Negative jurisdictional conflict resolved: damages claim against County Pension House assigned to Tribunal.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice resolved a negative jurisdictional conflict by assigning the case to the Tribunal of Brașov, Second Civil, Administrative and Fiscal Section, ruling that this tribunal—not the Court of Appeal—has material competence to hear the claimant’s action. The dispute concerned a challenge to the pension point value set by Government Emergency Ordinance No. 8/2021, where the claimant, after clarifying his claims, primarily sought damages from the County Pension House for losses allegedly caused by that ordinance, along with restitution of pension differences and moral damages, while also invoking an exception of unconstitutionality. The decisive legal basis was Article 9(1) and (5) of Law No. 554/2004, which characterizes such a claim for damages as the principal object of the action, and Article 10(1) of the same law, which assigns jurisdiction based on the rank of the public authority issuing the act; since the main defendant was a local public authority, the tribunal—not the court of appeal—was deemed competent, and the Court of Appeal’s prior decision was superseded.
Legislator headnote
AI generatedart. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, art. 95 pct. 1 C. proc. civ, art. 10 din Legea nr. 554/2004, art. 99 alin. (2) C. proc. civ, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004; Negative jurisdictional conflict resolved: damages claim against County Pension House assigned to Tribunal: The dispute concerned a challenge to the pension point value set by Government Emergency Ordinance No. 8/2021, where the claimant, after clarifying his claims, primarily sought damages from the County Pension House for losses allegedly caused by that ordinance, along with restitution of pension differences and moral damages, while also invoking an exception of unconstitutionality. The decisive legal basis was Article 9(1) and (5) of Law No. 554/2004, which characterizes such a claim for damages as the principal object of the action, and Article 10(1) of the same law, which assigns jurisdiction based on the rank of the public authority issuing the act; since the main defendant was a local public authority, the tribunal—not the court of appeal—was deemed competent, and the Court of Appeal’s prior decision was superseded.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis used to settle the negative conflict of jurisdiction by designating the competent court.
Full text
Şedinţa publică din data de 9 martie 2023
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii şi hotărârea primei instanţe sesizate
Prin acţiunea înregistrată iniţial pe rolul Tribunalului Braşov, secţia I civilă, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâţii Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Prim Ministrul României, Casa Judeţeană de Pensii Braşov, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, contestând dispoziţiile O.U.G. nr. 8/2021 referitoare la valoarea punctului de pensie stabilit prin acest act normativ şi solicitând menţinerea punctului de pensie la 1442 RON în annul 2021.
Verificând competenţa de soluţiionare a cauzei, Tribunalul Braşov, secţia I civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 1205/MAS/20.07.2021, prin care a admis excepţia necompetenţei sale materiale funcţionale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii reclamantului în favoarea Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 131 din data de 24 noiembrie 2021 Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ, formulată şi precizată de reclamantul A., în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a constatat că prin precizările făcute în faţa Curţii de Apel Braşov, reclamantul a clarificat obiectul cererii de chemare în judecată, arătând că litigiul are ca obiect valoarea punctului de pensie şi faptul că nu a învestit curtea de apel cu anularea O.U.G. nr. 8/2021, ci a solicitat acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin dispoziţiile acestui act normativ.
Totodată, reclamantul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a O.U.G. nr. 8/2021 prin care este prevăzută îngheţarea pensiilor în anul 2021.
Reclamantul a precizat că înţelege să se judece în cauză cu pârâţii Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Casa Judeţeană de Pensii Braşov şi a indicat punctual pretenţiile, după cum urmează: - obligarea pârâtei Casa de Pensii Braşov la restituirea diferenţelor de pensie şi la plata valorii punctului de pensie; - obligarea pârâţilor la acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin publicarea O.U.G. nr. 8/2021 în Monitorul Oficial al României nr. 168/18.02.2021; - majorarea cuantumului pensiei; - obligarea Guvernului la plata de daune morale în valoare de 10.000 RON.
Aşadar, acţiunea reclamantului are ca obiect principal obligarea pârâtei Casa de Pensii Braşov la acordarea de despăgubiri cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, acţiune care se circumscrie ipotezei reglementate de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, iar pentru stabilirea competenţei materiale în favoarea tribunalului au fost avute în vedere dispoziţiile art. 95 pct. 1 C. proc. civ. şi criteriul rangului autorităţii, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004.
