Tax evasion, abuse of office, and forgery convictions quashed; asset seizures lifted after full damages paid and limitation expired

Deliberând asupra apelurilor de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:

A. JUDECATA ÎN FOND

Prin sentinţa penală nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată în dosar nr. x/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală a dispus următoarele:

I.1. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 67 din C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa funcţia de administrator în societăţi comerciale), pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

I.2. În temeiul art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

În baza art. 67 din C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa funcţia de administrator în societăţi comerciale), pe o perioadă de 4 ani.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

I.3. În baza art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia.

În baza art. 67 din C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat), pe o perioadă de 4 ani.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

I.4. În baza art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. a condamnat acelaşi inculpat la pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată (7 acte materiale).

I.5. În temeiul art. 38 alin. (1) raportat la art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen., a aplicat inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, sporită cu 1 an şi 5 luni (o treime din cuantumul celorlalte pedepse cu închisoarea), inculpatul urmând să execute, în final, pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 5 luni închisoare.

În baza art. 45 alin. (3) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen. (dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice; dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat; dreptul de a ocupa funcţia de administrator în societăţi comerciale), pe o perioadă de 4 ani.

În baza art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat aceluiaşi inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g) din C. pen., pe durata executării pedepsei principale rezultante.

I.6. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

I.7. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (35 de acte materiale).

I.8. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

II. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

III. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpata C. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

IV.1. În baza art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. a condamnat inculpata D. la 6000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 120 zile-amendă a câte 50 RON pe fiecare zi) pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată (4 acte materiale).

A atras atenţia inculpatei D. asupra dispoziţiilor art. 63 din C. pen. privind înlocuirea pedepsei amenzii cu închisoarea.

IV.2. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata D. pentru infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, în formă continuată, prev. de art. 301 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale).

V. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul E. pentru infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

VI. În baza art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, a condamnat pe inculpata S.C. F. S.R.L., pentru infracţiunea de evaziune fiscală, la pedeapsa de 18.000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 180 zile-amendă a câte 100 RON pe fiecare zi) şi pedeapsa complementară prev. de art. 136 alin. (3) lit. f) cu aplicarea art. 145 din C. pen., constând în afişarea în extras a hotărârii de condamnare la uşa Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, pe o durată de 3 luni, după rămânerea definitivă a hotărârii.

A fost admisă acţiunea civilă şi au fost obligaţi, în solidar, inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L. la plata către partea civilă Statul român prin Administraţia Naţională a Finanţelor Publice prin reprezentant Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, a sumei de 5.232 RON cu titlu de despăgubiri civile - daune materiale (3.653 RON - TVA şi 1.579 RON- impozit pe venitul microîntreprinderilor), precum şi a accesoriilor fiscale aferente prejudiciului reţinut, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective.

A fost admisă acţiunea civilă şi a fost obligat inculpatul A. la plata către partea civilă Statul român prin Administraţia Naţională a Finanţelor Publice prin reprezentant Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, a sumei de 580.341 RON cu titlu de despăgubiri civile - daune materiale (402.323 RON - TVA, 162.062 - impozit pe profit şi 15.956 RON - impozit pe venitul microîntreprinderilor), precum şi a accesoriilor fiscale aferente prejudiciului reţinut, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective.

S-a constatat că partea responsabilă civilmente S.C. G. S.R.L. a fost radiată.

A fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul român prin Administraţia Naţională a Finanţelor Publice prin reprezentant Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, având ca obiect cererea de despăgubiri civile în sumă de 458.766 RON, plus accesoriile fiscale.

Au fost respinse, ca nefondate, acţiunile civile formulate de părţile civile Municipiul Suceava - prin primar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Şcoala Gimnazială Specială "Sfântul Stelian" Rădăuţi şi S.C. H. S.R.L..

S-a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului, instituită prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON.

S-a menţinut măsura dispusă prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava privind instituirea măsurii asiguratorii a popririi de către Senatul României asupra sumelor de bani datorate sau care urmează a fi datorate în viitor cu titlu de venituri din muncă inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON, în limita cotei de 1/3 din aceste venituri şi cu respectarea dispoziţiilor art. 728 din C. proc. civ.

S-au desfiinţat înscrisurile constând în declaraţiile din 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017 date de inculpata D., aflate în original, la dosarul de urmărire penală.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus comunicarea hotărârii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului pentru înscrierea cuvenitelor menţiuni. A fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 14.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

A fost obligată inculpata D. la plata sumei de 3.200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

A fost obligată inculpata S.C. F. S.R.L. la plata sumei de 10.685 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea inculpaţilor B., E. şi C. au rămas în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata S.C. F. S.R.L., în sumă de 3500 RON, a rămas în sarcina statului.

Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., D., B., E. şi C., în sumă de câte 2500 RON, au rămas în sarcina statului.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:

I. Prin rechizitoriul din data de 17 mai 2018 emis în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A. - (vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi, ulterior, senator în Senatul României) pentru săvârşirea următoarelor:

- două infracţiuni de evaziune fiscală, fapte prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi, respectiv, art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005,

- efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, faptă prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000,

- instigare la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000,

- patru infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (cu 19, 13, 3 şi respectiv 2 acte materiale), fapte prevăzute de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.,

- şapte infracţiuni de fals în declaraţii, fapte prevăzute de art. 326 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

2. B. - (avocat în cadrul Baroului Suceava şi reprezentant legal al C.), pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000;

3. D. pentru săvârşirea:

- patru infracţiuni de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, fapte prevăzute de art. 301 alin. (1) C. pen.,

- patru infracţiuni de fals în declaraţii, fapte prevăzute de art. 326 C. pen., totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.

4. E. pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată (două acte materiale), faptă prevăzută de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

5. C. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, faptă prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000;

6. S.C. F. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

II. Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la data de 18 mai 2018, cu nr. x/2018.

În procedura camerei preliminare, prin încheierea din 13 noiembrie 2018, s-au admis cererile şi excepţiile formulate de inculpaţii A., B., C., D., E. şi ridicate din oficiu de judecătorul de cameră preliminară cu referire la inculpaţii E., S.C. F. S.R.L. şi C. numai în ceea ce priveşte neregularitatea actului de sesizare.

S-a constatat neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr. x din 17.05.2018 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, după cum urmează:

1. - pentru inculpatul A. cu privire la instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, cele trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (cu 19, 13 şi, respectiv, 3 acte materiale) fiecare prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen., infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite prev. de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000;

2. - pentru inculpatul B. cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000;

3.- pentru inculpata C. cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000;

4.- pentru inculpata D. cu privire la cele patru infracţiuni de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane prev. de art. 301 alin. (1) C. pen.;

5.- pentru inculpatul E. cu privire la infracţiunea de uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.;

6.- pentru inculpata S.C. F. S.R.L. Suceava cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava a comunicat ordonanţa nr. 117/P/2015 din data de 03.12.2018, prin care în temeiul art. 286 şi art. 345 din C. proc. pen., a dispus remedierea neregularităţilor actului de sesizare - rechizitoriul nr. x/2015 din 17.05.2018 al DNA - Serviciul Teritorial Suceava şi menţinerea dispoziţiei de trimitere în judecată .

Prin încheierea nr. 742 din 18.12.2018 a Înaltei Curţi, secţia penală pronunţată în dosarul x/2018, în procedura camerei preliminare, în temeiul art. 346 alin. (4) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin rechizitoriul din 17 mai 2018 emis în dosarul nr. x/2015 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, ale cărui neregularităţi au fost remediate prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 03.12.2018, legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de către organele de urmărire penală şi s-a dispus începerea judecăţii privind pe inculpaţii A., B., C., D., E. şi S.C. F. S.R.L..

Prin încheierea nr. 1/C din 15.03.2019 a judecătorilor de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, pronunţată în dosarul nr. x/2018.2, s-a respins, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul A. împotriva încheierii nr. 742 din 18.12.2018 pronunţată de judecătorul de camera preliminară din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

În faza de cercetare judecătorească, Înalta Curte de Casaţie de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, la termenul din 17.04.2019, faţă de cererea transmisă de partea civilă Statul Român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, privind introducerea în cauză în calitate de părţi responsabile civilmente a C., S.C. F. S.R.L. Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava, instanţa a constatat că două dintre entităţile cu privire la care se solicită introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, respectiv C. şi S.C. F. S.R.L. Suceava, au calitatea de inculpat în această cauză, iar S.C. G. S.R.L. Suceava, a fost deja introdusă în calitate de parte responsabilă civilmente, participând şi la procedura de cameră preliminară.

La termenul din 22.05.2019 instanţa s-a pronunţat asupra cererilor de probe dezbătute la termenul din 15.05.2019 şi a fost audiat inculpatul B..

La termenul din 05.06.2019 fost audiaţi martorii: I., J., K., L., M..

La termenul din 19.06.2019 fost audiaţi martorii: N., O., P., Q., R., S., T..

La termenul din 11.09.2019, s-a constatat că, la dosarul cauzei, s-a transmis raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019 întocmit de expert criminalist autorizat în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti şi au fost audiaţi martorii U. şi V..

La termenul din 25.09.2019 au fost audiaţi martorii W., X., Y., Z. şi inculpata C..

La termenul din 09.10.2019, au fost audiaţi martorii: AA., BB., CC..

La termenul din 30.10.2019 au fost audiaţi martorii: DD., EE..

La termenul din 05.11.2019 au fost audiaţi martorii: FF., GG., HH..

La termenul din 20.11.2019 au fost audiaţi martorii: II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP..

La termenul din 04.12.2019, au fost audiaţi martorii: QQ., RR., SS., TT., Q., UU., VV., WW..

La termenul din 11.12.2019, au fost audiaţi martorii: XX., YY., ZZ., AAA..

La termenul din 15.01.2020, au fost audiaţi martorii: BBB., CCC., DDD., EEE., FFF..

La termenul din 28.01.2020, au fost audiaţi martorii: GGG., HHH., III., JJJ..

La 05.02.2020, au fost audiaţi martorii: KKK., LLL., MMM., NNN..

La termenul din 27.02.2020, au fost audiaţi martorii: OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU.. A fost comunicat răspunsul doamnei expert criminalist din cadrul Institutul Naţional de Expertize Criminalistice - Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti referitor la obiecţiunile formulate de inculpatul A. cu privire la raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019.

La termenul din 04.03.2020, au fost audiaţi martorul cu identitate protejată VVV. şi martorii WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB..

La termenul din 10.06.2020, au fost audiaţi martorii: CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH..

S-a constatat că s-a depus la dosar, raportul de expertiză financiar-contabilă înregistrat sub nr. x/09.06.2020, probă încuviinţată de instanţă (biblioraft).

La termenul din 08.07.2020, au fost audiaţi martorii IIII., JJJJ., KKKK.. A fost respinsă cererea privind efectuarea unei expertize tehnice de evaluare, formulată de inculpatul A..

De asemenea, s-a dispus să nu mai fie administrată proba constând în audierea martorilor indicaţi în dispozitivul rechizitoriului care au fost citaţi şi nu s-au prezentat în instanţă, şi nici a martorilor a căror citare nu s-a dispus până la acel moment procesual.

La termenul din 16.07.2020, a fost audiat inculpatul E.. S-au admis, în parte, obiecţiunile la raportul de expertiză financiar-contabilă formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul A. şi s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză.

La termenul din 16.09.2020, a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice sub aspectul formei de participaţie penală a inculpatei C. din autorat la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

S-au depus din sistemul informatic Ecris înscrisuri încuviinţate prin încheierea din 22 mai 2019 ca mijloc de probă pentru inculpatul B., constând în încheierile de şedinţă pronunţate ulterior datei de 01.05.2018 de Tribunalul Suceava, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2013, fiind ataşată totodată fişa dosarului.

Instanţa a constatat că, la dosarul cauzei, la data de 15.09.2020, s-a ataşat suplimentul la raportul de expertiză financiar-contabilă, probă admisă de instanţă, cu anexele întocmite de expertul încuviinţat pentru Direcţia Naţională Anticorupţie .

Înalta Curte a procedat la audierea inculpatei D..

S-a administrat proba cu înscrisuri în circumstanţiere, atât pentru inculpatul A., cât şi pentru inculpata D., precum şi proba cu înscrisuri reprezentând un set de documente privind desfăşurarea procedurii de achiziţie publică pe platforma SEAP cu privire la anunţul de participare şi de atribuire, postate de Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3 Suceava, precum şi contracte de consultanţă cu privire la aceleaşi proceduri de achiziţie.

La termenul din 27.10.2020, s-au transmis la dosar, lămuriri şi finalizarea suplimentului la raportul de expertiză financiar - contabilă judiciară.

La termenul din data de 04.11.2020, instanţa a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul A. şi a dispus:

- schimbarea încadrării juridice din şapte infracţiuni de fals în declaraţii prevăzute de art. 326 C. pen. într-o singură infracţiune de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- schimbarea încadrării juridice din trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (19, 13, respectiv 3 acte materiale) într-o singură infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale).

Totodată, instanţa a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpata D. şi a dispus:

- schimbarea încadrării juridice din patru infracţiuni de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane prevăzute de art. 301 C. pen. într-o singură infracţiune de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane prevăzută de art. 301 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

- schimbarea încadrării juridice din patru infracţiuni de fals în declaraţii prevăzute de art. 326 C. pen. într-o singură infracţiune de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Analizând probele administrate în faza de urmărire penală şi în cursul cercetării judecătoreşti, instanţa de fond a reţinut următoarele:

În baza O.G. nr. 16 din 24.01.2002 privind contractele de parteneriat public-privat, HCL nr. 318/2004 şi HCL nr. 253/2005 s-a încheiat contractul nr. x din 22.08.2005 de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L., prin administrator A..

