Lawyer reinstatement suit suspended for failure to identify defendants and specific contested decisions

Şedinţa publică din data de 8 martie 2023

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a solicitat anularea deciziilor prin care a fost exclus din profesia de avocat şi obligarea pârâtei Uniunea Naţională a Barourilor din România să îl reînscrie în profesie, ca avocat definitiv.

Prin sentinţa nr. 5044 din 10.09.2021, Tribunalul Bucureşti – secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a admis excepţia necompetenţei teritoriale exclusive şi a delinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Bacău.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal sub acelaşi număr, iar prin sentinţa nr. 734 din 28.10.2021, s-a admis excepţia necompetenţei materiale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău.

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin încheierea din 11 martie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării cauzei, având ca obiect acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Uniunea Naţională a Barourilor din România şi Baroul Bucureşti.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii din 11 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului şi reluarea judecăţii.

În motivarea recursului, arată că s-a dispus suspendarea cauzei pentru că nu a putut să îşi îndeplinească obligaţia de a indica numele, prenumele şi domiciliile unora dintre pârâţii din cauză.

În acest sens, invocă răspunsul din 29 august 2022, pe care l-a primit de la Decanul Baroului, prin care i s-a comunicat că cererea nr. x/22.08.2022, prin care a solicitat să i se comunice componenţa Consiliului Baroului Bucureşti din 2014 a fost respinsă şi că aceste informaţii pot fi comunicate numai la solicitarea instanţei de judecată dacă au legătură cu cauza.

Consideră că în acest mod a fost împiedicat să indice datele solicitate de către instanţă, astfel că mi i se poate imputa împiedicarea desfăşurării normale a procesului, invocată în mod nejustificat de către instanţa de fond, în condiţiile în care informaţiile cu privire la unii funcţionari nu sunt publice, situaţie în care instanţa trebuia să dovedească rol activ şi să solicite informaţiile respective instituţiilor abilitate.

De asemenea, consideră că prin răspunsul Decanului Baroului Bucureşti din data de 29 august, acesta a recunoscut nulitatea absolută a hotărârilor prin care a fost exclus din profesie şi, ca atare se impune ca instanţa să oblige pârâţii să-l reînscrie în profesia de avocat definitiv, cu drept să pună concluzii la toate instanţele.

Referitor la despăgubirile solicitate, consideră că acestea se impun a-i fi acordate, întrucât Decanul Baroului i-a recunoscut calitatea de avocat şi, implicit, nulitatea absolută a hotărârilor prin care recurentul-reclamant a fost exclus din profesia de avocat, recunoscând implicit şi justificarea despăgubirilor solicitate.

Totodată, indică componenţa nominală a Consiliului UNBR, precizând că nu poate indica componenţa acestui organ din anul 2014 şi că nu cunoaşte adresele de domiciliu ale persoanelor indicate, acestea fiind confidenţiale.

Precizează că indică adresa Guvernului României şi solicită ca instanţa să facă demersuri pe lângă Ministerul de Finanţe şi Ministerul Public în vederea aflării adreselor unora dintre persoanele chemare în judecată.

Referitor la Consiliul Suprem de Apărare a Ţării din 2014, menţionează că nu a aflat componenţa acestuia, solicitând ca instanţa să facă demersuri în acest sens.

Susţine că a îndeplinit cât a putut din obligaţiile impuse de instanţă, respectiv a indicat numele pe care le-a putut afla şi locurile de muncă anterioare ale acestor persoane, unde pot fi solicitate informaţii sau unde pot fi citate.

4. Apărările formulate în recurs

4.1. Intimata-pârâtă Uniunea Naţională a Barourilor din România a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului şi menţinerea încheierii recurate, având în vedere că aceasta este temeinică şi legală, în condiţiile în care cercetarea judecătorească nu pate continua cu persoane chemate în judecată, fără o identificare corectă şi completă a acestora, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 194 C. proc. civ.

4.2. Intimatul-pârât Baroul Bucureşti a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca neîntemeiat şi menţinerea ca temeinică şi legală a încheierii atacate, precum şi obligarea recurentului-reclamant la plata cheltuielilor de judecată.