2. Hotărârea celei de-a doua instanţe
Prin sentinţa nr. 1150 din data de 21 decembrie 2022 Tribunalul Braşov, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei sale materială, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în contencios administrativ formulată şi precizată de reclamantul A. în favoarea Curtii de Apel Brasov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecarea cauzei şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a apreciat că obiectul principal al acţiunii deduse judecăţii constă în solicitarea reclamantului de anulare a O.U.G. nr. 8 din 18 februarie 2021, fiind aplicabile dispoziţiile art. 99 alin. (2) C. proc. civ.. Cum actul normativ este emis de pârâtul Guvernul României s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, competenţa materială aparţinând, aşadar, curţii de apel.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra regulatorului de competenţă
Înalta Curte, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 şi 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă în raport cu obiectul cauzei, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii:
Prezentul conflict negativ de competenţă ivit sub aspectul instanţei competente material să soluţioneze cauza, are la bază calificarea juridică diferită dată de cele două instanţe petitelor cererii de chemare în judecată, astfel cum aceasta a fost precizată de către reclamant.
În timp ce Tribunalul Braşov apreciază că petitul principal este reprezentat de cererea de anulare a O.U.G. nr. 8/2021, Curtea de Apel Braşov consideră că acesta are un caracter subsidiar pretenţiilor reclamantului privind acordarea despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin dispoziţiile unui astfel de act normativ.
Pentru stabilirea corectă a naturii capătului de cerere ce are poziţia dominantă (principală) în economia cererii de chemare în judecată, urmează a fi avute în vedere dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora: "(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe poate introduce acţiune la instanţa de contencios administrativ, însoţită de excepţia de neconstituţionalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituţionalităţii ordonanţei sau a dispoziţiei din ordonanţă", respectiv "(5) Acţiunea prevăzută de prezentul articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanţe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum şi, după caz, obligarea unei autorităţi publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operaţiuni administrative".
Mecanismul stabilirii naturii juridice a unui capăt de cerere implică o analiză ce porneşte de la determinarea obiectului şi cauzei cererii de chemare în judecată, respectiv a temeiul calificat juridic, motiv pentru care, observând atât cadrul procesual dedus judecăţii prin acţiunea în contencios administrativ, astfel cum a fost aceasta precizată prin cererea depusă la data de 22.11.2021, Înalta Curte constată că reclamantul a învestit instanţa cu o acţiune având ca obiect principal solicitarea de obligare a pârâtei Casa Judeţeană de Pensii Braşov la acordarea, în temeiul art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, de despăgubiri, apreciate de reclamant ca fiind cauzate prin dispoziţiile O.U.G. nr. 8/2021, respectiv restituirea diferenţelor de pensie, rezultate din aplicarea prevederilor Legii nr. 127/2019 şi plata valorii punctului de pensie de 1.875 RON, cu o valoare de referinţă de 75 RON, începând cu 1 septembrie 2021, actualizată cu rata medie a inflaţiei la momentul plăţii efective şi dobânda legală.
În acest context, Înalta Curte reţine că acţiunea ce iniţial avea o topică ce viza o solicitare de anulare a O.U.G. nr. 8/2021, clarificată ulterior de reclamant ca reprezentând, în realitate, un demers de invocare a excepţiei de neconstituţionalitate a actului normativ, are natura juridică accesorie pe care o reglementează chiar prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "(1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice centrale, precum şi cele care privesc taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel."
Astfel, legea reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ şi fiscal raportat la două criterii: rangul autorităţii şi cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat, însă, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, ce nu vizează taxe şi impozite, contribuţii, datorii vamale, precum şi accesorii ale acestora, în determinarea instanţei competente să soluţioneze prezenta cauză incident este primul criteriu.
În acest context, întrucât pretenţia principală a reclamantului este cea de obligare a Casei Judeţene de Pensii Braşov la acordarea de despăgubiri, în sensul art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, dată fiind calitatea acestei pârâte de autoritate publică locală, în virtutea dispoziţiilor art. 10 din Legea 554/2004, Înalta Curte apreciază că aparţine tribunalului competenţa de soluţionare a cauzei de faţă.
Pentru considerentele expuse şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul A. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, prin Secretariatul General al Guvernului, Prim Ministrul României, Casa Judeţeană de Pensii Braşov, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, în favoarea Tribunalului Braşov, secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal.
Definitivă.
Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 C. proc. civ., astăzi, 9 martie 2023.