Obiectul contractului îl constituia realizarea lucrărilor de investiţii înscrise în studiul de fezabilitate, precum şi întreţinerea aleilor, clădirilor, instalaţiilor, împrejmuirilor, concesionarea locurilor de înhumare, efectuarea prestaţiilor necesare înhumării sau incinerării, executarea de construcţii funerare, asigurarea pazei şi ordinii în perimetrul cimitirului, menţinerea apei freatice la adâncimi mai mari de doi metri.

Durata contractului era de 50 de ani de la data încheierii lui, iar potrivit art. 7 alin. (2) din contract, investitorul se obliga să efectueze investiţii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea în valoare de 44.767.032.000 ROL (4.476.703,2 RON).

Prin contract, la art. 10 alin. (3), se stipula că investitorul va finaliza lucrările de investiţii într-o perioadă de 2 ani de la data primirii documentaţiei de execuţie, iar la art. 15 alin. (3) lit. a) se prevedea că Autoritatea publică poate să rezilieze imediat contractul, în cazul în care investitorul intră în lichidare, devine insolvabil sau intră în faliment.

S-a reţinut că inculpatul A. a fost asociat unic şi administrator al S.C. G. S.R.L., de la înfiinţare până la începutul anului 2013. În cursul anului 2013 a fost ales vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, funcţie publică pe care a ocupat-o în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016. Începând cu data de 14.02.2013, administrator al S.C. G. S.R.L. a fost desemnat S., cumnatul inculpatului A., care, la data de 15.02.2013, a devenit asociat cu 0,01% părţi sociale, inculpatul A. păstrând restul de 99,9% .

Martorul S. nu a fost niciodată implicat în activitatea economică desfăşurată de S.C. G. S.R.L., administratorul de facto continuând să fie inculpatul A..

Instanţa de fond a apreciat că aceste aspecte factuale reies chiar din depoziţia martorului S. dată în faţa instanţei, depoziţie conform căreia, în anul 2013, acesta a devenit asociat al S.C. G. S.R.L. şi, pentru o perioadă scurtă, administratorul acestei firme, ca urmare a faptului că în acel an A. a fost ales vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava.

Martorul a arătat că în calitate de administrator "nu am făcut mai nimic deoarece la scurt timp firma a intrat în insolvenţă (...).

Din momentul preluării S.C. G. S.R.L. am constatat că această firmă nu avea activitate. Am preluat această firmă pentru că domnul A. era în incompatibilitate şi m-a rugat să îi las pe domnul Q. şi K. să administreze în continuare S.C. G. S.R.L..

(...) pentru că aceştia se descurcau foarte bine.

(...) data la care eu am devenit administrator la S.C. G. şi data la care am formulat cererea de deschidere a procedurii simplificate de insolvenţă (adică un interval de 2 luni de zile), posibil ca S.C. G. S.R.L. să fi avut unele activităţi de derulat, dacă domnul A. mi-a adresat acea rugăminte."

Martorul S. a mai declarat, în faţa instanţei, că nu s-a deplasat niciodată la Extinderea cimitirului Pacea pentru a lua legătura cu Q. sau K., or, aceştia erau persoanele de încredere ale inculpatului A. pe care le-a desemnat să interacţioneze cu cei care doreau să încheie contracte de concesiune a locurilor de înmormântare sau contracte de prestări servicii la obiectivul de interes, activitate care s-a desfăşurat fără nicio întrerupere.

Rezultă, în aceste condiţii, că inculpatul A. a desfăşurat, în fapt, acte de administrare a S.C. G. S.R.L. şi după momentul la care a devenit vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava.

Anterior momentului la care martorul S. a devenit administrator statutar al S.C. G. S.R.L., prin cererea nr. x din 11.09.2012, Municipiul Suceava - prin primar LLLL. a solicitat Tribunalului Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal să dispună rezilierea contractului de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005 privind Extinderea cimitirului Pacea şi predarea amplasamentului, cu plata unor despăgubiri, motivat de neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către S.C. G. S.R.L. Suceava, referitoare la finalizarea investiţiilor, în termen de 2 ani de la predarea documentaţiei de execuţie.

Prin sentinţa nr. 195/10.01.2013, pronunţată în cauza înregistrată sub nr. x/2012, dosar constituit pe rolul Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea introdusă de Municipiul Suceava.

Prin decizia nr. 2917/03.04.2013 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a admis recursul declarat de Municipiul Suceava împotriva sentinţei nr. 195/10.01.2013 a Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost casată sentinţa recurată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe .

În rejudecare, în şedinţa publică din data de 07.11.2013, consilierul juridic V., reprezentând Municipiul Suceava, a depus la dosarul cauzei copia sentinţei nr. 768/26.04.2013 pronunţate de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Suceava, prin care se deschisese procedura simplificată a insolvenţei faţă de S.C. G. S.R.L. Suceava, solicitând citarea pârâtei prin lichidator judiciar.

În legătură cu deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei, se constată că Tribunalul Suceava, secţia Civilă, prin încheierea nr. 768 din 26.04.2013, pronunţată în dosarul nr. x/2013, a admis cererea debitoarei S.C. G. S.R.L. (formulată în numele societăţii de S., la data de 12.04.2013), iar la cererea debitoarei, a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu, practicianul în insolvenţă C., reprezentată de inculpatul B., avocat în cadrul Baroului Suceava şi a fost ridicat dreptul de administrare al debitoarei .

Referitor la împrejurările în care a fost desemnat lichidatorul judiciar C., reprezentată de inculpatul B., martorul S. a declarat, în instanţă că cererea de la fila x din volumul 31 al dosarului de urmărire penală, reprezentând cerere de deschidere a procedurii simplificate de insolvenţă a S.C. G. S.R.L., a fost semnată de acesta, amintindu-şi că a formulat această solicitare. De asemenea, şi-a recunosc semnătura de pe înscrisurile aflate la filele x din acelaşi volum de urmărire penală semnificând declaraţii, listă bunuri şi conturi, listă activităţi curente, listă transferuri patrimoniale, listă plăţi.

Chiar dacă martorul S. nu a prezentat detalii legate de circumstanţele în care a ajuns să adreseze instanţei civile cererea de desemnare a lichidatorului judiciar C., nefăcând vreo menţiune referitoare la inculpatul A. (administratorul de fapt al S.C. G. SRL), despre implicarea acestuia din urmă în formularea cererii de introducere a societăţii în procedura insolvenţei a făcut vorbire explicit martorul RRR. (avocat), prin depoziţia dată în cursul cercetării judecătoreşti: Cred că prin anul 2011, domnul A., care este prieten cu părinţii mei, mama mea fiind şi angajată o perioadă lungă de timp la S.C. G. S.R.L., în baza acestei relaţii m-a contactat, mi-a spus că are o problemă şi ne-am întâlnit.

Mi-a dat un set de acte care reprezentau o cerere de chemare în judecată cu înscrisuri anexate, prin care, practic, Primăria Suceava chema în judecată pe S.C. G. S.R.L. pentru rezilierea unui contract vizând cimitirul Pacea.

Am luat acţiunea şi am formulat întâmpinare pentru S.C. G. S.R.L., motiv pentru care am reprezentat-o în faţa instanţei.

Tribunalul Suceava, în primă instanţă, a respins acţiunea Primăriei Suceava.

Primăria a formulat recurs, recurs care a fost admis, hotărârea fiind casată şi trimisă spre rejudecare la Tribunalul Suceava.

Martorul a mai arătat că, după această hotărâre a Curţii de Apel de trimitere a cauzei spre rejudecare, a fost contactat şi întrebat de A. dacă cunoaşte pe cineva care se ocupă de insolvenţă. La rugămintea inculpatului A., martorul l-a întrebat pe B. care şi-a manifestat acordul, precizând că societatea de insolvenţă se numeşte C.. În continuare, i-a transmis inculpatului A. că a discutat cu un coleg şi datele de contact ale C.. La un moment dat, s-a primit la dosarul cauzei având ca obiect rezilierea contractului, o solicitare de suspendare a cauzei, deoarece S.C. G. S.R.L. intrase în insolvenţă.

Instanţa de fond a reţinut că, în cauza civilă având ca obiect rezilierea contractului de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005 privind Extinderea cimitirului Pacea, în şedinţa publică din data de 05.12.2013, lichidatorul judiciar C., reprezentată de B., a învederat instanţei de judecată că este în imposibilitatea depunerii la dosarul cauzei a înscrisurilor solicitate (vizând îndeplinirea lucrărilor de construcţii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea), întrucât nu a intrat în posesia documentelor contabile ale debitoarei S.C. G. S.R.L.. La termenul de judecată din data de 16.01.2014, lichidatorul judiciar a reiterat instanţei de judecată învestite cu cererea de reziliere a contractului de parteneriat public-privat, imposibilitatea punerii la dispoziţie a înscrisurilor solicitate, motivând că nu a intrat în posesia documentelor contabile, solicitând, totodată, suspendarea cauzei în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, în conformitate cu care, de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.

În consecinţă, prin încheierea din data de 16.01.2014 pronunţată de Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2012, s-a dispus în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, suspendarea judecării cauzei având ca obiect "anulare act administrativ", privind pe reclamantul Municipiul Suceava - prin primar şi pârâta S.C. G. S.R.L. Suceava - prin lichidator judiciar C. .

Prima instanţă a constatat că probele administrate în cauză, în ambele faze procesuale au dovedit că, în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, inculpatul A., în calitate de administrator de drept şi, ulterior, administrator de fapt al S.C. G. S.R.L., a încheiat contracte de concesiune a locurilor de înmormântare şi contracte de prestări servicii cu persoane fizice, în executarea contractului public-privat nr. x din 22.08.2005 încheiat cu Municipiul Suceava privind obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, încasând sume de bani reprezentând taxe de concesiune pentru locurile de veci, taxe de întreţinere cimitir, taxe de înhumare, taxe pentru efectuarea lucrărilor funerare, în sumă de 2.194.157 RON, pentru care a eliberat chitanţe nefiscalizate, fapte care au condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale către stat, în cuantum total de 580.341 RON, precum şi la însuşirea de către inculpat a unor sume de bani.

Totodată, instanţa a reţinut în baza mijloacelor de probă că, în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, inculpatul A. a administrat în fapt şi societatea comercială F. S.R.L., care a încheiat contracte de concesiune a locurilor de înmormântare şi contracte de prestări servicii cu persoane fizice, în exploatarea Extinderii cimitirului Pacea, eliberând chitanţe nefiscalizate pentru suma totală de 427.532 RON, fapte care au condus la sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale către stat în cuantum de 5.232 RON, precum şi la însuşirea de către inculpat a unor sume de bani.

Referitor la perioadele de timp în care inculpatul A. a acţionat în condiţii de incompatibilitate, ca administrator de facto al S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., instanţa a avut în vedere perioadele de timp în care inculpatul a avut calitatea de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava (29.01.2013 - 22.06.2016) şi calitatea de senator (21.12.2016 - 30.09.2017), fiind de remarcat (în conformitate cu acuzaţia adusă de organele de urmărire penală) că, pentru perioada 29.01.2013 - 22.06.2016 se ţine seama de administrarea în fapt de către inculpat a S.C. G. S.R.L. cu referire la activităţile comerciale desfăşurate la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în timp ce, pentru perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, se are în vedere administrarea de facto de către inculpat, atât a S.C. G. S.R.L., cât şi a S.C. F. S.R.L., în acest din urmă interval de timp cele două societăţi derulând, în paralel, activităţi comerciale la obiectivul menţionat.

Situaţia de fapt a rezultat din coroborarea probelor administrate în cauză, inclusiv din declaraţia martorului Q. care, în perioadele iulie 2008 - iulie 2013, respectiv iunie 2016 - finele anului 2017, a lucrat fără forme legale la Extinderea cimitirului Pacea, sub controlul, coordonarea şi conducerea inculpatului A..

Fiind audiat în cursul cercetării judecătoreşti, martorul Q. a declarat că menţine depoziţia de la urmărire penală, arătând, în esenţă, că şi-a desfăşurat activitatea la Cimitirul Pacea nou cu acceptul domnului A., în urma discuţiei pe care a avut-o cu acesta. Martorul a coordonat o echipă care a desfăşurat lucrări specifice în cadrul cimitirului Pacea nou, pentru acest tip de lucrări se încheiau contracte de prestări servicii, diferit de contractele de concesiune. Concesionarii şi beneficiarii lucrărilor de servicii achitau taxele şi contravaloarea acestora, iar martorul elibera chitanţe.

În toată perioada 2008-2013, taxele de concesionare, taxele de întreţinere şi prestări servicii au fost neschimbate, iar chitanţele se întocmeau în două exemplare, fiind scrise de martor, originalul îl primea concesionarul sau beneficiarul, iar cel de-al doilea exemplar al chitanţei rămânea în chitanţier.

Martorul a mai arătat că îi preda banii inculpatului A., iar când erau probleme la cimitirul Pacea nou, acestea se lămureau, discutând cu acelaşi inculpat, atât în perioada în care contractele erau încheiate de S.C. G. S.R.L., cât şi când au fost încheiate de S.C. F. S.R.L..

Totodată martorul a arătat că "atunci când predam banii domnului A., citeam de pe chitanţier şi realizam un calcul al sumelor plătite de clienţi şi, pe spatele ultimei chitanţe completate, domnul A. scria totalul şi semna. Suma care rezulta din adunarea valorii tuturor chitanţelor era preluată de domnul A. de la mine. Această modalitate de lucru de a consemna totalul chitanţelor pe verso-ul ultimei chitanţe completate a existat doar în relaţia cu domnul A.. Când predam banii contabilei Voronca, în perioada 2008-2013, evidenţa banilor pe care o dădeam acesteia, era ţinută printr-un proces-verbal scris pe o coală A4, care se întocmea de fiecare dată când lăsam banii la contabilă.

