Appeals admitted; litigation costs reduced to RON 1,000 on proportional-fault basis.

Şedinţa publică din data de 17 ianuarie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 15.02.2018, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâţii MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENŢIA PENTRU PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ, şi AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ-CENTRUL JUDEŢEAN ARGEŞ solicitând Anularea Răspunsului nr. x/22.12.2017 comunicat în 17.01.2017 prin care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultura a soluţionat contestaţia formulată împotriva Notei nr. x/10.10.2017 privind compensarea debitelor, anularea Notelor de compensare nr. x/12.06.2017 şi nr. y/10.10.2017 emise de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Agenţia pentru Plaţi şi Intervenţie pentru Agricultură, anularea Deciziilor de plată nr. x/12.06.2017 şi nr. y/10.10.2017 emise de APIA - Centrul Judeţean Argeş; obligarea pârâţilor la restituirea sumei de 13.500 RON, sumă reţinută din subvenţia pentru acciza la motorină aprobată pentru trim. I şi trim. II 2017, cu obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa nr. 78/F-C din 28 aprilie 2021, Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ - CENTRUL JUDEŢEAN ARGEŞ, în capătul de cerere privind anularea notelor de compensare şi a respins cererea reclamantei A. S.R.L. privind anularea notelor de compensare, formulată în contradictoriu cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Argeş, ca fiind formulată faţă de o persoană fără calitate procesuală pasivă; a respins excepţia de inadmisibilitate a cererii privind anularea notei de compensare nr x/12.06.2017, invocată de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Argeş; a admis excepţia lipsei de interes a reclamantei în privinţa cererii prin care se solicită anularea deciziilor de plată nr. x/12.06.2017 şi nr. y/10.10.2017 şi a respins cererea reclamantei privind anularea deciziilor de plată nr. x/12.06.2017 şi nr. y/10.10.2017, ca lipsită de interes; a respins în rest cererea de chemare în judecată, formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi pârâta Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Argeş, ca rămasă fără obiect; a obligat pârâţii, în solidar, MINISTERUL AGRICULTURII ŞI DEZVOLTĂRII RURALE - AGENŢIA PENTRU PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ şi AGENŢIA DE PLĂŢI ŞI INTERVENŢIE PENTRU AGRICULTURĂ-CENTRUL JUDEŢEAN ARGEŞ să achite reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 1800 RON, reprezentând onorariu achitat de reclamantă propriului apărător.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Argeş, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursurilor şi casarea în parte a sentinţei recurate, în sensul respingerii şi a cheltuielilor de judecată în cuantum de 1800 de RON, reprezentând onorariu de avocat.

În motivarea cererilor de recurs formulate, recurentele – pârâte au susţinut că instanţa de fond în mod greşit a dispus obligarea pârâtelor, în solidar, să achite reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 1800 RON, reprezentând onorariu achitat de aceasta propriului apărător, cu încălcarea dispoziţiilor art. 453 alin. (1) şi art. 455 din C. proc. civ.

În speţă, deşi un petit din cererea de chemare în judecată a fost respins ca fiind lipsit de interes şi mai apoi acţiunea, în rest, a fost respinsă ca rămasă fără obiect (deci reclamanta fiind partea din proces căreia i-au fost respinse solicitările), pârâtele nefiind obligate să anuleze actele ce au făcut obiectul dedus judecăţii, cu toate acestea instanţa obligă A.P.I.A. - aparat central şi A.P.I.A. - Centrul judeţean Argeş să plătească cheltuieli de judecată, reţinând că acestea se află în culpă procesuală, litigiul fiind iniţiat de intimata - reclamantă din vina acestora.

Totodată, consideră că soluţia instanţei de fond este nelegală, fiind pronunţată cu încălcarea dispoziţiilor art. 455 din C. proc. civ., potrivit cărora "Dacă în cauză sunt mai mulţi reclamanţi sau mal mulţi pârâţi, el vor putea fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu poziţia lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei".

Faţă de soluţia de admitere a excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Argeş, în capătul de cerere privind anularea notelor de compensare, aceasta nu mai are calitate de pârâtă în prezenta cauză şi, prin urmare, nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.

În speţa de faţă nu se poate reţine că intimata - reclamantă a câştigat procesul, cât timp instanţa de fond a constatat că solicitările acesteia sunt lipsite de interes şi rămase fără obiect, astfel încât să-i fie acordate cheltuielile de judecată solicitate.