Arată că o eventuală conformare în faţa instanţei de recurs ar fi tardivă, având în vedere că recurentul-reclamant trebuia să-şi îndeplinească obligaţiile stabilite de către Curtea de Apel Bacău până la termenul din 11.03.2022.

Pe de altă parte, arată că recurentul-reclamant nu a făcut dovada unor cauze obiective, mai presus de voinţa sa, de a se conforma dispoziţiilor instanţei

5. Procedura de soluţionare a recursului

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs şi de efectuare a comunicării actelor de procedură între părţile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., cu aplicarea şi a dispoziţiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 4711 şi art. 201 alin. (5) şi (6) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 27 octombrie 2022, s-a fixat termen de judecată pentru soluţionarea cererii de recurs la data de 8 martie 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor.

6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Analizând legalitatea încheierii recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinări şi a dispoziţiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Argumente de fapt şi de drept relevante

Reclamantul A. a învestit instanţa de contencios administrativ şi fiscal cu o acţiune prin care a solicitat anularea deciziilor prin care a fost exclus din profesia de avocat şi obligarea pârâtei Uniunea Naţională a Barourilor din România să îl reînscrie în profesie, ca avocat definitiv.

La data de 14.02.2022, în dosarul Curţii de Apel Bacău – secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A. a depus o cerere, prin care a arătat că în prezenta cauză înţelege să se judece în contradictoriu şi cu alte persoane.

Prin încheierea recurată, din data de 11 martie 2022, Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., a dispus suspendarea judecării cauzei, având în vedere că prin încheierea din 21 ianuarie 2022, instanţa a solicitat reclamantului, sub sancţiunea suspendării judecării cauzei, precizări cu privire la: hotărârile emise de către Baroul Bucureşti şi de către Uniunea Naţională a Barourilor din România, pe care înţelege să le conteste în prezenta cauză; deciziile Baroului Bucureşti şi ale Uniunii Naţionale a Barourilor din România faţă de care a înţeles să invoce excepţia de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu indicarea numărului şi a datei emiterii acestor decizii; cererea de introducere în cauză a funcţionarilor pe care solicită ca instanţa să-i citeze în prezenta cauză, cu indicarea numelui, prenumelui şi a domiciliului acestor funcţionari; cererea adiţională, prin care reclamantul a precizat că înţelege să se judece cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, să o formuleze în conformitate cu art. 194 şi următoarele din C. proc. civ.

S-a mai reţinut că prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău la data de 14.02.2022, reclamantul a îndeplinit parţial obligaţiile stabilite de către instanţă în sarcina sa, fără a se conforma obligaţiilor privind formularea cererii de chemare în judecată conform art. 194 şi următoarele din C. proc. civ., cu indicarea următoarelor elemente: numele, prenumele, domiciliile părţilor, motivarea în fapt şi în drept a cererii, mijloacele de probă.

În aceste condiţii, Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a apreciat că neîndeplinirea celorlalte obligaţiilor stabilite în sarcina reclamantului sunt de natură a împiedica desfăşurarea normală a procesului, motiv pentru care a procedat la suspendarea judecări cauzei, conform art. 242 alin. (1) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor art. 242 C. proc. civ.: (1) Când constată că desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea obligaţiilor stabilite în cursul judecăţii, potrivit legii, judecătorul poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligaţii nu au fost respectate. Dispoziţiile art. 189 sunt aplicabile.

(2) La cererea părţii, judecata va fi reluată dacă obligaţiile la care se referă alin. (1) au fost îndeplinite şi, potrivit legii, aceasta poate continua."

Textul are în vedere suspendarea judecăţii atunci când reclamantul nu şi-a îndeplinit obligaţiile stabilite în sarcina acestuia în cursul judecăţii, iar desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din această cauză.

Cu alte cuvinte, legiuitorul a circumscris măsura suspendării întemeiate pe dispoziţiile legale anterior citate de neîndeplinirea culpabilă de către reclamant a obligaţiilor stabilite în sarcina sa, cu consecinţa împiedicării desfăşurării normale a procesului.

Dispoziţiile de mai sus reglementează un caz particular de suspendare facultativă a judecăţii, constituind o sancţiune procedurală, ce poate fi aplicată în condiţiile în care se reţine culpa reclamantului pentru neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în sarcina sa în cursul judecăţii.