(...) eu plăteam valoarea materialelor folosite la construcţii, în incinta Cimitirului Pacea nou, ca prestări de servicii pentru clienţi. Bani îi luam din încasările de la clienţi şi factura era scăzută din totalul sumelor încasate, iar ceea ce rămânea predam contabilei Voronca sau lui A., calculele pe care acesta le consemna pe verso-ul ultimei chitanţe completate ţinând seama de aceste cheltuieli ce rezultau din prestările de servicii. Astfel că, A. nu încasa valoarea însumată a chitanţelor când banii îi predam acestuia, ci ceea ce rezulta din diferenţa între încasări şi cheltuieli".

Martorul Q. a susţinut, referitor la perioada 2008-2013, că în aceea perioadă, A. venea săptămânal la cimitir, în principal pentru a ridica sume de bani, existând şi situaţii în care a mers cu martorul în cimitir pentru a arăta ce trebuie făcut în anumite locuri, după cum au fost şi cazuri în care martorul s-a deplasat la biroul lui A. din cadrul Consiliului Judeţean Suceava pentru a-i preda sumele de bani încasate pentru lucrările realizate la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea.

Aceste aspecte au fost relatate de martorul Q. şi în faza de urmărire penală.

Prima instanţă a reţinut ca fiind relevante sub aspectul situaţiei de fapt, declaraţiile martorului K., care a lucrat fără forme legale şi a administrat activitatea desfăşurată la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în perioada iulie 2013 - iunie 2016.

Acesta a declarat în primă instanţă că îşi menţine declaraţia dată în faza de urmărire penală şi a arătat că a ajuns să lucreze la Extinderea cimitirului Pacea în anul 2013, pentru a-i ţine locul o perioadă scurtă, de două luni, martorului Q., la propunerea acestuia, care i-a şi făcut cunoştinţă cu inculpatul A., care a fost de acord cu această propunere.

Martorul a arătat:

"Contractele de concesiune erau completate de mine, fiind contracte tip, tehnoredactate, pe care le multiplicam atunci când constatam că nu mai aveam exemplare suficiente. Atât contractele de concesiune, cât şi cele de prestări servicii erau doar completate de mine şi semnate de către clienţi. Eu semnam în numele S.C. G. S.R.L., iar ştampila acestei firme era în prealabil aplicată pe exemplarul fotocopiat.

Această metodă am preluat-o de la Q..

Banii pe care îi încasam, reprezentând taxele de concesiune, avansurile pentru diverse lucrări, taxele de înhumare şi ratele de lucrări îi foloseam pentru aprovizionarea cu materiale, salariile muncitorilor, iar ce rămânea îi predam domnului A..

Frecvenţa nu era una clar stabilită într-o anumită zi a săptămânii, dacă se aduna o sumă de bani şi să nu stau cu ea în casă îl sunam pe dumnealui şi îi predam. Erau situaţii în care mă suna dumnealui şi mă întreba dacă deţin anumite sume "dacă am bani în casă" şi să merg la dumnealui, la Consiliul Judeţean şi să îi predau. Uneori venea dumnealui la cimitir şi îi predam banii.

Acestea se întâmplau o dată, de două ori pe săptămână şi sumele erau diferite: 1000 RON, 3000 RON, 5000 RON, 7000 RON, în funcţie de încasări şi cheltuieli.

Nu ştiu ce făcea domnul A. cu aceşti bani. Nu mi-am permis să îl întreb şi nici nu era treaba mea.

Pentru sumele pe care le primeam de la clienţi eliberam chitanţe. Chitanţierele mi le aducea domnul A. când îi solicitam eu. Chitanţele se încheiau în două exemplare, una o dădeam clientului şi cel de al doilea exemplar rămânea la mine, în chitanţier. Arăt că eram în posesia unui singur chitanţier, iar când acesta se termina îl predam domnului A. de la care primeam un chitanţier nou.

De fiecare dată când predam banii domnului A., acesta semna pe spatele ultimei chitanţe, ocazie cu care se făcea calculul diferenţei între sumele încasate şi cheltuieli, rezultând suma de predat acestuia."

Totodată, martorul a mai arătat că nu a discutat niciodată cu vreun contabil pentru S.C. G. S.R.L., nu ştia dacă se plăteau taxele la bugetul de stat şi nu a deţinut niciodată ştampila firmei S.C. G. S.R.L..

Referitor la salariile muncitorilor, martorul a discutat cu inculpatul A., căruia i-a propus un anumit nivel de salarizare cu care acesta a fost de acord, astfel că ulterior, muncitorii au fost plătiţi aşa cum au stabilit cei doi, respectiv plata cu ora. A precizat că în perioada în care a lucrat nu a folosit case de marcat şi nici bonuri fiscale, ci numai chitanţe.

În faza de urmărire penală, în mod concordant cu cele afirmate în instanţă, martorul K. (taximetrist care l-a avut drept client pe martorul Q., pe care îl condusese regulat la Extinderea cimitirului Pacea) a relatat despre aceleaşi aspecte, arătând că în toată perioada în care a lucrat, a eliberat chitanţe şi a încheiat contracte doar pe S.C. G. S.R.L. Suceava, sumele de bani încasate erau predate periodic inculpatului A., acesta fiind şi persoana care conducea întreaga activitate. Martorul a arătat că îşi justifica activitatea doar faţă de inculpatul A., acesta gestionând întreaga activitate .

Prima instanţă a concluzionat că, din declaraţiile martorilor, rezultă faptul că inculpatul A., pentru a avea controlul sumelor plătite de persoanele fizice, primea cotorul chitanţierelor conţinând exemplarul 2, aducând la schimb un chitanţier nou, purtând ştampila S.C. G. S.R.L., atunci când filele chitanţierului folosit erau epuizate.

S-a constatat că declaraţiile martorilor Q. şi K. se coroborează cu depoziţia martorului MMMM., care i-a ţinut locul lui K., de două ori a câte 2 săptămâni, pe perioada cât acesta se afla în concediu de odihnă, perioadă în care a încheiat contracte de concesiune (2-3 contracte). Pentru încasările efectuate, martorul a eliberat şi chitanţe fiscale, toate în numele S.C. G. S.R.L. Suceava, acest lucru realizându-se cu acceptul domnului A.. Banii încasaţi în decurs de o săptămână erau predaţi personal, la sfârşitul săptămânii, domnului A. şi, de regulă, sâmbăta în jurul prânzului.

Despre împrejurarea că A., administrator de drept şi, ulterior, administrator de fapt al S.C. G. S.R.L., a încheiat contracte de concesiune şi prestări servicii, în baza cărora s-au încasat sume de bani de la concesionari şi beneficiari, bani care au fost predaţi inculpatului A., a declarat şi martorul M. în timpul cercetării judecătoreşti, acesta făcând referire la activitatea martorilor Q., K. şi a altei persoane, care au lucrat la cimitir cu aprobarea lui A..

Astfel, martorul M. a arătat că din anul 2003 până în anul 2005, Extinderea cimitirului Pacea a fost în administrarea Primăriei Suceava prin Direcţia Domeniului Public, martorul fiind administrator până în momentul în care Extinderea cimitirului Pacea a fost preluată de S.C. G. S.R.L., în 2005.

În urma încheierii contractului de parteneriat public privat cu S.C. G. S.R.L., această firmă nu avea oameni specializaţi pentru a lucra la cimitir, iar martorul care îl cunoştea pe domnul A., s-a oferit să se ocupe eu de concesionarea locurilor de înmormântare la acest obiectiv.

În faza de urmărire penală, martorul M. a prezentat date care concordă cu depoziţiile martorilor Q., K. şi MMMM., arătând că, din ceea ce cunoaşte, sumele de bani se încasau pe baza unor chitanţe care erau aduse de A., sumele de bani încasate fiind predate acestuia. Ştia că acele chitanţe purtau antetul S.C. G. S.R.L. şi că nu s-au emis bonuri fiscale la Extinderea cimitirului Pacea, decât începând din anul 2016, însă nu ştie din ce motiv s-a schimbat modalitatea de încasare a banilor.

S-a constatat că după perfectarea contractului public-privat nr. x din 22.08.2005, inculpatul A. a acceptat ca, de interacţiunea cu persoanele fizice interesate de încheierea contractelor de concesiune şi prestări servicii la Extinderea cimitirului Pacea, să se ocupe martorul M., care avea experienţă în domeniu prin activitatea pe care o realiza deja la cimitirul Pacea Vechi, iar din 2008, activitatea a fost preluată succesiv de martorii Q., K., M., Q. şi sporadic de martorul MMMM., care au lucrat sub supravegherea, coordonarea, controlul şi decizia inculpatului A..

În aceste condiţii, faptul relatat în instanţă de Q. că a preluat contractele tip de la M., nu înlătură probele care dovedesc fără putinţă de tăgadă că inculpatul A. a fost persoana care a gestionat activitatea la obiectivul de interes pentru cauză. De altfel, la urmărire penală, M. a declarat: Imediat după ce a încheiat contractul de parteneriat public privat, A. a venit la cimitir şi mi-a cerut mie să mă ocup de activităţile de la Extinderea cimitirului Pacea, până îşi va găsi un om. În acest sens, mi-a dat un chitanţier fiscal, un facturier şi un model de contract de concesiune având antetul S.C. G. S.R.L..

Instanţa de fond a înlăturat afirmaţiile martorului Q. potrivit cărora în perioada 2008 - 2013, sumele de bani încasate din exploatarea obiectivului Extinderea cimitirului Pacea le-a predat inculpatului A., dar şi martorei U., contabil, căreia i-ar fi înmânat şi chitanţiere folosite cuprinzând duplicatul chitanţelor eliberate persoanelor fizice.

Din depoziţiile martorei U., se constată că aceasta a fost contabilă la S.C. G. S.R.L. până în anul 2010, când s-a pensionat, cunoscând că societatea nu mai avea lucrări, împrejurare care combate susţinerea martorului Q. că ar fi predat parte din banii încasaţi şi cotorul chitanţierelor folosite martorei U. până în anul 2013, când martorul a plecat să lucreze în străinătate (activitatea la cimitir fiind atribuită de A. pentru scurt timp lui M. şi, în continuare, lui K.).

Astfel, în faţa instanţei, martora U. a relatat: La G. S.R.L. am fost contabil angajat până în anul 2010, când am ieşit anticipat la pensie (...) Activitatea lui G. S.R.L. era coordonată de domnul A., inclusiv la momentul pensionării mele, dumnealui semnând deciziile de încetare a activităţii la această societate, dat fiind faptul că firma nu mai avea lucrări şi nu mai existau lichidităţi. A fost o concediere colectivă după cum îmi aduc aminte nu reţin exact data, dar a fost în anul 2010.

Martora U. a mai declarat, în faţa instanţei, că inculpatul A. i-a solicitat, în anul 2013 să se prezinte la sediul S.C. G. S.R.L. din strada x pentru a aranja documentele. Această solicitare i-a fost adresată de A., pentru că după anul 2010, când s-a pensionat, a continuat să întocmească declaraţiile 100 şi 300 şi pentru S.C. G. S.R.L.. În perioada 2013-2017, prin formularele 100 şi 300 pe care le-a depus pentru S.C. G. S.R.L., nu s-au declarat organelor statului încasări aferente Extinderii cimitirului Pacea şi nu i s-a prezentat niciun document că societatea ar fi desfăşurat activitate în perioada 2013-2017.

De altfel, niciunul dintre martorii K., MMMM. sau M. nu au arătat că s-ar fi predat martorei U. vreo sumă din banii încasaţi ca taxă de concesiune, înhumare, prestări servicii etc., ceea ce face ca declaraţia martorului Q. să fie singulară şi neverosimilă, cu atât mai mult cu cât activităţile acestor martori la Extinderea cimitirului Pacea s-au derulat una în continuarea celeilalte, după aceleaşi reguli, martorul Q. revenind în anul 2016.

Acelaşi mod de predare a sumelor de bani lui A., la biroul de la intrarea în cimitir sau, după caz, în biroul acestuia din sediul Consiliului judeţean au prezentat martorii K. şi MMMM..

Martorul RRR. a declarat în instanţă, că nu a avut ştiinţă despre faptul că S.C. G. S.R.L. a derulat activităţi economice după intrarea în insolvenţă, arătând că, fiind întrebat de inculpatul B. dacă A. sau S.C. G. efectuează activităţi nedeclarate în Extinderea Cimitirului Pacea, a răspuns că nu auzise de o asemenea activitate şi că nu crede, nu ştie şi nu a auzit ca A. sau S.C. G. S.R.L. să deruleze activităţi în cimitirul Pacea Nou, după intrarea societăţii în insolvenţă.

Instanţa a apreciat că martorul S. a fost folosit ca om de paie, în sensul în care numirea sa ca administrator la S.C. G. S.R.L. a fost exclusiv formală, de conducerea şi controlul operaţiunilor economice derulate la Extinderea cimitirului Pacea ocupându-se, în permanenţă, inculpatul A..

Martorii Q. şi K., atât în faţa instanţei, cât şi în faza de urmărire penală au declarat că inculpatul A. calcula totalul sumei pe care o prelua periodic, în baza duplicatelor chitanţelor nefiscalizate eliberate clienţilor, pe care o consemna pe verso-ul ultimei chitanţe din cotorul chitanţierului, semnând personal de primire.

Modul de predare a sumelor de bani este confirmat de chitanţele care conţin pe verso menţiunile despre care martorii Q. şi K. au făcut referire, consemnate cu prilejul preluării sumelor de bani de către inculpatul A., fotocopiile chitanţelor regăsindu-se la filele x din vol. VII d.u.p.

