Linguistic discrimination by public authority: exclusivity of local publication in minority language versus mandatory public access to information in official language

Şedinţa publică din data de 16 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamanta Instituţia Primarului Comunei Ciumani a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) şi A., anularea Hotărârii CNCD nr. 611 din data de 09.09.2020, în sensul respingerii petiţiei formulate de pârâta A..

2. Hotărârea primei instanţe

Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 831 din 27 mai 2021, a respins acţiunea formulată de reclamantă ca nefondată.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Instituţia Primarului Comunei Ciumani, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

Recurenta susţine că prima instanţă a aplicat greşit dispoziţiile art. 25 din C. civ., în condiţiile în care instituţia primarului nu are calitatea de persoană juridică. Mai mult, în dosarul nr. x/2018 având acelaşi obiect, s-a constatat săvârşirea faptei discriminatorii de către Primăria comunei Ciumani, care a fost şi sancţionată contravenţional.

De asemenea, recurenta a mai arătat că sentinţa ignoră mai multe dispoziţii legale care recunosc şi garantează dreptul la exprimarea identităţii etnice: art. 6 alin. (1) din Constituţie, art. 5 din Convenţia – cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale ratificată de Legea nr. 33/1995, art. 5 din Legea nr. 500/2004, subliniind că acest din urmă text care reglementează excepţii de la obligativitatea traducerii în limba română, nu face distincţie între publicaţiile editate de persoane juridice de drept public sau de drept privat.

O critică distinctă se referă la definirea sintagmei de "persoană interesată", prin prisma dispoziţiilor art. 22 din O.G. nr. 137/2000 şi art. 5,7 şi 8 din Ordinul nr. 144/2008 privind aprobarea procedurii interne de soluţionare a petiţiilor şi sesizărilor, considerând că autorul sesizării din această cauză nu poate reclama o faptă de discriminare săvârşită pe teritoriul altui judeţ decât acela în care domiciliază, cu trimitere la dosarul x/2018 Curtea de apel, mai susţine recurenta, a încălcat şi dispoziţiile Legii nr. 544/2001, prin aceea că a considerat că sunt informaţii publice şi informaţii care nu au un atare caracter nefiind deci obligatorie traducerea lor în limba română.

4. Apărarea intimatei-pârâte

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă A. a invocat excepţia nulităţii recursului şi, pe fond, a solicitat respingerea recursului.

5. Procedura derulată în faţa instanţei de recurs

5.1. Prin încheierea de şedinţă din data de 13 octombrie 2022, Înalta Curte a respins excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă A..

5.2. Cereri incidentale

B. a formulat cerere de intervenţie accesorie în interesul recurentei-reclamante, solicitând admiterea acesteia cu consecinţa admiterii acţiunii şi anulării hotărârii contestate, emise de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Cererea de intervenţie a fost admisă în principiu în sedinţa publică din 16 martie 2023.

5.3. Prin întâmpinare, intimata– pârâtă A. a solicitat respingerea cererii de intervenţie accesorie, formulate de B., în principal, ca inadmisibilă şi, în subsidiar, ca nefondată.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului şi cererii de intervenţie

Analizând recursul formulat prin prisma motivului de casare prevăzut de art,488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi în raport de dispoziţiile legale aplicabile în materie, Înalta Curte îl va respinge ca nefondat pentru considerentele care succed.

Instanţa de contencios administrativ a fost învestită cu o acţiune având ca obiect anularea Hotărârii nr. 611/9.09.2020 prin care Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat săvârşirea unei fapte de discriminare de către Instituţia Primarului comunei Ciumani, judeţul Harghita, conform art. 2 alin. (1) şi art. 10 lit. h) din O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, aplicându-i-se acestuia o amendă contravenţională în cuantum de 2000 RON.

S-a imputat recurentei-reclamante că numărul din decembrie 2019 al publicaţiei editate de primărie "C.", conţinând informaţii de interes public, este exclusiv în limba maghiară ceea ce reprezintă discriminare pe criteriul lingvistic în raport cu populaţia de limba română de pe raza autorităţii publice locale.

