Guarantee Fund rejection of compensation upheld in cassation on legality grounds

Şedinţa publică din data de 9 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a la data de 07.08.2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. l-a chemat în judecată pe pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, solicitând anularea Deciziei nr. 20617/16.07.2019 prin care s-a respins cererea de plată şi obligarea pârâtului la plata despăgubirilor conform art. 15 alin. (2) din Legea 213/2015, cu cheltuieli de judecată.

2. Soluţia instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 691 din 27 aprilie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a fost respinsă acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraţilor, ca neîntemeiată.

3. Cererea de recurs

Împotriva hotărârii pronunţate de instanţa de fond a formulat recurs reclamanta, întemeiat pe motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate şi, în rejudecare, admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată.

În motivarea recursului, a arătat că instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea în mod exclusiv pe concluziile raportului de expertiză, fiind încălcate în acest mod dispoziţiile art. 264 din C. proc. civ.

A susţinut recurenta că valoarea probantă a expertizei tehnice nu este stabilită prin C. proc. civ., iar un raport de expertiză nu poate constitui de unul singur temei al unei hotărâri, cu atât mai mult cu cât este combătut de toate celelalte înscrisuri existente în dosar.

A apreciat recurenta că instanţa fondului avea obligaţia analizării acestei probe în contextul dat, respectiv prin coroborare cu celelalte înscrisuri depuse în probaţiune. Raportul de expertiză nu prezintă elemente cu caracter cert, ci doar probabile, iar probabilităţile, în lipsa coroborării cu alte probe, trebuie înlăturate din ansamblul probator. Expertiza întocmită trebuie înlăturată din ansamblul probator întrucât nu se coroborează cu nicio altă probă.

Cu privire la motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., a arătat recurenta că instanţa de fond nu a motivat înlăturarea din ansamblul probator a înscrisurilor depuse de recurentă constând în deciziile autorităţilor italiene şi a asigurătorului italian, nu a motivat înlăturarea apărărilor recurentei, ci s-a rezumat la a da crezare şi a analiza raportul de expertiză tehnică.

4. Apărările intimatului

Intimatul-pârât a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii recursului, solicitând în subsidiar respingerea recursului ca nefondat.

II. Soluţia instanţei de recurs

Examinând cu prioritate, în raport de prevederile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia nulităţii recursului invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată şi urmează să o respingă, având în vedere că motivele de nelegalitate invocate de recurentă pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ.

Analizând actele şi lucrările dosarului, sentinţa recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt şi de drept relevante.

Reclamanta a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune prin care a solicitat anularea deciziei nr. 20617/16.07.2019 emise de Fondul de Garantare a Asiguraţilor prin care s-a respins cererea de plată şi obligarea pârâtului la plata despăgubirilor conform art. 15 alin. (2) din Legea 213/2015.

Soluţionând cauza, curtea de apel a respins acţiunea ca neîntemeiată.

Recurenta a invocat motivele de casare prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 din C. proc. civ.

Referitor la motivul prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt şi de drept pe care se întemeiază soluţia, precum şi cele pentru care s-au admis ori s-au înlăturat cererile părţilor, fiind afectată de viciul nelegalităţii hotărârea care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei.

Motivarea hotărârii este necesară pentru ca părţile să cunoască motivele ce au fost avute în vedere de către instanţă în pronunţarea soluţiei, iar instanţa ierarhic superioară să aibă în vedere, în aprecierea legalităţii şi temeiniciei hotărârii, şi considerentele pentru care s-a pronunţat soluţia respectivă.

Sub acest aspect se constată că hotărârea instanţei de fond răspunde cerinţei argumentării soluţiei adoptate.

Astfel, instanţa de fond a expus concret, având în vedere motivele invocate de reclamantă prin cererea de chemare în judecată şi apărările pârâtului, argumentele de fapt şi de drept pentru care a constatat netemeinicia acţiunii, a evaluat întregul probatoriu administrat prin prisma dispoziţiilor legale incidente. Potrivit dispoziţiilor art. 264 din C. proc. civ., instanţa examinează probele administrate, pe fiecare în parte şi pe toate în ansamblul lor, iar în vederea stabilirii existenţei sau inexistenţei faptelor pentru a căror dovedire probele au fost încuviinţate, în afară de cazul când legea stabileşte puterea lor doveditoare, judecătorul le apreciază în mod liber, potrivit convingerii sale.

Prin urmare, motivul de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. este nefondat.

Cu privire la restul criticilor formulate de recurentă, instanţa de control judiciar observă că aceasta este nemulţumită de modalitatea în care instanţa de fond a analizat probatoriile administrate.

Astfel, recurenta a arătat că instanţa de fond şi-a întemeiat hotărârea în mod exclusiv pe concluziile raportului de expertiză, fiind încălcate în acest fel dispoziţiile art. 264 din C. proc. civ.

A susţinut recurenta că valoarea probantă a expertizei tehnice nu este stabilită prin C. proc. civ., iar un raport de expertiză nu poate constitui de unul singur temei al unei hotărâri, cu atât mai mult cu cât este combătut de toate celelalte înscrisuri existente în dosar.

A apreciat recurenta că instanţa fondului avea obligaţia analizării acestei probe în contextul dat, respectiv prin coroborare cu celelalte înscrisuri depuse în probaţiune. În opinia recurentei, raportul de expertiză nu prezintă elemente cu caracter cert, ci doar probabile, iar probabilităţile, în lipsa coroborării cu alte probe, trebuie înlăturate din ansamblul probator. În aceste condiţii, a concluzionat recurenta că expertiza întocmită trebuie înlăturată din ansamblul probator întrucât nu se coroborează cu nicio altă probă.

Cu privire la aceste aspecte, se impune se impune a se preciza că modul în care instanţa de fond a interpretat probele administrate şi a stabilit pe baza acestora o anumită situaţie de fapt nu mai constituie motiv de recurs în actuala reglementare.

Aşa fiind, instanţa de recurs nu mai are competenţa de a cenzura situaţia de fapt stabilită prin hotărârea atacată şi de a reevalua în acest scop probele, ci doar de a verifica legalitatea hotărârii prin raportare la situaţia de fapt pe care aceasta o constată.

În atare situaţie, criticile referitoare la greşita stabilire a situaţiei de fapt sau interpretarea probatoriilor administrate în cauză nu pot face obiectul analizei în această fază procesuală, deoarece vizează temeinicia soluţiei pronunţate şi nu nelegalitatea acesteia, astfel că se impune respingerea de plano a criticilor de netemeinicie, care nu satisfac exigenţele impuse de art. 488 din C. proc. civ., respectiv de cale extraordinară de atac care instituie un control de legalitate a hotărârii recurate.

2.2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 691 din 27 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepţia nulităţii recursului.

Respinge recursul declarat de A. împotriva sentinţei civile nr. 691 din 27 aprilie 2021 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluţia va fi pusă la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.

Pronunţată astăzi, 9 martie 2023.