În anul 2016, când S.C. G. S.R.L. era deja în procedura insolvenţei de trei ani, iar inculpatul A. candida pentru un post de senator, pentru a crea o aparenţă de legalitate, acesta a dispus fiscalizarea parţială a activităţii desfăşurate la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea de inculpata S.C. F. S.R.L. Suceava, societate comercială pe care o administra în fapt şi care nu era parte a contractului de parteneriat public - privat încheiat în 2005 de S.C. G. S.R.L. cu Municipiului Suceava, subcontractarea fiind interzisă.

Conform datelor comunicate de Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, administrator statutar al S.C. F. S.R.L. a fost NNNN. (cumnatul inculpatului A.) de la înfiinţarea societăţii până la 23.02.2017, când, dat fiind decesul lui NNNN. (03.10.2013), a fost cooptat ca asociat E. care a fost numit în calitate de administrator .

Această situaţie probează, în coroborare cu celelalte probe, calitatea de administrator de fapt al S.C. F. S.R.L. a inculpatului A., fiind relevantă sub acest aspect, convorbirea telefonică din data de 02.11.2016, ora 17:17:23, purtată de martora L., din care reiese motivul pentru care s-a fiscalizat o perioadă de timp activitatea S.C. F. S.R.L. la Extinderea cimitirului Pacea, respectiv posibilitatea efectuării unui control cu privire la activitatea desfăşurată de această societate.

Martorul Q. a declarat în instanţă că a lucrat la Extinderea cimitirului Pacea nu doar în perioada 2008-2013, ci şi în perioada 2016-2017, menţionând că în a doua perioadă în care a lucrat la Cimitirul Pacea nou, banii fie îi depunea la bancă, fie îi preda doamnei Voronca sau domnului A.. Martorul avea drept de semnătură în bancă pentru S.C. F. S.R.L..

Martorul a arătat că în a doua perioadă, 2016-2017, contractele au fost încheiate cu S.C. F. S.R.L. şi a încasat sume de bani tot pe chitanţe. Casa de marcat a fost adusă din septembrie- octombrie 2016, ocazie cu care a cunoscut-o pe doamna L., care a adus casa de marcat şi l-a învăţat să lucrez cu aceasta. Spre sfârşitul anului 2016, a venit A. la cimitir împreună cu contabila U. care a adus o listă cu noile tarife ce trebuiau practicate în continuare, listă care nu era semnată sau ştampilată.

Referitor la încasări, martorul a arătat că el plătea din încasări, valoarea materialelor folosite la construcţii în incinta Cimitirului Pacea nou, ca prestări de servicii pentru clienţi, iar suma de bani ce reprezenta diferenţa se preda contabilei U. sau lui A.. Calculele pe care acesta le consemna pe verso-ul ultimei chitanţe completate ţineau seama de cheltuielile ce rezultau din prestările de servicii, astfel încât A. nu încasa valoarea însumată a chitanţelor când banii se predau acestuia, ci ceea ce rezulta din diferenţa între încasări şi cheltuieli.

S-a reţinut din depoziţia acestui martor că, în perioada 2016-2017, în permanenţă a lucrat folosind concomitent atât bonuri fiscale, cât şi chitanţe, "sumele mai mici erau trecute pe casa de marcat şi celelalte sume mai mari pe chitanţe", astfel cum inculpatul A. i-a indicat să procedeze.

Martorul a mai arătat că a depus la bancă sumele de bani pentru care au fost emise bonuri fiscale prin casa de marcat, iar sumele consemnate pe chitanţe le-a predat contabilei U. sau inculpatului A. care trecea pe la cimitir şi primea banii o dată pe săptămână când venea de la Bucureşti, în drum spre casa sa de la Suceava, spre sfârşitul săptămânii. De regulă, în perioada luni - joi a fiecărei săptămâni ducea o sumă de bani şi contabilei U.. Sumele de bani predate săptămânal lui A., variau între 3.000-6.000 RON.

Despre contractele de concesiune perfectate în numele S.C. F. S.R.L., martorul Q. a precizat că acestea s-au încheiat tot din dispoziţia lui A., ca şi cele încheiate de S.C. G. S.R.L..

Aceleaşi aspecte au fost relatate de martorul Q., în faza de urmărire penală, precizând că practica eliberării de chitanţe clienţilor a durat până la momentul efectuării percheziţiei de către DNA, iar ulterior din dispoziţia lui A., toate sumele de bani au fost încasate prin casa de marcat, fiind eliberate bonuri fiscale .

Instanţa de fond a reţinut că din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, purtate între inculpatul A. şi martorul Q., a reieşit că inculpatul a pus chitanţiere la dispoziţia martorului pentru sumele de bani încasate la Extinderea cimitirului Pacea şi a ridicat banii încasaţi, fiind persoana care dădea dispoziţii şi era implicat efectiv în activitatea desfăşurată la acest obiectiv (convorbirile telefonice din data de 10.08.2016, ora 08:20:19, din data de 29.08.2016, ora 12:23:53; din data de 29.08.2016, ora 15:36:36).

Astfel, la data de 10.08.2016, ora 08:20:19, inculpatul A. este apelat de Q. şi discută următoarele:

Q.: Iertaţi-mă. Aşa sunt eu matinal…apă n-o adus…un aspect şi alt aspect: …am nevoie de un chitanţier…

A.: Bine, hai, trec eu imediat!;

Fiind audiată în cursul cercetării judecătoreşti, martora U. a declarat: Pentru S.C. F. S.R.L. am ţinut contabilitatea de când s-a înfiinţat până în prezent, acum dau declaraţiile contabile pe 0. Această societate nu a avut în fiecare lună activitate, erau ani în care avea 2-3 luni activitate după care nimic şi apoi urma o altă perioadă de activitate de câteva luni în funcţie de lucrările obţinute după care putea iar să nu mai desfăşoare nicio activitate.

Am fost contactată de A. pentru a ţine contabilitatea S.C. F. S.R.L. spunând că administratorii sunt sora şi cumnatul lui (…).

Nu mai reţin exact perioada, posibil în 2017- martie 2018, S.C. F. S.R.L. a executat lucrări la Cimitirul Pacea Nou. Cred că a întocmit şi contracte de concesiune. Avea casă de marcat fiscală şi realiza încasări. Am ţinut contabilitatea în acea perioadă. Obligaţiile fiscale au fost achitate la bugetul statului. În această perioadă de activitate a S.C. F. S.R.L. la Cimitirul Pacea Nou am interacţionat din partea firmei cu L., în sensul că aceasta aducea bonurile fiscale de la punctul de lucru din incinta cimitirului unde se afla casa de marcat. Acolo lucra o altă persoană, respectiv Q. (...)

În toată această perioadă nu îmi aduc aminte să fi discutat cu A. despre activitatea S.C. F. S.R.L.. O singură dată am fost şi cu A. la OOOO. când au fost prezenţi şi Q., PPPP., fiind vorba de semnături să depună nişte bani din încasări, ocazie cu care A. mi-a spus că trebuie să depună Q. banii în cont, fiind în primăvara anului 2017 (...)

Nu am văzut vreun contract încheiat între S.C. F. S.R.L. şi Primăria Municipiului Suceava pentru exploatarea Cimitirului Pacea Nou. Nu am văzut nici vreun contract încheiat între S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L. care să aibă acelaşi obiect (...)

E. venea foarte des în biroul în care eu lucram începând cu toamna anului 2017 (...) E. mi-a arătat pe biroul meu, ceea ce eu nu observasem contractul încheiat între S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L..

La urmărire penală, martora U. a relatat aceleaşi aspecte, precizând că în anul 2016 a început să ţină evidenţa la S.C. F. S.R.L. în legătură cu activitatea pe care o desfăşura la Extinderea cimitirului Pacea, având în vedere că anterior discutase cu A. să se ocup de contabilitatea acestei firme. În acest sens îi erau aduse periodic documente contabile (bonuri fiscale) de către Q. sau L. .

Referitor la relaţia inculpatului A. cu inculpata S.C. F. S.R.L., în faţa instanţei, martora L. a declarat că a fost prezentă când inculpatul a cumpărat o casă de marcat pentru această firmă, care a fost dusă la Extinderea cimitirului Pacea, martora relatând că, la cererea inculpatului a dus formulare de contracte lui Q. care se ocupa de lucrările de la cimitir şi a preluat bonuri fiscale de la acesta, la cererea inculpatului A.. Totodată, martora a arătat că Q. care lucra la cimitir, i-a înmânat bonuri de casă pentru a i le da contabilei, crede că pentru S.C. F. S.R.L..

Faptul că cel care s-a ocupat de organizarea activităţii la Extinderea cimitirului Pacea, în perioada de referinţă, era inculpatul A. care avea un interes material, rezultă şi din procesul-verbal de redare a convorbirii telefonice interceptate purtată de inculpat cu martora L., la 26.09.2016, ora 10:58:25, ocazie cu care inculpatul îi indică interlocutoarei sale ceea ce trebuie să consemneze referitor la concesiunea unor locuri de veci, precum şi din declaraţia martorei L. dată la urmărirea penală.

Martora a declarat la urmărire penală, referitor la S.C. F. S.R.L., că inculpatul A. i-a spus că trebuie să ducă o casă de marcat la cimitir, unde se desfăşurau activităţi de concesionare a locurilor de veci, lucrări de construcţii etc. A dus casa de marcat la cimitir împreună cu A., iar acesta i-a cerut să se ocupe de activitatea de evidenţă a bonurilor fiscale ce urmau a fi emise, martora ştiind că de gestionarea activităţii în locul respectiv se ocupa un domn Q.. A precizat că de activitatea S.C. F. S.R.L. se ocupa inculpatul A., martora acţionând la iniţiativa acestuia. Inculpatul A. i-a pus la dispoziţie contracte tipizate cu antetul S.C. F. S.R.L. pe care le preda periodic administratorului cimitirului, pentru a le folosi în relaţiile cu clienţii persoane fizice. În perioada cât s-a ocupat martora, pentru activităţile desfăşurate la cimitir s-au tăiat bonuri fiscale, inculpatul solicitând ca banii rezultaţi din acele activităţi să fie depuşi în bancă, întrucât se aştepta la anumite controale, având în vedere că era în campanie electorală, candidând pentru un loc în Senatul României.

Instanţa de fond a constatat că depoziţiile martorei L. se coroborează procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, în care martora L. discută cu un bărbat despre activitatea pe care inculpatul A. o derula la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, din data de 02.11.2016, ora 15:28:04,; din data de 02.11.2016, ora 17:17:23

Despre activitatea desfăşurată de S.C. F. S.R.L. la Extinderea cimitirului Pacea a relatat şi martorul M., în faţa instanţei, arătând că a aflat întâmplător despre acest fapt, când la Cimitirul Pacea vechi se prezentau persoane care achitau tarif anual de întreţinere, având asupra lor documente şi de la Cimitirul Pacea nou, ocazie cu care a constatat că pe acestea figura S.C. F. S.R.L..

Martorul a declarat în acelaşi sens şi în faza de urmărire penală, precizând că a observat documente cu S.C. F. S.R.L. în anul 2016 şi că s-a interesat la Direcţia Patrimoniu despre această firmă, însă angajaţii direcţiei ştiau că Municipiul Suceava a încheiat contractul de parteneriat public-privat cu S.C. G. S.R.L.. Din discuţiile purtate cu persoana care administra Extinderea cimitirului Pacea la acel moment, a aflat că A. a dispus ca noile contracte să fie încheiate pe această firmă.

Probele anterior expuse, din care rezultă că sumele de bani plătite de persoanele fizice pentru concesiune şi prestările de servicii funerare pentru care s-au emis chitanţe au fost încasate de inculpatul A., se coroborează cu conţinutul proceselor-verbale întocmite în faza de urmărire penală în executarea activităţilor de colaboratorul cu identitate protejată VVV., care a fost audiat în instanţă în calitate de martor cu identitate protejată şi a arătat că procese-verbale reflectă adevărul, precizând că, din ceea ce cunoaşte, A. lua banii o dată la săptămână, sumele fiind predate integral. Pentru anumite sume de bani se tăiau chitanţe de mână şi pentru alte sume de bani se emiteau bonuri fiscale. De asemenea, a menţionat că, din câte cunoaşte, chitanţele rămâneau la A..

Din procese-verbale întocmite de colaboratorul cu identitate protejată VVV., rezultă că sumele de bani încasate din operaţiunile economice realizate la Extinderea cimitirului Pacea, pentru care s-au eliberat chitanţe nefiscalizate, au fost predate inculpatului A., sumele variind între 3.000 RON şi 47.800 RON .

Totodată, procesele-verbale de redare a înregistrărilor realizate în mediul ambiental a discuţiilor dintre colaboratorul cu identitate protejată VVV. şi inculpatul A. din data de 25.07.2016, între orele 07:51:55 - 07:55:16; data de 25.07.2016, între orele 08:08:43 - 08:17:44; data de 04.08.2016, între orele 19:18:56 - 19:21:15, probează că banii din activităţile de la Extinderea cimitirului Pacea erau încasaţi de inculpatul A..

În cursul cercetării judecătoreşti, martorul J., şeful echipei de muncitori care a realizat lucrări funerare la Extinderea cimitirului Pacea, a relatat:

"Eu, în 2011-2012, ştiam că cimitirul este al domnului A.. După anul 2012 presupun că cimitirul aparţinea tot acestuia. L-am văzut pe domnul A., de-a lungul timpului, pe la cimitir, care vorbea cu administratorii, Q. şi K.". A mai relatat că la momentul la care a început să lucreze la cimitir (n.n. 2012-2013) contractele erau încheiate cu S.C. G. S.R.L. şi că la Extinderea Cimitirului Pacea realiza lucrări de construcţie şi S.C. F. S.R.L., în perioada 2015-2016.

