Municipal appeal against suspension of water services regulatory decision declared lacking interest after final merits judgment

Şedinţa publică din data de 9 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată la data de 31.01.2022 pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a IX -a contencios administrativ şi fiscal sub nr. x/2022, reclamantul Municipiul Târgovişte a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, solicitând admiterea cererii de suspendare a executării Deciziei ANRSC nr. 219/20.12.2021, până la pronunţarea instanţei de fond.

Prin încheierea de şedinţă din data de 02.05.2022, Curtea de Apel a dispus, în temeiul art. 161 din Legea nr. 554/2004, cât şi faţă de acordul părţilor, introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Companiei de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A..

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 1308/2022 din 27 iunie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă cererea de suspendare formulată de reclamantul Municipiul Târgovişte în contradictoriu cu pârâţii Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A., ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamantul Municipiul Târgovişte, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi admiterea cererii.

În motivarea recursului, a arătat că, în speţă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond făcând aplicarea greşită a normelor de drept material.

4. Apărările intimatelor

4.1 Intimata-pârâtă Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

4.2 Intimata-pârâtă Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, în subsidiar solicitând respingerea recursului ca nefondat.

5. Alte aspecte procesuale

Prin notele scrise depuse la dosarul cauzei, intimata Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice a invocat excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, motivat de faptul că prin hotărârea nr. 1672/03.10.2022, Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de anulare a deciziei a cărei suspendare se solicită în prezenta cauză.

Prin concluziile scrise depuse la dosar, intimata Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A. a menţionat aceleaşi aspecte privind hotărârea pronunţată asupra fondului.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată de intimata-pârâtă Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A., Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurent pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei de interes în susţinerea recursului, Înalta Curte reţine următoarele:

Reclamantul Municipiul Târgovişte a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat, în contradictoriu cu pârâtele Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice şi Compania de Apă Târgovişte Dâmboviţa S.A., admiterea cererii de suspendare a executării Deciziei ANRSC nr. 219/20.12.2021, până la pronunţarea instanţei de fond.

Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond".

Rezultă, din prevederile legale menţionate, că măsura suspendării executării actului administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14, numai până la data pronunţării instanţei de fond.

Prin sentinţa recurată, prima instanţă a respins cererea de suspendare a executării actului administrativ, reţinând că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Înainte de a păşi la examinarea legalităţii acestei soluţii prin prisma criticilor formulate în recurs, Înalta Curte a apreciat că se impune a se verifica dacă, în raport cu obiectul cererii şi al temeiului de drept invocat, subzistă condiţia interesului în promovarea căii de atac.

Conform art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., "orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia justifică un interes". În dreptul procesual civil, interesul de a promova o acţiune este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mişcare acţiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conţinutul acesteia, iar interesul trebuie să fie "determinat, legitim, personal, născut şi actual", conform art. 33 din acelaşi cod. Acţiunea în contencios administrativ nu derogă de la aceste cerinţe, în raport cu prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004.

Interesul constituie una dintre condiţiile de exercitare a acţiunii în justiţie, necesară nu numai în momentul declanşării procedurii judiciare, ci pe tot parcursul derulării cauzei.

La momentul promovării prezentului recurs, interesul recurentei-reclamante viza reformarea hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de suspendare a executării formulate în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Ulterior, Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat fondul acţiunii în anulare prin sentinţa nr. 1672/03.10.2023 pronunţată în dosarul nr. x/2022, acţiunea reclamantei fiind respinsă ca neîntemeiată.

Cum măsura suspendării executării reglementată de dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ poate fi dispusă şi este aptă să producă efecte juridice numai până la soluţionarea fondului în primă instanţă, este evident că la acest moment nu mai subzistă interesul în promovarea recursului împotriva hotărârii curţii de apel, ceea ce face de prisos analizarea în concret a criticilor din recurs referitoare la îndeplinirea cerinţelor legale pentru suspendarea executării actului administrativ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Municipiul Târgovişte împotriva sentinţei civile nr. 1308/2022 din 27 iunie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de Municipiul Târgovişte împotriva sentinţei civile nr. 1308/2022 din 27 iunie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 9 martie 2023.