I conform contractului de subvenţie.
Prin Decizia nr. 1/25.11.2021, contestată în cauză, s-a denunţat unilateral contractul de subvenţie nr. x/04.10.2021, încheiat între părţi, cu motivarea că "ulterior încheierii contractului de finanţare, s-a constatat de către personalul PI că reclamanta A., beneficiar al ajutorului de minimis, nu îndeplineşte condiţiile de eligibilitate la data depunerii cererii de finanţare, astfel au fost încălcate prevederile contractului de subvenţie care menţionează la pct. 6.4(4) că "persoanele fizice ca înfiinţează întreprinderea/reprezentantul legal/acţionarul majoritar al întreprinderii nu trebuie sa aibă calitatea de asociat majoritar in structura altor întreprinderi, la data semnării contractului de subvenţie"
Prin Decizia nr. 11/29.11.2021 s-a respins contestaţia formulată împotriva deciziei prin care s-a denunţat unilateral contractul de subvenţie, motivat de faptul că nu se respectă condiţia ca la data semnării contractului de subvenţie reclamanta A. să nu aibă calitatea de asociat majoritar în structura altor întreprinderi.
Înalta Curte reţine că prin Decizia de reziliere nr. 1/25.11.2021, contestată, s-a denunţat unilateral contractul de subvenţie încheiat între părţi, prin urmare respectivul litigiu se încadrează în sfera litigiilor care decurg din executarea contractelor.
Prin urmare, acest act, intitulat "decizie de reziliere", constituie cel mult o notificare de denunţare unilaterală a contractului, şi nu un act administrativ individual conform art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. x, întrucât nu este emis în regim de putere publică, ci reprezintă expresia voinţei autorităţii publice, în calitate de parte contractantă, de a înceta contractul respectiv, cum corect a apreciat şi instanţa de trimitere.
Din această perspectivă sunt relevante prevederile art. 8 alin. (2) teza a II-a din Legea 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea 212/2018, potrivit cărora,
"(2) Instanţa de contencios administrativ este competentă să soluţioneze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum şi orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competenţa de soluţionare a instanţelor civile de drept comun".
Totodată, faţă de valoarea contractului denunţat (353.674,75 RON) vor fi avute în vedere prevederile 94 pct. 1 lit. k) coroborate cu cele ale art. 95 pct. 1 din C. proc. civ., în raport cu care tribunalele judecă în primă instanţă cererile a căror valoare depăşeşte 200.000 RON.
2. Temeiul legal al regulatorului de competenţă
Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei, privind pe reclamantele A. şi B. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtele C., D. S.R.L. şi E. S.R.L., în favoarea Tribunalului Bucureşti – secţia civilă.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 16 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.