Martorul a susţinut că inculpatul A. primea banii din încasările de la persoanele fizice în baza contractelor de concesiune a locurilor de veci sau contractelor de prestări servicii. Martorul a arătat că s-a întâlnit cu inculpatul A.. "Domnul Q. care era administrator a pus într-un plic nişte bani şi m-a pus ca să îi dau lui A.. Acest fapt s-a întâmplat în anul 2017, după ce DNA a fost la cimitir şi a ridicat actele de la un birou care se afla în incinta cimitirului".

"M-am întâlnit cu domnul A., în zona cimitirului, pe o stradă alăturată unde domnul A. a venit cu maşina personală, era singur şi am urcat în maşina acestuia, unde i-am dat plicul cu bani.

În prima fază, nu a vrut să ia plicul în care i-am spus că sunt bani. I-am comunicat că banii sunt de la Q., după care am lăsat banii în maşină la domnul A., pe torpedou sau pe scaun, nu mai reţin exact.

În maşină am stat circa cinci minute. I-am mai spus lui A. că domnul Q. nu mai vrea să fie administratorul Cimitirului Pacea (...) După cum am arătat am lăsat banii în maşină şi am plecat. După ce a refuzat banii, aşa cum am arătat, A. mi-a spus să îi pun pe scaunul autoturismului pe care mă aflam eu, aşa cum am declarat la urmărirea penală.

Cu aceea ocazie i-am spus lui A. că DNA-ul a fost la cimitir şi au fost ridicate acte".

Instanţa de fond a subliniat că, prin depoziţia dată, martorul J. a reiterat aspectele relatate la urmărire penală, pe care, în instanţă, a precizat că le menţine .

Din analiza probelor anterior menţionate, s-a constatat că inculpatul A. a organizat şi condus întreaga activitate desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea, iniţial în numele S.C. G. S.R.L. Suceava, iar ulterior, ca administrator de fapt al S.C. F. S.R.L. Suceava, inculpatul fiind beneficiarul exclusiv al sumelor de bani încasate, în baza chitanţelor, de la clienţii - persoane fizice, organizând şi stabilind atât modalitatea de încasare a banilor (chitanţe nefiscalizate în cazul primei societăţi, chitanţe nefiscalizate şi bonuri fiscale în cazul celei de-a doua societăţi), cât şi nivelul tarifelor percepute pentru serviciile prestate, cu ignorarea dispoziţiilor contractului de parteneriat public - privat care îl obliga să obţină o hotărâre de consiliu local în această privinţă.

Administrarea în fapt a S.C. G. S.R.L. (inclusiv după obţinerea funcţiei de vicepreşedinte al consiliului judeţean şi de senator) şi a S.C. F. S.R.L. (când era senator) de către inculpatul A., susţine faptul că inculpatul a derulat activităţi ilicite care s-au soldat cu prejudicierea bugetului de stat prin neplata obligaţiilor fiscale, precum şi că a acţionat în scopul de a încasa sumele de bani achitate de persoane fizice pentru operaţiunile economice realizate de cele două firme la Extinderea cimitirului Pacea.

Martorul J. (fost angajat al S.C. G. S.R.L. înainte de a lucra la cimitir) care a participat la realizarea lucrărilor funerare la Extinderea cimitirului Pacea începând cu anul 2012-2013, a declarat, în instanţă, că l-a cunoscut pe E., administratorul S.C. F. S.R.L., firmă care realiza lucrări la Extinderea Cimitirului Pacea din anul 2016, numai în decembrie 2017, când E. a venit la cimitir cu QQQQ. care a început să se ocupe cu activităţile de administrare a cimitirului, ceea ce semnifică faptul că, numai după percheziţia efectuată de organele de urmărire penală, inculpatul A. a încetat să conducă şi să controleze activitatea la obiectivul în discuţie.

Instanţa a mai reţinut că martorul J. a arătat că îşi menţine declaraţia din faza de urmărire penală, ocazie cu care a declarat că angajarea sa a avut loc cu acceptul inculpatului A. care coordona activităţile de la Extinderea cimitirului Pacea, prin intermediul lui Q. şi K.. La un interval de o săptămână - două, inculpatul A. venea la Extinderea cimitirului Pacea şi discuta cu administratorii cimitirului, Q. şi K., în legătură cu lucrările care se efectuau acolo. De asemenea, au existat situaţii când martorul l-a contactat telefonic pe inculpatul A. şi i-a solicitat bani pentru materialele de construcţii necesare lucrărilor care se efectuau la cimitir, întrucât administratorii cimitirului erau în concediu. Astfel, inculpatul a adus banii solicitaţi şi s-au cumpărat materialele necesare .

Din echipa de muncitori condusă de martorul J. au făcut parte martorii W., Y. şi Z., iar prin declaraţiile lor, martorii au precizat că activitatea la Extinderea cimitirului Pacea era sub conducerea şi controlul inculpatului A.. În acelaşi sens este şi depoziţia martorului X., paznic la obiectiv.

Prezenţa administratorului statutar al S.C. F. S.R.L. (firmă care figura, de regulă, în chitanţele şi bonurile fiscale eliberate în anul 2016 pentru taxele încasate pentru activităţile economice de la Extinderea Cimitirului Pacea), respectiv a martorului E., a fost observată de martori numai în apropierea perioadei în care s-a pus problema preluării administrării Cimitirului Pacea Nou, de către Municipiul Suceava, perioadă care coincide cu debutul cercetărilor penale în prezenta cauză, fapt explicabil din moment ce inculpatul A. administrase, în mod efectiv, societatea.

Astfel, în cursul cercetării judecătoreşti, martorul Y. a relatat că a lucrat sezonier la cimitirul Pacea nou. A arătat că "nu am discutat niciodată cu A., care venea pe la cimitir dar nu stătea la discuţii cu mine. Domnul A. mergea la administraţie, unde se afla K.. Referindu-se la inculpatul A., a menţionat: Era şef, era patron, pentru că răspundea de oameni şi de cimitir. A. a dispus să fie betonate aleile în cimitir. În acest sens a discutat cu Q.."

Martorul X. a declarat:

"Am lucrat la cimitirul Pacea nou fiind paznic de noapte, în perioada 2014 - sfârşitul anului 2017… Nu am avut încheiat contract de muncă pe această perioadă. Salariul l-am discutat cu şeful de echipă J.. El îmi dădea salariul. Banii erau de la administratorul K., iar după ce a plecat acesta a venit Q..

Pe A. cred că l-am văzut de patru-cinci ori în toată perioada pentru că eu lucram de noapte. Auzeam că vine în control să vadă ce face paza (...) Personal am fost verificat de A. la locul de muncă când efectuam paza (...)

Cred că A. era şeful pentru că venea în control. Nu îl cunosc pe E. şi nici pe QQQQ. (...)"

Declaraţiile acestor martori care conturează rolul decizional şi de supraveghere a inculpatului A. se coroborează cu declaraţia martorului Z., martor care a lucrat la Cimitirul Pacea Nou din vara anului 2014 până în anul 2018. "Domnul A. mai venea pe la cimitir, dar nu stătea la discuţie cu noi muncitorii ci mergea la administraţie, clădirea de la intrarea în cimitir unde se aflau K., iar după plecarea acestuia Q.. Frecvenţa cu care domnul A. venea la cimitir nu era aceeaşi, l-am văzut o dată într-o lună alte ori de două ori într-o săptămână (...)

Înainte cu două luni ca administraţia Cimitirului Pacea Nou să fie preluată de primărie, l-am văzut la cimitir pe E.. J. mi-a spus că este E.. Cred că noi am întrebat cine este persoana care venea şi stătea de vorbă cu J. în birou la administraţie (...)"

Deşi a relatat că nu a auzit de societatea comercială F. S.R.L. decât când a intrat în şomaj, martorul W. a declarat că a lucrat din anul 2013 la Extinderea Cimitirului Pacea, până în anul 2017-2018. Acolo era domnul Q. cu care a discutat despre salariu, dar nu s-au făcut actele de angajare, având contract de muncă pe ultimii doi ani, de prin anul 2015. Pe A. l-a mai văzut venind la Cimitirul Pacea Nou, dar nu a discutat cu acesta şi nu a cunoscut motivul pentru care venea acolo. Totodată, în 2015, pentru a se încheia contract de muncă, domnul K. i-a dus pe martor şi încă trei-patru persoane care lucrau la cimitir, la forţele de muncă, unde s-au întâlnit cu o persoană pe care pe care martorul a identificat-o ca fiind L. şi s-a încheiat contract de muncă pentru S.C. RRRR. S.R.L.. Ulterior, la momentul la care a intrat în şomaj, martorul a aflat că a fost angajat, în realitate, la S.C. F. S.R.L..

Rolul decizional al inculpatului A. în ceea ce priveşte stabilirea salariilor muncitorilor care executau lucrările funerare este dezvăluit şi de martorului Q., în faţa instanţei, când a menţionat că pentru perioada de timp 2008-2013 şi, ulterior, 2016-2017, a convenit cu A. să ia salariu din încasările de la cimitir, cuantumul salariului său fiind stabilit cu A.. A arătat că înţelegerea cu A., în ceea ce priveşte salariul său, a avut loc în anul 2008 şi tot atunci a stabilit cu A. cum vor fi plătiţi muncitorii, respectiv cât vor fi plătiţi pe oră, aceeaşi sumă pe oră fiind primită de muncitori şi în perioada 2016-2017.

Instanţa de fond a reţinut că o dovadă a exercitării de către inculpatul A. a atribuţiilor de administrator de facto al S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., o reprezintă măsurile luate pentru asigurarea necesarului de apă la Extinderea cimitirului Pacea.

Astfel, martorul R., inspector parc auto în cadrul Primăriei Municipiului Suceava, a declarat atât în instanţă, cât şi la urmărire penală, că maşina din parcul auto al Primăriei Municipiului Suceava mergea şi lăsa o tonă-o tonă jumătate de apă şi la Cimitirul Pacea nou, iar uneori, inculpatul A. îl suna şi îi solicita să nu rămână cimitirul fără apă.

Martorul T., inginer constructor, fost angajat în anii 1995-1996 al S.C. G. S.R.L., a relatat în faţa instanţei, aspecte din care rezultă că S.C. F. S.R.L. a fost administrată efectiv de inculpatul A., în perioada de referinţă, învederând că a discutat cu A. în legătură cu participarea la achiziţiile publice derulate de Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3 din Suceava (al cărei director era D., soţia inculpatului), prin firmele S.C. RRRR. S.R.L. sau S.C. F. S.R.L.. Totodată, martorul a confirmat că, în perioada 2015-2016, A. i-a solicitat de 3-4 ori să participe în numele S.C. F. S.R.L. la procedura de achiziţie publică derulată de Direcţia Silvică Suceava, ceea ce conturează faptul că inculpatul conducea întreaga activitate a acestei societăţi comerciale.

Martorul T. a declarat la organele de urmărire penală că inculpatul A. i-a solicitat de mai multe ori, 3 sau 4 ori, să reprezinte cu împuternicire firma S.C. F. S.R.L. la anumite proceduri de achiziţie publică derulate de Direcţia Silvică Suceava, în perioada 2015-2016. "Am acceptat, iar A. mi-a spus că voi găsi la biroul din apropierea locuinţei lui împuternicirile emise din partea S.C. F. S.R.L. pentru mine. În acest sens, am semnat contractele de lucrări, precum şi documentaţia anexă, din partea S.C. F. SRL" .

Administrarea în fapt a S.C. F. S.R.L. de către inculpatul A. este atestată şi prin faptul că a efectuat demersuri în vederea adjudecării de către această societate a unui autovehicul proprietatea debitoarei S.C. G. S.R.L., în procedura de valorificare a bunurilor din patrimoniul debitoarei pentru satisfacerea creanţelor creditorilor înscrişi la masa credală.

Implicarea efectivă a inculpatului A. în administrarea S.C. F. S.R.L., este dovedită prin documentele care au stat la baza încheierii contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 între S.C. F. S.R.L. şi autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, unde director era soţia inculpatului, D..

Raportul de constatare criminalistică nr. 290.764 din 27.02.2018, întocmit în faza de urmărire penală de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava - Serviciul Criminalistic, întăreşte materialul probator care demonstrează că inculpatul A. a fost cel care a reprezentat efectiv S.C. F. S.R.L. în faţa autorităţii contractante, deşi a încercat să creeze aparenţa că societatea comercială a fost reprezentată de PPPP., sora sa. Probele administrate au relevat că inculpatul A. a decis participarea S.C. F. S.R.L. la procedura de achiziţie publică, a semnat pentru primirea unor documente de la autoritatea contractantă, a semnat listele cu cantităţile de lucrări şi centralizatorul situaţiilor de lucrări, a completat facturi şi a semnat contractul de lucrări în numele S.C. F. S.R.L., toate aceste date conducând la concluzia că inculpatul administra în fapt societatea .

Faptul că inculpatul A. a condus şi controlat activitatea comercială a S.C. F. S.R.L. este susţinut şi prin raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2009, întocmit în cursul cercetării judecătoreşti de INEC - Laboratorul Interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, prin care au fost examinate înscrisuri folosite din cadrul procedurilor de achiziţii publice derulate de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava:

- menţiunea Am primit un exemplar din cuprinsul adresei nr. x din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

- menţiunea Am primit un exemplar din cuprinsul adresei nr. x din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

- completările scrise pe factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava au fost realizate de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura din interiorul impresiunii de ştampilă cu inscripţia S.C. RRRR. S.R.L.;

- menţiunea AM PRIMIT 1 EX din cuprinsul adresei nr. x din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte.