De asemenea, consideră că nu se poate reţine culpa procesuală a A.P.I.A. - Aparat central sau a A.P.I.A. - Centrul Judeţean Argeş, întrucât aceste instituţii au procedat la emiterea actelor administrative menţionate în cuprinsul acestui recurs, cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, iar la data obţinerii unei hotărâri definitive pronunţate de instanţa de judecată (Sentinţa civilă nr. 2071/18.12.2017, definitivă prin decizia civilă nr. 1157/14.12.2020) Procesul-verbal de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare nr. x/01.03.2017 şi Procesul-verbal de stabilire a creanţelor accesorii nr. x/01.03.2017 au fost anulate, A.P.I.A. stornând Notele de compensare nr. x/12.06.2017, y/10.10.2017, z/13.02.2018, w/01.10.2018, iar sumele reţinute prin acestea fiind restituite intimatei - reclamante.

4. Apărările formulate în cauză

Intimata - reclamantă a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea sentinţei instanţei de fond în ceea ce priveşte obligarea în solidar a recurentelor-pârâte la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1800 RON.

II. Decizia instanţei de recurs

Analizând sentinţa atacată, prin prisma criticilor formulate de recurente, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate în limitele şi pentru considerentele în continuare arătate:

Curtea de Apel Piteşti a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură - Centrul Judeţean Argeş, însă doar în privinţa capătului de cerere privind anularea notelor de compensare, nu şi în privinţa capetelor de cerere prin care s-a solicitat anularea deciziilor de plată nr. x/12.06.2017 şi nr. y/10.10.2017, precum şi obligarea pârâţilor la restituirea sumei de 13.500 RON, sumă reţinută din subvenţia pentru acciza la motorină aprobată pentru trim. I şi trim. II 2017.

Prin urmare, în mod corect şi legal judecătorul fondului a apreciat că această pârâtă rămâne în continuare a fi obligată, în solidar cu cealaltă pârâtă, la plata cheltuielilor de judecată solicitate de reclamantă.

În privinţa solicitării reclamantei de anulare a deciziilor de plată nr. x/12.06.2017 şi nr. y/10.10.2017, instanţa de fond a respins cererea ca lipsită de interes, iar cererile privind desfiinţarea notelor de compensare emise de cealaltă pârâtă Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi restituirea sumelor care au făcut obiectul acestor note de compensare au fost respinse de prima instanţă ca rămase fără obiect, fiind obligate ambele pârâte la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1800 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Motivele de recurs privind aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 453 alin. (2) din C. proc. civ., prin obligarea pârâtelor la plata tuturor cheltuielilor de judecată sunt fondate.

Potrivit dispoziţiilor art. 451 alin. (1) C. proc. civ., "partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru şi timbrul judiciar, onorariile avocaţilor, ale experţilor şi ale specialiştilor, sumele cuvenite martorilor pentru deplasare şi pierderile cauzate de necesitatea prezenţei la proces, cheltuielile de transport şi, dacă este cazul, de cazare, precum şi orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfăşurare a procesului. Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condiţiile legii, dovada existenţei şi întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei."

Conform art. 453 alin. (2) din C. proc. civ., însă, "Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părţi poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată".

În ceea ce priveşte culpa procesuală a pârâtului, aceasta există atunci nu numai atunci când cererea reclamantului este admisă în tot sau în parte, ci şi atunci când pârâtul îşi execută obligaţiile pe parcursul procesului, iar cererea reclamantului este respinsă ca rămasă fără obiect.

Este necontestat faptul că, în cursul procesului, pârâtele au procedat la rectificarea notelor de compensare contestate şi la restituirea către reclamantă a sumelor din aceste note de compensare, însă în mod corect a reţinut instanţa de fond că nu poate fi înlăturată obligaţia de plată a cheltuielilor de judecată atunci când obţinerea de către reclamant a pretenţiei din cererea de chemare în judecată se datorează unei situaţii stabilite pe cale judecătorească într-un alt proces, pârâtele aflându-se în culpă procesuală comună, întrucât din vina lor s-a purtat litigiul.

Cu toate acestea, în temeiul art. 453 alin. (2) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că se impune reducerea cheltuielilor de judecată la suma de 1000 de RON, tocmai în raport de faptul că acţiunea a fost respinsă în parte, ca lipsită de interes şi în parte, ca rămasă fără obiect.

Pentru considerentele expuse şi în temeiul dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile formulate de către de pârâtele Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Argeş, va casa în parte sentinţa atacată şi, în rejudecare, va reduce cuantumul cheltuielilor de judecată la suma de 1000 de RON.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurentele-pârâte Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Argeş împotriva sentinţei nr. 78/F-C din 28 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Piteşti – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.

Casează în parte sentinţa recurată şi, rejudecând:

Reduce cuantumul cheltuielilor de judecată cuvenite reclamantei A. S.R.L. la suma de 1000 RON, cu aplicarea dispoziţiilor art. 453 alin. (2) C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 17 ianuarie 2023.