Appeal revived: CNCD's annulment motion granted as prior dismissal misapplied emergency-time-limit rules; new hearing set for June 2023

Şedinţa publică din data de 14 martie 2023

Asupra contestaţiei în anulare de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Ca urmare a declinării competenţei, Curtea de Apel Bucureşti a fost sesizată de Curtea de Apel Cluj cu acţiunea formulată de Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi intervenientul Parohia Greco-Catolică Gârbău, litigiul având ca obiect anularea şi suspendarea executării Hotărârii C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, cu cheltuieli de judecată.

1.2. Soluţia instanţei de fond

Prin încheierea de şedinţă din 21 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a amânat pronunţarea deciziei pentru data de 30 ianuarie 2020.

Prin sentinţa civilă nr. 77 din 30 ianuarie 2020, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamanta Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, a anulat Hotărârea C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, a suspendat executarea Hotărârii C.N.C.D. nr. 319/10.06.2019, până la soluţionarea definitivă a cauzei, a respins cererea de intervenţie accesorie formulată de Parohia Greco-Catolică Gârbău în favoarea pârâtului şi a obligat pârâtul, către reclamant, la cheltuieli de judecată în sumă de 70 RON reprezentând taxă judiciară de timbru.

1.3. Cererea de recurs

1.3.1. Împotriva sentinţei civile şi a încheierii de amânare a pronunţării a formulat recurs intervenienta Parohia Greco – Catolică Gârbău, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

A solicitat admiterea recursului şi, pe cale de consecinţă, casarea sentinţei civile atacate în sensul respingerii în totalitate atât a cererii privind suspendarea Hotărârii CNCD nr. 319/10.06.2019 cât şi respingerea în totalitate a cererii de chemare în judecată, cheltuieli de judecată.

1.3.2. Pârâtul Consiliul National pentru Combaterea Discriminării a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX – a contencios administrativ şi fiscal, întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei civile nr. 77/30.01.21 pronunţată în dosarul nr. x/2019, ca fiind dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a normelor de drept material. Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii în contencios administrativ formulată de către reclamanta Comuna Gârbău prin Primarul Comunei Gârbău, cu consecinţa menţinerii ca legală şi temeinică a Hotărârii nr. 319/10.06.2019 emisă de Colegiul director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminării în dosarul nr. x/2018.

1.4. Hotărârea contestată

Prin Decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019 s-a respins excepţia tardivităţii recursului formulat de recurenta-intervenientă.

S-a respins recursul formulat de pârâtul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării împotriva sentinţei civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX – a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv.

S-a constatat neavenit recursul formulat de intervenienta Parohia Greco – Catolică Gârbău împotriva sentinţei civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX – a contencios administrativ şi fiscal şi a încheierii de şedinţă din 21 ianuarie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX – a contencios administrativ şi fiscal.

2. Contestaţia în anulare

2.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 februarie 2022, sub număr de dosar x/2022, contestatorul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a formulat, în temeiul art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., anularea deciziei nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019.

În susţinerea cererii s-a arătat că dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale, Înalta Curte omiţând a observa că în data de 16 martie 2020 s-a publicat în Monitorul Oficial nr. 212/16.03.2020 Decretul Preşedintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgenţă, iar, potrivit art. 41 din decret, termenele de decădere se suspendă pe toată durata stării de urgenţă.

S-a arătat şi că în data de 14.04.2020 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 311/14.04.2020, Decretul Preşedintelui României nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea stării de urgenţă.

Data declarării recursului de către Consiliul National pentru Combaterea Discriminării este data de 16 aprilie 2020, data predării către serviciul de poştă militară, la care erau în vigoare dispoziţiile decretului care suspendau termenele, iar nu data de 21 aprilie 2020 reţinută de instanţa de recurs, astfel că recursul este formulat în termenul prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

II. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Înalta Curte analizând contestaţia în anulare, în raport cu motivele invocate şi cu dispoziţiile procedurale aplicabile, o va admite pentru următoarele considerente:

Contestaţia în anulare este o cale de atac extraordinară, de retractare şi nesuspensivă de executare, îndreptată împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive date cu încălcarea anumitor norme de procedură, sau greşite din cauza unor inadvertenţe de ordin formal.