Totodată, procesul-verbal nr. x/P/2015 din 22.03.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava privind tranzacţiile financiare efectuate din conturile S.C. F. S.R.L. Suceava şi Lista operaţiunilor bancare efectuate de A. prin conturile S.C. F. S.R.L. relevă că, în perioada 29.11.2012 - 21.11.2016, inculpatul A. a retras numerar din conturile bancare ale S.C. F. S.R.L. Suceava deschise la S.C. OOOO. S.A., în baza unei împuterniciri de a efectua operaţiuni financiare pe cont, suma totală de 435.725 RON, în timp ce numita PPPP. nu figurează cu operaţiuni financiare pe acest cont bancar .

Unele dintre persoanele care au încheiat contracte de concesiune şi/sau contracte de prestări servicii la Extinderea cimitirului Pacea au relatat aspecte care arată implicarea directă a inculpatului A. în activităţile economice desfăşurate la acest obiectiv, atât în perioada în care contractele şi chitanţele erau emise de S.C. G. S.R.L. (înainte şi după intrarea societăţii în procedura simplificată a insolvenţei), cât şi în perioada în care contractele şi chitanţele sau bonurile fiscale erau emise de S.C. F. S.R.L..

Astfel, martorul N. a declarat, în instanţă: (…) Domnul A. mi-a spus că îmi dă un loc de veci gratis (…) Dar, fiind acest eveniment, ne-am gândit şi am cumpărat cu acea ocazie încă două locuri de veci. Pe domnul A. îl cunoşteam de mai mult timp, întâmplarea făcea că fratele meu lucra tot la Primărie.

Contractul de concesiune l-am încheiat cu administratorul cimitirului, o persoană care este prezentă astăzi în vederea audierii. La urmărire penală am recunoscut-o din fotografii, fiind Q. (...)

Fiind întrebat de ce era necesară aprobarea inculpatului A., martorul N. a menţionat că Q. nu făcea nimic de capul lui, din câte cunosc eu, şeful era A..

Depoziţia martorului N. din faţa instanţei relevă aceleaşi date factuale ca cea din faza de urmărire penală .

Din declaraţia martorului DD., dată în instanţă, reiese că activitatea S.C. G. S.R.L. la obiectivul de interes pentru cauză, a fost continuată de S.C. F. S.R.L.: Din partea societăţii S.C. G. cu care am încheiat contractele am discutat cu domnul Q.. Am observat că ultimul bon fiscal a fost eliberat de către S.C. F. S.R.L.. Amenajările pe care le-am efectuat la locurile de veci le-am achitat şi am primit chitanţe, din partea cimitirului fiind prezent domnul K. (...)

Domnul Q. mi-a spus că domnul A. administratorul general al cimitirului, exprimându-se în sensul acesta (...)

Pentru toate plăţile efectuate am primit chitanţe sau bon fiscal.

… Când am încheiat actul de concesiune, l-am întrebat pe domnul Q. cine reprezintă societatea G. S.R.L. şi mi s-a spus că domnul A. este administrator general, iar dânsul Q. este cel care încheie contractele de concesiune, contractele pe care le am.

În acelaşi sens este depoziţia martorului DD. din faza de urmărire penală .

Cu aceste declaraţii se coroborează depoziţia martorului FF. care îl prezintă pe inculpatul A. ca fiind persoana ce dispunea cu privire la concesionarea locurilor de veci, situaţie care exprimă rolul hotărâtor exercitat de inculpat în activitatea comercială care se realiza la Extinderea cimitirului Pacea şi faptul că Q. şi K., persoane care intrau în contact direct cu concesionarii sau beneficiarii lucrărilor funerare, nu făceau decât să execute dispoziţiile pe care inculpatul le dădea.

Martorul a declarat că a încheiat contract de concesiune pentru două locuri de veci la Cimitirul Pacea Nou. Pentru unul din locurile de veci am achitat taxa de concesiune, iar cel de al doilea, aşa cum scrie şi pe contract, a fost dat gratuit de domnul A. (...) Dacă reţin bine minte, cu domnul A. am discutat în legătură cu locurile de veci la biroul dumnealui din cadrul Consiliului Judeţean Suceava.

A arătat că auzise că domnul A. se ocupa de cimitirul Pacea nou, motiv pentru care a fost în audienţă la acesta, prezentându-i situaţia în care se află, respectiv socrii sunt în vârstă şi a solicitat o reducere a taxei de concesiune, care a constat într-un loc gratuit.

Astfel, inculpatul A. i-a dat un bilet pe care l-a prezentat persoanei de la cimitir care se ocupa cu administrarea acestuia. A fost încheiat contractul de concesiune pentru cele două locuri de veci la cimitir, cu persoana care se ocupa de administrarea acestuia, iar după aproximativ un an, s-a încheiat şi contractul de prestări servicii cu aceeaşi persoană care avea biroul în clădirea de la poarta cimitirului. Pentru plăţile efectuate a primit chitanţă de fiecare dată.

Martorul FF. a recunoscut, în faţa instanţei, actele pe care le-a depus cu ocazia audierii sale la parchet, constând în contractul de concesiune nr. x din 24.04.2015 şi contractual de prestări servicii nr. x din 05.04.2016 încheiate cu S.C. G. S.R.L., chitanţele eliberate de această societate în anii 2015 şi 2016 şi chitanţa eliberată de S.C. F. S.R.L. în anul 2016.

Instanţa de fond a reţinut că martorii Q. şi K. nu conduceau activitatea la Extinderea cimitirului Pacea şi nici nu luau singuri hotărâri în legătură cu aceasta, fiind interfaţa inculpatului A. în interacţiunea cu persoanele fizice care încheiau contracte şi plăteau taxe de concesiune, înhumare sau pentru efectuarea lucrărilor funerare.

Rolul decizional al inculpatului A., de coordonare, supraveghere şi control al activităţilor derulate la Extinderea cimitirului Pacea este probat şi prin declaraţia din instanţă a martorului JJ., unul dintre muncitorii echipei din cadrul cimitirului, care a participat şi la efectuarea unor lucrări de reabilitare la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" din Suceava, unde inculpata D., soţia inculpatului A., era directoare.

Astfel, referindu-se la relaţiile care existau între inculpatul A., K., J. - şeful de echipă al muncitorilor şi ceilalţi membrii ai echipei, martorul JJ. a relatat că a lucrat aproximativ 3 ani la Cimitirul Pacea Nou, însă a avut contract de muncă numai în ultimul an, încheiat cu S.C. F.. Când a intrat în şomaj a constatat că a fost angajat la trei firme diferite, una dintre acestea fiind RRRR. S.R.L., situaţie despre care nu a avut cunoştinţă. A arătat că era plătit cu 9 RON pe oră. Banii îi primeam de la administratorul cimitirului; salariul pentru activitatea pe care o desfăşuram la cimitir îl primeam numai de la administratorul cimitirului, nu de la A.; din câte ştiu eu, A. era şeful cimitirului. Mi-am format această părere în urma discuţiilor cu colegii şi chiar şi cu administratorul. De exemplu, administratorul spunea "Vine şeful!", iar persoana care venea era A.. Ca şi alţi martori, a menţionat că l-a văzut pe A. venind de câteva ori la cimitir, fără a purta discuţii cu muncitorii, ci doar cu administratorul, în biroul de la intrarea în cimitir.

De asemenea, martorul JJ. a declarat că a făcut parte din echipa care a lucrat la Grădiniţa 1-2-3, formată din colegii de la Extinderea Cimitirului Pacea Nou. Lucrările au durat aproximativ două săptămâni, perioadă de timp în care la grădiniţă a venit şi inculpatul A. care s-a interesat de modul de desfăşurare a lucrărilor şi a discutat cu şeful de echipă, J.. Martorul a arătat că ştie de la şeful echipei, J., că A. se interesa de mersul lucrărilor, acesta spunând:

"Vine şeful să vadă lucrarea".

Cu declaraţia martorului JJ. se coroborază depoziţia din instanţă a martorului OO. care a arătat că, în perioada în care a lucrat la cimitir, dl. A. a venit la cimitir şi a spus ca muncitorii care desfăşurau activitate la cimitir să meargă pentru lucrările de la grădiniţă, aspect care evidenţiază, ca şi alte probe, poziţia de administrator de fapt a inculpatului A. în cadrul societăţilor care încheiau contracte la Extinderea cimitirului Pacea. Martorul OO. a declarat şi despre faptul că Q., M. şi K. au fost cei care, alternativ, în perioade diferite de timp, au coordonat activitatea zilnică la cimitir şi au dat banii muncitorilor pentru activităţile prestate la nivelul cimitirului.

Instanţa de fond a apreciat că în cauză au fost administrate numeroase probe care demonstrează că activitatea economică la obiectivul de interes se realiza sub supravegherea inculpatului A. care exercita exclusiv dreptul de dispoziţie, scopul urmărit fiind cel al încasării sumelor de bani obţinute din activitatea S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. şi eludarea plăţii obligaţiilor fiscale care se cuveneau bugetului de stat, ca taxe şi impozite.

Chiar dacă unii dintre muncitorii din echipa care executa lucrări în incinta cimitirului au fost cooptaţi şi au primit plata muncii lor de la persoane de încredere (Q., K.) desemnate de inculpat să se ocupe de activitatea de la cimitir, o anumită libertate a acestora din urmă în alcătuirea echipei de muncitori nu se suprapune cu acţiunile pe care le presupunea administrarea în fapt a unei societăţi comerciale, această activitate fiind îndeplinită exclusiv de inculpatul A..

Funcţia de execuţie pe care inculpatul A. a încredinţat-o martorilor Q., K., M. şi MMMM., în legătură cu activităţile desfăşurate la Extinderea Cimitirului Pacea, este distinctă de cea de decizie, decidentul nefiind cel ce pune în executare activităţile.

Instanţa a mai considerat că a fost o măsură de precauţie a inculpatului A., faptul de a nu se înfăţişa nestingherit, în calitatea sa de administrator al celor două societăţi comerciale, din moment ce, în mare parte a perioadei de referinţă (29.01.2013 - 22.06.2016 şi 21.12.2016 - 30.09.2017), a fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi, apoi, senator în Parlamentul României, fiind incompatibil cu funcţia de administrator al vreunei societăţi comerciale, situaţie pe care o cunoştea, în mod evident.

De asemenea, din declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti de martora NN., director al Direcţiei generale a domeniului public din Primăria Municipiului Suceava, rezultă că inculpatul A. a condus activitatea la Extinderea cimitirului Pacea, martora prezentând faptul că aprovizionarea cu apă a locaţiei s-a realizat de către primărie, fapt pe care l-a constatat, la un moment dat, şi a contribuit la continuarea acestei practici când acţiunea a depins de dispoziţia sa.

Rolul inculpatului în activitatea de la Extinderea cimitirului Pacea a fost ilustrat şi de circumstanţele în care locurile de veci pe care martora NN. le-a concesionat, în anul 2010, au fost relocate în anul 2014, în prezenţa lui A., aspecte în legătură cu care martora a declarat că acesta i-a dat altă locaţie.

Totodată, în timpul cercetării judecătoreşti, martorul SS., fostul director al Direcţiei generale a domeniului public din cadrul Primăriei Municipiului Suceava, a relatat aspecte care reliefează, în mod concordant cu celelalte probe, faptul că, atât în anul 2009, cât şi în anul 2014 (când inculpatul era vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava) atribuirea locurilor de veci se făcea cu ştiinţa şi, uneori, chiar cu implicarea punctuală a inculpatului, după cum acesta cunoştea beneficiarii sau aceştia deţineau anumite funcţii la nivelul municipiului, fiind încasate taxe pentru care s-au eliberat chitanţe, şi, numai după o lungă perioadă de timp, bonuri fiscale.

Acest din urmă element factual este susţinut de raportul de expertiză financiar-contabilă prin care s-a arătat că în toată perioada, S.C. G. S.R.L. nu a emis decât chitanţe pentru sumele de bani încasate şi numai S.C. F. S.R.L., după ce a preluat activitatea la cimitir, a emis uneori şi bonuri fiscale, fiind achiziţionată, la un moment dat, o casă de marcat, chestiune relatată şi de martorii L., U. şi Q..

Astfel, martorul SS. a declarat: În anul 2014, am dorit să execut un cavou şi (...) pe amplasamentul respectiv, stânga-dreapta se construiseră cavouri şi nu mai aveam suprafaţa atribuită iniţial. L-am contactat pe dl. Niţă şi i-am expus situaţia, că nu puteam construi pe acea suprafaţă şi atunci mi-a acordat alte două locuri de veci, într-o altă parcelă.

… Anual am plătit taxă de întreţinere şi pentru fiecare plată efectuată am primit bonuri fiscale, cred că şi chitanţe pentru că bonurile fiscale au devenit obligatorii mai târziu.

Cu declaraţiile martorilor anterior indicaţi, se coroborează şi declaraţia martorului TT. care a arătat, în instanţă, că în urma deplasării la biroul inculpatului A. din cadrul consiliului judeţean, inculpatul a dispus atribuirea unui loc de veci pentru o rudă a martorului pe care inculpatul o cunoştea, motiv pentru care acesta a sunat în prezenţa martorului, la o persoană care se afla la cimitir şi i-a solicitat să dea un loc de veci.