Prin urmare, pentru a fi incident acest caz de suspendare a judecăţii, se impun a fi întrunite cumulativ două condiţii: prima condiţie presupune să fie stabilită o obligaţie în sarcina reclamantului a cărei neîndeplinire împiedică desfăşurarea normală a procesului, iar a doua condiţie este reprezentată de existenţa culpei reclamantului în neexecutarea obligaţiei.

Înalta Curte reţine că instanţa a făcut o aplicare corectă a prevederilor art. 242 alin. (1) C. proc. civ., reţinând în mod corect neîndeplinirea de către reclamant a obligaţiilor stabilite în sarcina sa, în condiţiile în care acesta nu a indicat hotărârile emise de către Baroul Bucureşti şi de către Uniunea Naţională a Barourilor din România, pe care înţelege să le conteste şi nici pe cele faţă de care a înţeles să invoce excepţia de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, nu a indicat numele, prenumele şi domiciliului persoanelor pe care a arătat că înţelege să îi cheme în judecată şi nu a formulat cererea adiţională, prin care a precizat că înţelege să se judece cu Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, în conformitate cu art. 194 şi următoarele din C. proc. civ.

Nici prin cererea de recurs, recurentul-reclamant nu a îndeplinit aceste obligaţii.

Conform dispoziţiilor art. 194 C. proc. civ. "Cererea de chemare în judecată va cuprinde:

a) numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde şi codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea sunt cunoscute de reclamant. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate, va arăta şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

b) numele, prenumele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Dispoziţiile art. 148 alin. (1) teza a II-a sunt aplicabile în mod corespunzător. Dovada calităţii de reprezentant, în forma prevăzută la art. 151, se va alătura cererii."

Întrucât legiuitorul a prevăzut cu caracter imperativ elementele obligatorii pe care trebuie să le cuprindă cererea de chemare în judecată, se constată că recurentul-reclamant nu s-a conformat acestor dispoziţii.

Din această perspectivă, nu sunt fondate nici susţinerile recurentului-reclamant în sensul că instanţa putea să facă demersuri pentru aflarea numelui, prenumelui şi domiciliului persoanelor pe care a înţeles să le cheme în judecată, întrucât legiuitorul a prevăzut această obligaţie în sarcina reclamantului, iar pe de altă parte, în materia dreptului civil operează principiul disponibilităţii, conform căruia obiectul şi limitele procesului sunt stabilite prin cererile şi apărările părţilor (art. 9 alin. (2) C. proc. civ.).

În ceea ce priveşte cererea recurentului-reclamant ca instanţa de recurs să dispună reînscrierea sa în profesie, ca avocat definitiv, Înalta Curte constată că aceasta excede limitelor în care instanţa de recurs se poate pronunţaî în speţă, în condiţiile în care obiectul recursului îl constituie hotărârea recurată, respectiv examinarea conformităţii acesteia cu regulile de drept aplicabile, or, prin încheierea ce face obiectul prezentei cereri de recurs nu s-a analizat cererea reclamantului de reînscriere în profesie, astfel că nici instanţa de recurs nu poate proceda la analizarea acesteia.

Pe cale de consecinţă, instanţa de fond a stabilit în mod corect că în speţă desfăşurarea normală a procesului este împiedicată din vina reclamantului, prin neîndeplinirea de către acesta a obligaţiilor stabilite de către instanţă.

Prin urmare, prima instanţă a apreciat în mod corect că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 242 alin. (1) C. proc. civ., pentru suspendarea judecăţii.

7. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 11 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

În temeiul dispoziţiilor art. 453 C. proc. civ. şi cu aplicarea art. 451 alin. (2) C. proc. civ., constatând culpa procesuală a recurentului-reclamant A. în promovarea căii de atac, Înalta Curte îl va obliga pe acesta la plata către intimatul-pârât Baroul Bucureşti a sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial redus, apreciind că onorariul solicitat rezultat din factura depusă la dosar este disproporţionat în raport cu munca efectiv realizată de avocat în acest dosar, constând în formularea întâmpinării şi prezenţa acestuia la singurul termen de judecată acordat pentru soluţionarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva încheierii din 11 martie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bacău – secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Obligă recurentul-reclamant A. la plata către intimatul-pârât Baroul Bucureşti a sumei de 400 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.