Astfel, potrivit art. 503 alin. (2) din C. proc. civ.: Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când (...) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.

În accepţiunea textului de lege menţionat, motivul de contestaţie referitor la săvârşirea unei greşeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau nul, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.

În speţă, ne aflăm tocmai într-o asemenea situaţie în care instanţa de recurs, prin decizia contestată a respins recursul, ca tardiv formulat, reţinând că a fost declarat la data de 21 aprilie 2020.

Constată însă Înalta Curte, că pe plicul depus la dosarului de recurs, ataşat cererii de recurs, este aplicată ştampila contestatorului cu nr. de expediere x din data de 15.04.2020, plicul fiind predat poştei militare cu borderoul din data de 16.04.2020.

Înalta Curte reţine aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor speciale, derogatorii de la dreptul comun, cuprinse în art. 42 alin. (6) şi alin. (7) din Decretul nr. 195/16.03.2020 pentru instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 212 din 16 martie 2020, precum şi a dispoziţiilor art. 63 alin. (12) din Decretul nr. 240/14.04.2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 311 din 14 aprilie 2020.

Astfel, potrivit: art. 42 alin. (6) şi alin. (7) din Decretul nr. 195/16.03.2020: "(6) În temeiul prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se suspendă de plin drept pe durata stării de urgenţă instituite prin acesta, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop. (7) Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele prevăzute la alin. (6), aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgenţă, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeaşi durată, de la data încetării stării de urgenţă. În cauzele prevăzute la alin. (6) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanţei competente după încetarea stării de urgenţă";

Potrivit art. 63 alin. (12) din Decretul 240/14.04.2020: "(12) Termenele prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea plângerilor, contestaţiilor şi căilor de atac de orice fel în cauzele prevăzute la alin. (11), aflate în curs la data prelungirii stării de urgenţă, se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeaşi durată, de la data încetării stării de urgenţă. În cauzele prevăzute la alin. (11) în care au fost declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se înaintează instanţei competente după încetarea stării de urgenţă".

Prin urmare, faţă de dispoziţiile legale precitate, se constată că termenul pentru exercitarea căii de atac recursului, calculat de la data comunicării sentinţei civile nr. 77 din 30 ianuarie 2020, a fost întrerupt la data de 16 martie 2020, data intrării în vigoare a dispoziţiilor Decretului nr. 195/16.03.2020.

Întreruperea menţionată anterior a luat sfârşit la data de 14.05.2020, ca urmare a încetării stării de urgenţă pe teritoriul României.

De la această dată a început să curgă un nou termen de 15 zile pentru exercitarea căii de atac a recursului, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În consecinţă, faţă de dispoziţiile legale derogatorii instituite prin Decretul nr. 195/16.03.2020 şi prin Decretul nr. 240/14.04.2020, Înalta Curte reţine că cererea de recurs formulată de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării la data de 16.04.2020 este introdusă cu respectarea termenului legal.

Se constată, astfel, că eroarea materială invocată de contestator se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 din C. proc. civ., de natură să justifice contestaţia în anulare pendinte.

Faţa de cele ce preced, Curtea, în temeiul art. 508 alin. (3) din C. proc. civ., va admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi va anula decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019.

Întrucât soluţionarea cauzei la acest termen nu este posibilă, instanţa rămânând în pronunţare exclusiv asupra admisibilităţii contestaţiei în anulare, se va stabili un termen pentru judecarea recursurilor.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite contestaţia în anulare formulată de contestatorul Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Anulează decizia nr. 5689 din 18 noiembrie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – secţia contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2019.

Acordă termen pentru soluţionarea recursurilor, cu citare părţi, la data de 20 iunie 2023.

Definitivă.

Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 14 martie 2023.