Prima instanţa a arătat că, în cursul cercetării judecătoreşti, au fost audiaţi martori care au relatat, în esenţă, că au încheiat contracte de concesiune şi/sau contracte de prestări servicii în biroul de la intrarea în cimitir, unde Q. sau K. le-au pus la dispoziţie tipizate ale contractelor şi cărora le-au fost înmânaţi banii reprezentând, după caz, taxă de concesiune, taxă de întreţinere, taxă de înhumare, taxă servicii sau lucrări funerare, pentru care li s-au eliberat chitanţe (mai rar, bonuri fiscale emise de S.C. F. SRL). Martorii au menţionat, în proporţie covârşitoare, că au avut asupra lor, în faza de urmărire penală, contractele şi documentele justificative de plată, pe care le-au lăsat, în copie, la dosarul cauzei, recunoscând în faţa instanţei actele din dosar, care le aparţin. În acest sens, au fost reţinute depoziţiile martorilor: BB., AA., EE., GG., MM., LL., UU., VV., QQ., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., DDD., EEE., FFF., CCC., III., GGG., HHH., JJJ., KKK., MMM., LLL., NNN., PPP., QQQ., SSS., TTT., UUU., WWW., XXX., YYY., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH..

Faţă de declaraţiile martorilor audiaţi în instanţă, prin încheierea de la termenul din 08 iulie 2020, instanţa a dispus să nu mai fie administrată proba constând în audierea tuturor martorilor indicaţi în dispozitivul rechizitoriului (unii dintre aceştia citaţi fără a se prezenta în instanţă, iar alţii necitaţi până la acel moment procesual), probă admisă în prealabil, prin încheierea din 22.05.2019.

Din perspectiva art. 383 alin. (3) şi (4) din C. proc. pen., instanţa a considerat că audierea celorlalţi martori nu mai era utilă, apreciind că sunt suficiente datele şi informaţiile oferite de martorii care s-au prezentat şi au fost audiaţi în instanţă pentru dovedirea tezei probatorii care vizează modalitatea încheierii contractelor de concesiune, de prestări servicii, persoanele care au desfăşurat activităţi, achitarea taxelor de concesiune, pentru lucrările funerare, a taxelor de înhumare şi pentru întreţinerea locurilor de veci şi modul în care s-au eliberat documentele justificative în raport cu plăţile efectuate.

Instanţa de fond a constatat că, din raportul de expertiză financiar-contabilă, suplimentul la raport efectuate în cursul cercetării judecătoreşti şi lămuririle date de expertul desemnat, a rezultat că S.C. G. S.R.L. nu a achitat către bugetul de stat suma de 580.341 RON, reprezentând valoarea taxelor şi impozitelor datorate de S.C. G. S.R.L. corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, pentru care există documente de plată, în condiţiile în care societatea datora pentru anul 2014 impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi avea obligaţia declarării şi achitării TVA pentru sumele încasate cu titlu de taxă de concesiune, iar marja de profit era de 80,39% (răspuns la obiectivul E - varianta 1 din lămurire şi finalizare răspuns suplimentul la raport - fila x d.inst.).

În mod detaliat, calculul sumei totale a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat, în cuantum de 580.341 RON, din care TVA de plată în sumă de 402.323 RON, impozit pe profit de plată în cuantum de 162.062 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor de plată în valoare de 15.956 RON, este prezentat în Anexa de calcul nr. 4 solicitare E - Stabilirea veniturilor nedeclarate şi a obligaţiilor fiscale datorate de către S.C. G. S.R.L. .

Prin lămurire şi finalizarea răspunsului la suplimentul raportului de expertiză financiar-contabil s-a arătat că încasările efectuate, în perioada 06.05.2009-30.09.2017, de S.C. G. S.R.L., pentru care există documente de plată (chitanţe) şi care se regăsesc la filele x din vol. X al dosarului de urmărire de plată (anexe numerotate de la 1 la 21, inclusiv) sunt în sumă de 2.194.157 RON, faţă de 2.417.558 RON, cât rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, din 27.03.2018, realizat în faza de urmărire penală .

Dând eficienţă dispoziţiilor art. 371 din C. proc. pen., Înalta Curte a avut în vedere încasările din perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, corespunzătoare chitanţelor nefiscalizate în funcţie de care procurorul a formulat acuzaţia de evaziune fiscală şi care, prin urmare, au fost luate în calcul prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27.03.2018 pentru stabilirea pagubei aduse bugetului de stat, independent de faptul că expertul desemnat de instanţă a identificat, la dosarul cauzei, mai multe chitanţe nefiscalizate care atestă încasarea şi a altor sume de bani pentru operaţiunile economice de la Extinderea cimitirului Pacea, în perioada de referinţă, de care, însă, organele de urmărire penală nu au ţinut seama în formularea acuzaţiei.

În legătură cu împrejurarea că pentru anul 2014, S.C. G. S.R.L. datora impozit pe venitul microîntreprinderilor, iar nu impozit pe profit, instanţa de fond a reţinut, potrivit dispoziţiilor art. 1121 lit. e) din Codul fiscal actualizat la 01.01.2014 - Titlul IV1 intitulat Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, condiţiile pe care le îndeplineşte cumulativ, o microîntreprindere, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent.

Instanţa a considerat că art. 1121 lit. e) din Codul fiscal (nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii) nu are incidenţă în cauză - chiar dacă Tribunalul Suceava, secţia Civilă a dispus, în dosarul nr. x/2013, prin încheierea nr. 768 din 26.04.2013 deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă privind pe debitoarea S.C. G. S.R.L., deoarece, în realitate, în anul 2014, societatea a desfăşurat activitate comercială, cu încasări chiar mai mari în perioada ulterioară (după cifra de afaceri).

Astfel, condiţiile enumerate de art. 1121 din Codul fiscal (în vigoare din 01.01.2014) pentru ca o persoană juridică să fie microîntreprindere, erau întrunite cumulativ în cazul S.C. G. S.R.L., pentru anul 2014, deoarece, în fapt, a fost ascunsă activitatea economică a societăţii.

S-a reţinut că, în cuprinsul raportului de expertiză s-a consemnat că: G. a devenit microîntreprindere cu 01.02.2013, sens în care şi-a modificat şi vectorul fiscal. La data de 25.04.2013 societatea a intrat în procedură de insolvenţă, procedură care se supune Legii 85 şi presupune o serie de acţiuni efectuate cu scopul de a salva firma de la faliment. Activitatea a avut loc în continuare şi firma s-a aflat în dizolvare urmată de lichidare pe perioada expertizată, ca urmare şi-a păstrat statutul de microîntreprindere dacă a îndeplinit şi celelalte condiţii. Criteriul privind realizarea veniturilor se supune anual echivalenţei în RON la cursul de schimb valutar de la finalul anului anterior. Calculele efectuate arată că NIL îşi pierde statutul de micro la 31.12.2014 când cifra de afaceri este mai mare decât baremul legal. Ca urmare, se va calcula impozit pe profit pentru perioada 01.05.2009 - 01.02.2013, impozit pe venitul microîntreprinderilor pe perioada 01.02.2013 - 31.12.2014 şi, apoi, iar impozit pe profit pentru perioada 01.01.2015 - 30.09.2017 .

Referitor la TVA, potrivit dispoziţiilor art. 141 alin. (2) lit. e) din Legea 571/2003 (Codul fiscal din 2003), precum şi dispoziţiilor art. 292 alin. (2) lit. e) din Legea 227/2015 (Codul fiscal din 2015), operaţiunile de concesionare sunt scutite de plata TVA, iar în conformitate cu dispoziţiile art. 141 alin. (3) din Codul fiscal 2003, "orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme".

Conform Normelor metodologice de aplicare a Codul fiscal 2003, pct. 40: (1) "Cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operaţiunile scutite prevăzute de art. 141 din Codul fiscal. Dacă o persoană impozabilă a facturat în mod eronat cu taxă livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal, este obligată să storneze facturile emise în conformitate cu prevederile art. 159 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operaţiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate în mod eronat pentru o astfel de operaţiune scutită. Aceştia trebuie să solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxă şi emiterea unei noi facturi fără taxă".

Prin adresa din 14.12.2017, ANAF - AJFP Suceava a comunicat că S.C. G. S.R.L. Suceava a fost plătitor de TVA în perioada 01.07.1994 - 01.11.2014, înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată pe motiv că operatorul economic nu a depus deconturile de TVA timp de 6 luni consecutive. Prin decizia nr. x din 31.10.2014 s-a dispus anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA pentru S.C. G. S.R.L. .

Instanţa de fond a reţinut că în fapt, S.C. G. S.R.L. a colectat TVA din toate sumele încasate (adică inclusiv pentru taxa de concesiune), în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, aşa cum rezultă din cuprinsul chitanţelor nefiscalizate, declaraţiile martorilor, raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27.03.2018 efectuat la urmărirea penală şi taxa pe valoarea adăugată nu a fost declarată organului fiscal. Aşadar, după data de 01.11.2014, cu toate că i se retrăsese dreptul de înregistrare în scopuri de TVA, S.C. G. S.R.L. a perceput de la persoanele fizice tarife cu TVA inclus, ceea ce susţine intenţia inculpatului A. de a derula o activitate economică ascunsă în scopul neîndeplinirii obligaţiilor fiscale către stat şi al obţinerii pentru sine a unor sume de bani.

Altfel spus, dispoziţia prevăzută de lege pentru operatorul economic, care permite anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA pentru motivul că nu a depus deconturile de TVA timp de 6 luni consecutive (care este reglementată în considerarea unui comportament fiscal corect al operatorului economic), nu poate profita acestuia dacă a continuat să perceapă TVA.

Totodată, s-a reţinut că nedepunerea deconturilor de TVA timp de 6 luni consecutive (care a condus în data de 31.10.2014 la anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA pentru S.C. G. SRL) nu se datorează inexistenţei activităţii economice sau neperceperii taxei (cum s-ar fi întâmplat într-o situaţie de comportament fiscal corect al operatorului economic), ci caracterului ascuns/clandestin al operaţiunilor economice (din 26.04.2013, societatea era în procedura simplificată a insolvenţei, iar administratorul de fapt A. era în stare de incompatibilitate cu această funcţie, devenind vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, apoi, senator).

Văzând motivul pentru care autoritatea fiscală a anulat înregistrarea în scopuri de TVA, şi anume că S.C. G. S.R.L. nu a depus deconturile de TVA timp de 6 luni consecutiv şi, reţinând că măsura anulării înregistrării în scopuri de TVA s-a luat din oficiu, iar nu la cererea societăţii, instanţa de fond a considerat că nu are relevanţă pentru stabilirea cuantumului TVA de plată către bugetul de stat faptul că s-a anulat codul de TVA al firmei, mai ales că fapta pentru care este acuzat inculpatul A. constă tocmai în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile prin emiterea de chitanţe nefiscalizate.

Odată intrată în procedura simplificată de insolvenţă, la data de 26.04.2013, societăţii G. S.R.L. îi era interzis să mai deruleze activităţi comerciale, debitoarea având dreptul de administrare ridicat, iar activitatea lichidatorului judiciar desemnat, C. reprezentată de B. era subsumată exclusiv activităţii de lichidare a bunurilor din averea debitorului în vederea satisfacerii creanţelor înscrise în masa credală şi dizolvării societăţii.

În acest context, faţă de prevederile pct. 40 din Normele metodologice de aplicare a Codul fiscal 2003, nu se poate admite că S.C. G. S.R.L. a facturat în mod eronat cu taxă livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal. Modalitatea în care inculpatul A. a acţionat, a fost de natură a asigura ascunderea sursei taxabile, prin nedeclararea încasărilor pe care a dorit să şi le însuşească, situaţie în raport de care nu poate fi luat în discuţie faptul că S.C. G. S.R.L., reprezentată de facto de A., nu şi-ar fi exprimat opţiunea de a nu fi taxată pentru operaţiuni scutite în conformitate cu dispoziţiile art. 141 alin. (3) din Codul fiscal 2003. Intenţia inculpatului A. a fost ca S.C. G. S.R.L. să deruleze activităţi economice din care să obţină încasări (evidenţiate în chitanţe nefiscalizate), pe care să şi le însuşească, fără a se achita impozitele şi taxele cuvenite bugetului de stat.

Cu referire la calculul impozitului pe profit, instanţa de fond a considerat că marja de profit luată în calcul în mod corect este cea de 80,39%, stabilită de expertul desemnat de instanţă prin suplimentul la raportul de expertiză financiar-contabilă .

Prin raportul de expertiză financiar-contabilă, expertul desemnat de instanţă a arătat că, pentru perioada în care se datorează impozit pe profit, expertiza va aplica cota de 16% asupra unui profit impozabil estimat, întrucât nu există date despre cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor.

Expertul desemnat de instanţă a achiesat la raţionamentul specialistului DNA care a întocmit raportul de constatare în faza de urmărire penală, în sensul în care un procent de X % din suma încasată (fără TVA) reprezintă profit impozabil. Prin raportul de expertiză s-a precizat că metoda marjei este una din metodele indicate de ANAF, prin art. 2 lit. c) din O.P.A.N.A.F. nr. 3389/2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere şi s-a evidenţiat că ordinul a fost dat ca instrument de lucru pentru organele fiscale, în cazul în care specialiştii economici lucrează pentru stabilirea de impozite şi taxe nedeclarate, considerând că metoda indicată este aplicabilă.

Instanţa a notat că, potrivit art. 1 alin. (2) din O.P.A.N.A.F. nr. 3389/2011 privind stabilirea prin estimare a bazei de impunere, pentru estimarea bazei de impunere, organele de inspecţie fiscală vor identifica acele elemente care sunt cele mai apropiate situaţiei de fapt fiscale.

Dispoziţiile art. 4 din acelaşi act prevăd că, pentru selectarea celei mai adecvate metode de stabilire prin estimare a bazei de impunere, organele de inspecţie fiscală vor avea în vedere următoarele elemente, fără a fi limitative:

a) să se apropie cel mai mult de modul în care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul,

b) documentele sau informaţiile identificate să fie relevante pentru aplicarea unei metode,

c) situaţiile specifice ale fiecărui contribuabil supus verificării,

d) activităţile similare cu cele desfăşurate de alţi contribuabili, pentru realizarea unor comparaţii,

e) să corespundă condiţiilor liberei concurenţe în situaţia în care nu se pot determina împrejurările concrete de desfăşurare a activităţii contribuabilului,

f) documente sau informaţii identificate la terţe persoane în legătură cu activitatea contribuabilului.