Examinând criticile prezentate la pct. I.3 circumscrise de recurentă motivului de casare enunţat se constată că acestea vizează probleme de drept care au fost corect dezlegate de judecătorul fondului.

Astfel, în ceea ce priveşte reţinerea calităţii de contravenient a Instituţiei Primarului Comunei Ciumani s-a stabilit judicios că în materia contenciosului administrativ prezintă relevanţă capacitatea de drept administrativ a instituţiei sau autorităţii publice, în sensul prerogativei legale de a-şi asuma drepturi şi obligaţii, iar nu personalitatea juridică.

Împrejurarea că într-o altă situaţie Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a stabilit calitatea de contravenient în privinţa Primăriei Comunei Ciumani nu poate conduce la concluzia afirmată de recurentă, această calitate examinându-se în fiecare dosar în raport de circumstanţele factuale şi normative concrete, iar nu în abstract.

Referitor la calitatea de "persoană interesată" a intimatei-pârâte A., Înalta Curte reţine că potrivit statului acestei organizaţii (art. 3 lit. m) aceasta activează pentru " combaterea, prin mijloace legale, a oricăror forme de discriminare, individuale sau în masă, a cetăţenilor români, străini ori cu dublă cetăţenie, de naţionalitate română ".

Nici trimiterea pe care recurenta o face la dosarul nr. x/2018 nu poate conduce la o altă concluzie câtă vreme acesta priveşte alte părţi, are alt obiect şi altă cauză juridică.

În fine, nici criticile care conturează ideea că sentinţa ar fi ignorat dreptul la exprimarea identităţii etnice nu au suport.

Este necontestat în cauză că, în perioada de referinţă, publicaţia editată şi distribuită gratuit "C." a fost accesibilă pe site-ul UAT Ciumani. Chiar la finalul publicaţiei se indică în limba maghiară că aceasta este "publicaţie informativă gratuită a Comunei Ciumani".

Prin urmare, este la adăpost de orice critică concluzia judecătorului fondului în sensul că în speţă nu este în discuţie o publicaţie a minorităţii naţionale, ci o publicaţie a unei autorităţii publice locale, realizată din fonduri publice, nefiind incidente dispoziţiile art. 5 lit. c) din Legea nr. 500/2004.

Potrivit dispoziţiilor art. 31 alin. (1) şi (2) din Constituţie " "(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal. (...)".

În speţă nu s-a demonstrat existenţa unor mijloace alternative de informare iar posibilitatea obţinerii de către populaţia vorbitoare de limbă română a informaţiilor publice pe calea specială reglementată de Legea nr. 544/2001 nu exonerează de răspundere pe recurentă care are obligaţia legală de a asigura accesul la aceste informaţii nu doar pentru cetăţenii români aparţinând minorităţii maghiare.

În condiţiile în care Primarul, în reprezentarea Primăriei comunei Ciumani, judeţul Harghita a difuzat prin intermediul publicaţiei "C." şi informaţii de interes public (fiind lipsit de relevanţă din perspectiva analizată că nu toate informaţiile erau de interes public) acestea trebuie traduse în limba română, în caz contrar săvârşindu-se contravenţia constatată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, care sancţionează discriminarea pe criterii lingvistice.

Pentru toate aceste considerente, reţinând că nu au fost identificate motive de reformare a sentinţei, potrivit dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

În temeiul art. 67 alin. (1) C. proc. civ., având în vedere raportul de accesorialitate care există între cererea de intervenţie formulată de B. şi recursul de faţă, se va respinge şi cererea de intervenţie accesorie, ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamanta Instituţia Primarului Comunei Ciumani împotriva sentinţei nr. 831 din 27 mai 2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Respinge cererea de intervenţie accesorie în interesul recurentei-reclamante formulată de B., ca nefondată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 16 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.