Loss of procedural capacity due to death of plaintiff during proceedings rendering appeals inadmissible in administrative tax dispute over pharmaceutical reimbursement.

Şedinţa publică din data de 2 martie 2022

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii deduse judecăţii

Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti – secţia a IX a contencios administrativ şi fiscal la data de 05.04.2019, reclamanta A. a solicitat instanţei, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa OPSNAJ, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, ca prin sentinţa ce o va pronunţa să dispună:

- asigurarea către reclamanta a medicamentului AVASTIN pe bază de prescripţie medicală, în regim de compensare 100% (fără contribuţie personală);

- includerea pe lista de medicamentelor compensate în sistemul asigurărilor de sănătate, in Nomenclatorul de produse compensate a medicamentului AVASTIN pentru glioblastom – afecţiune de care suferă asigurata A.;

2. Hotărârea instanţei de fond

Prin sentinţa civilă nr. 295 din 12 martie 2021 Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei.

A respins ca neîntemeiată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Ministerul Sănătăţii, CASA OPSNAJ şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A admis, în parte, cererea reclamantei A., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Ministerul Sănătăţii, Casa OPSNAJ, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

A obligat pârâta Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale, ca în termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de faţă să emită decizia privind includerea/extinderea indicaţiilor/neincluderea medicamentului medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) referitor la indicaţia terapeutică "glioblastom", în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate.

A obligat pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii ca în termen de 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii de faţă să emită şi să comunice Guvernului României decizia finală privind includerea/extinderea indicaţiilor/neincluderea medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) referitor la indicaţia terapeutică "glioblastom", în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate

A obligat pârâtul Guvernul României, ca în măsura emiterii de către pârâţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii a unei decizii finale privind includerea/extinderea indicaţiilor medicamentului BEVACIZUMAB (denumire comercială AVASTIN) referitor la indicaţia terapeutică "glioblastom" în Lista menţionată, să adopte hotărâre în legătură cu aprobarea Listei actualizate cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, în termen de 12 zile de la data comunicării acelei decizii finale de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii.

A respins, în rest, cererea ca neîntemeiată.

3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinţei civile nr. 295 din 12 martie 2021pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti – secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs, pârâţi Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

II. Soluţia instanţei de recurs

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Analizând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei-reclamante, Înalta Curte apreciază că aceasta este întemeiată.

Învestită cu soluţionarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că se impune a analiza, cu prioritate, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, având în vedere că aceasta este o excepţie de fond (vizează încălcarea unei condiţii de exerciţiu a acţiunii civile), absolută (se încalcă norme de ordine publică) şi peremptorie (admiterea sa conduce la împiedicarea soluţionării fondului cererii), care poate fi ridicată de oricare dintre părţi, de procuror sau de instanţă din oficiu, în tot cursul procesului, iar potrivit art. 56 alin. (3) teza I C. proc. civ., lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului.

Rezultă, astfel, că lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate să fie invocată atât în primă instanţă, cât şi direct în apel, ca motiv de apel sau ca excepţie procesuală, iar în recurs, în condiţiile art. 488 alin. (2) C. proc. civ., "instanţa poate să invoce lipsa capacităţii procesuale de folosinţă din oficiu, oricând, pe cale de excepţie procesuală, în etapa judecăţii în primă instanţă, sau ca motiv de ordine publică, în etapa judecăţii în căile de atac".

Conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ. poate fi parte în judecată orice persoană care are folosinţa drepturilor civile, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol, lipsa capacităţii procesuale de folosinţă poate fi invocată în orice stare a procesului, actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosinţă fiind lovite de nulitate absolută.

Totodată, pentru a fi parte în proces, potrivit dispoziţiilor art. 56 C. proc. civ., este necesară existenţa folosinţei drepturilor civile, respectiv a capacităţii de folosinţă pe tot parcursul procesului.

Aşadar, capacitatea procesuală de folosinţă este acea condiţie de exerciţiu a acţiunii civile constând în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii procesuale civile, astfel cum prevede art. 34 din C. civ.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 32 alin. (1) lit. a), coroborat cu art. 40 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi iniţiat şi întreţinut numai de către o persoană care deţine capacitate procesuală de folosinţă, sub sancţiunea nulităţii actului de procedură, dispoziţii aplicabile atât în cazul cererilor de chemare în judecată, cât şi în cazul căilor de atac.

De asemenea, capacitatea procesuală de folosinţă reprezintă acea componentă a capacităţii de folosinţă a unei persoane fizice care constă în aptitudinea de a dobândi şi exercita drepturi şi obligaţii procesuale, aptitudine care încetează odată cu decesul persoanei fizice.

Prin urmare, la acest moment, reclamanta este lipsită de capacitate procesuală de folosinţă, respectiv de aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii, intrând sub incidenţa dispoziţiilor art. 40 C. proc. civ.

Faţă de data decesului reclamantei (31 august 2021) şi faţă de data formulării recursului este evident că, aceasta este formulat împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă survenită pe parcursul procesului.

2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 486 alin. (2) şi (3) şi art. 56 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile ca fiind formulate împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă survenită pe parcursul procesului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de recurentul-pârât Ministerul Sănătăţii, recurenta-pârâtă Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor şi de recurenta-pârâtă Casa Naţională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinţei nr. 295 din 12 martie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti– secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, ca fiind formulate împotriva unei persoane fără capacitate procesuală de folosinţă survenită pe parcursul procesului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 2 martie 2022.