Anexă. Metodele de stabilire prin estimare a bazei de impunere şi instrucţiuni de aplicare.

1.3. Metoda marjei.

Metoda marjei se bazează pe faptul că activităţile desfăşurate într-un domeniu au elemente comune care caracterizează activitatea atât din punct de vedere tehnic, cât şi din punct de vedere financiar (...)

Aceasta constă în analiza vânzărilor şi/sau a costurilor vânzărilor unui contribuabil şi aplicarea unui procent corespunzător de marjă, pentru a obţine venitul impozabil.

Veniturile realizate şi costul vânzărilor pot fi stabilite pornind de la anumite elemente de venit şi/sau cheltuieli cunoscute care vor fi ajustate/ponderate, folosind procente sau proporţii caracteristice pentru activitatea desfăşurată.

Procentele sau proporţiile pot fi determinate din datele cunoscute la contribuabilul controlat sau obţinute de la alte entităţi cu activităţi similare sau de la instituţii care calculează şi publică astfel de procente şi/sau proporţii.

Prin suplimentul la raportul de expertiză, în ceea ce priveşte impozitul pe profit datorat bugetului de stat de S.C. G. S.R.L., expertul desemnat de instanţă a arătat că expertiza a avut în vedere veniturile încasate de F. pentru aceiaşi perioadă, determinate prin răspunsul la Obiecţiuni (629.022,00 RON, din care se deduce TVA 19%, rezultă venituri realizate 528.590 RON) şi cheltuielile contabilizate pentru aceiaşi perioadă, a calculat marja de profit şi a aplicat-o la societatea NIL pentru determinarea profitului impozabil. Marja de profit = (profit/cifră de afaceri) x 100 = (TVen-TChelt)/Ca x 100 = (528590 - 103638/528590)x100= 80,39%. Diferenţa (n.n. faţă de 55,13% din raportul specialistului DNA) rezultă din faptul ca acesta din urmă a calculat cu veniturile declarate, în locul celor determinate (nu ne putem aştepta ca, nedeclarând veniturile în totalitate, să nu fi declarat nici cheltuielile în totalitate) - fila x d.inst.

Instanţa a constatat că, în mod corect, pentru fixarea marjei de profit expertul desemnat de instanţă a luat în calcul, raportat la aceeaşi perioadă de timp (01.01.2017-30.09.2017) veniturile realizate şi cheltuielile S.C. F. S.R.L. care a derulat o activitate similară la acelaşi obiectiv Extinderea cimitirului Pacea (concesionare locuri de veci, realizare servicii şi lucrări funerare), activitatea societăţilor F. S.R.L. şi G. S.R.L. fiind administrată de facto de aceeaşi persoană, inculpatul A.. Similaritatea activităţilor celor două societăţi reiese cu evidenţă chiar din faptul că există situaţii în care una dintre societăţi a încheiat contractul de prestări servicii şi cealaltă societate a încasat suma de bani aferentă execuţiei acestora la Extinderea cimitirului Pacea.

Elementele de venit realizate sunt relevate de chitanţele nefiscalizate, care nu pot fi înlăturate de la calculul marjei de profit pentru simplul fapt că nu au fost contabilizate.

Instanţa a apreciat că stabilirea marjei de profit în funcţie de cheltuielile contabilizate de către S.C. F. S.R.L. reprezintă o soluţie corectă, fiind avute în vedere cheltuielile cu serviciile bancare, cheltuielile cu alte servicii efectuate de terţi, cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile cu contribuţia la asigurările sociale, la ajutorul de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, cheltuielile cu materiale (pentru activităţi de concesionare locuri înmormântare, înhumare, pentru întreţinerea cimitirului, de prestări lucrări funerare - amenajări cavouri, borduri mozaicate, monumente funerare, montaje monumente funerare, rame mozaicate etc.).

Sub aspectul cheltuielilor, nu lipsite de importanţă sunt declaraţiile martorilor care arată că investiţiile S.C. G. S.R.L. la Extinderea cimitirului Pacea au fost nesemnificative (s-a realizat poarta, câteva alei betonate şi biroul de la intrarea în cimitir, gardul împrejmuitor fiind deja realizat la momentul la care S.C. G. S.R.L. a primit terenul în concesiune).

Faţă de aceste aspecte, instanţa a înlăturat opinia expertului încuviinţat inculpatului A., exprimată în suplimentul la raportul de expertiză financiar-contabilă întocmit în cursul cercetării judecătoreşti, prin care a apreciat că, pentru perioada de referinţă, marja de profit care trebuie utilizată pentru determinarea impozitului pe profit este de 55,13% (conform raportului specialistului DNA), iar totalul taxelor pentru perioada 06.05.2009 - 30.09.2017 este de 409.740 RON (din care 251.371 RON - TVA, 151.669 - impozit pe profit, 6.700 impozit pe venituri microîntreprinderi), cu argumentul că pentru taxele de concesiune nu se datora TVA - file x d.inst.

În ceea ce priveşte obligaţiile fiscale datorate bugetului de stat de S.C. F. S.R.L., Înalta Curte a reţinut că, potrivit suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă (răspuns la obiectivul F), valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat de societatea F. S.R.L., corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, este în cuantum de 5.232 RON (din care TVA de recuperat în sumă de 3.653 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor în sumă de 1.579 RON), în condiţiile în care societatea avea obligaţia declarării TVA pentru sumele încasate cu titlu de taxă de concesiune - fila x d. inst.

Înalta Curte a avut în vedere chitanţele nefiscalizate în raport de care procurorul a formulat acuzaţia de evaziune fiscală faţă de coinculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L. şi care au fost luate în calcul prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27.03.2018, realizat în faza de urmărire penală pentru stabilirea prejudiciului adus bugetului de stat, întrucât potrivit art. 371 C. proc. pen., judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele arătat în actul de sesizare a instanţei.

În aceste condiţii, suma încasărilor realizate în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 de S.C. F. S.R.L., stabilită prin suplimentul la raportul de expertiză financiar-contabilă a fost în cuantum de 427.532 RON, constituită din 153.335 RON taxe de concesiune, 261.575 RON încasări lucrări funerare, 11.800 RON taxe înmormântare şi 822 RON taxe întreţinere (Anexa de calcul nr. 3.1. - Stabilirea sumelor încasate de F. S.R.L. în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 regăsite şi în A59 şi A60) - file x d.inst.

Prima instanţă a apreciat ca necesare o serie de precizări referitoare la cuantumul obligaţiilor fiscale datorate de S.C. F. SRL

Astfel, iniţial, prin raportul de expertiză financiar-contabilă efectuat în instanţă, a fost stabilit că taxele şi impozitele datorate bugetului de stat de S.C. F. S.R.L., pentru perioada expertizată, sunt în sumă de 36.767 RON reprezentând TVA de plată şi 817 RON reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderilor, fiind calculată o valoare a încasărilor realizate de 679.190 RON (răspuns obiectiv nr. 3, fila x din raport, biblioraft). În urma obiecţiunilor formulate la raport, după ajustarea unor calcule, prin suplimentul la raport - răspuns obiectiv B, s-a stabilit o valoare integrală a încasărilor realizate de S.C. F. S.R.L. în sumă de 667.285 RON, din care 34.840 RON TVA de plată şi 686 RON impozit pe venitul microîntreprinderilor (Anexa de calcul nr. 5 modificată - Stabilirea veniturilor nedeclarate şi a obligaţiilor fiscale - fila x d. inst.). Aceste din urmă calcule au rezultat, pe de-o parte, din constatarea că s-a omis a fi incluse la încasări un număr de 9 chitanţe (indicate punctual prin încheierea din 16.07.2020), iar pe de altă parte, expertul a identificat 13 poziţii eronate pentru care chitanţele au fost emise de S.C. G. S.R.L., efectuând corecturile necesare .

Pentru răspunsurile la obiectivul nr. 3 din raport şi obiectivul B din suplimentul la raport (redate în cele de mai sus), impozitele şi taxele datorate bugetului de stat pentru perioada de referinţă au fost calculate fiind avute în vedere toate bonurile fiscale şi chitanţele nefiscalizate aflate la dosarul de urmărire penală, identificate de expert cu prilejul examinării actelor dosarului, ceea ce a condus la stabilirea unui cuantum mai ridicat al valorii încasărilor şi al taxelor sau impozitelor datorate bugetului de stat, decât cele rezultate prin luarea în considerare exclusiv a chitanţelor nefiscalizate avute în vedere de procuror pentru stabilirea pagubei aduse bugetului de stat şi care au stat la baza acuzaţiei, motiv pentru care instanţa a apreciat că, valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat de S.C. F. S.R.L. este cea indicată în răspunsul la obiectivul F al suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă, în considerarea dispoziţiilor art. 371 din C. proc. pen.

Prin raportare la dispoziţiile art. 292 din Codul fiscal, în conformitate cu care concesionarea este scutită de taxă, instanţa a constatat că S.C. F. S.R.L. a fost plătitoare de TVA, în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017.

Prin adresa din 14.12.2017, ANAF - AJFP Suceava a transmis că, în perioada 01.12.2012 - 01.05.2014 şi de la 04.08.2014 la zi, societatea a fost plătitor de TVA, fiind făcută menţiunea că în perioada 01.05.2014 - 03.08.2014 înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată pe motiv că operatorul economic nu a evidenţiat operaţiuni în deconturile de TVA pentru 6 luni, la dosar existând decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA din 01.05.2014 şi decizia privind înregistrarea în scopuri de TVA din 30.07.2014 .

Instanţa a apreciat, ca şi în cazul S.C. G. S.R.L., că prin raportul de expertiză financiar-contabilă a fost stabilit TVA-ul datorat bugetului de stat, în modalitatea indicată prin raport: se va extrage TVA din toate sumele încasate, pentru toată perioada expertizată, prin aplicarea procedeului sutei majorate, cu procentul aferent fiecărei perioade şi se va calcula TVA de plată pentru valorile nedeclarate, prin diferenţă faţă de cele declarate în Declaraţia 300. S-a avut în vedere că societatea a depus deconturile de TVA trimestrial şi a achitat sumele rezultate de plată la finalul fiecărui trimestru, după regularizarea taxei pe valoare adăugată, iar pentru suma reprezentând vânzări (în numerar) nedeclarate, expertiza a determinat TVA - ul de plată.

În ceea ce priveşte impozitul pe venitul microîntreprinderilor, s-a constatat prin raportul de expertiză financiar-contabilă că S.C. F. S.R.L. nu a declarat în totalitate veniturile realizate în perioada expertizată. Drept pentru care s-a calculat impozitul datorat pentru activitatea desfăşurată şi nedeclarată, după deducerea din încasările declarate a valorii TVA de plată. Cotele de impozit pe veniturile microîntreprinderilor au fost diferite, în funcţie de numărul de salariaţi, conform Codul fiscal, respectiv 2%, pentru anul 2016 şi 1%, pentru anul 2017.

Expertul desemnat de instanţă a indicat în cuprinsul raportului de expertiză financiar-contabil, modul cum a evaluat datele cu relevanţă asupra calculului sumelor reprezentând obligaţiile fiscale către bugetul de stat, fiind precizate expres situaţiile în care s-a considerat că sumele nu au fost încasate, de exemplu pentru situaţia în care există declaraţii de martor în care aceştia doar afirmă că au achitat sume în baza unor contracte, dar nu prezintă dovada plăţilor, uneori nici dovada existenţei contractului. O analiză specială a fost efectuată asupra contractelor de concesiune pe care nu este menţionat numărul chitanţei şi data emiterii; acesta deoarece, dacă aceste menţiuni nu sunt înscrise pe formularul de contract, expertiza a notat cu valoare 0 RON, practic respectivele încasări nefiind luate în calculele expertizei (lipsă document, lipsă dovadă indirectă). Au existat şi cazuri în care sumele menţionate nu totalizează valoarea contractului, dar formularul nu prezintă menţiunea că a fost achitat integral, caz în care expertiza nu a reţinut aceste diferenţe ca fiind achitate. Toate contractele de concesiune pentru locuri de veci acordate gratuit au fost notate cu valoare 0 RON şi nu au fost valorificate în expertiză.

Instanţa a reţinut că, prin raportul de expertiză financiar-contabilă, s-a constatat că societatea G. S.R.L. nu a declarat venituri realizate, în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017 şi nu a calculat, nu a declarat şi nu a achitat impozite şi taxe către bugetul de stat.

Din perspectiva dispoziţiilor art. 371 C. proc. pen.. care reglementează obiectul judecăţii, instanţa a considerat că numai chitanţele nefiscalizate care au fost avute în vedere în formularea acuzaţiei de evaziune fiscală adusă inculpatului A., în legătură cu activitatea S.C. G. S.R.L., fac obiectul cercetării judecătoreşti, chiar dacă la dosarul cauzei au fost ataşate şi alte chitanţe nefiscalizate eliberate de S.C. G. S.R.L., aşa cum rezultă din raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport efectuate în instanţă şi în funcţie de totalitatea cărora s-a stabilit, în mod evident, o valoare mai ridicată a impozitelor şi taxelor datorate bugetului de stat pentru perioada de referinţă, respectiv de 446.179 RON TVA de plată, 197.114 RON impozit pe profit şi 16.479 RON impozit pe venitul microîntreprinderilor (răspuns obiectiv A din suplimentul la expertiză - fila x d.inst.), faţă de 402.323 RON TVA de plată, 162.062 RON impozit pe profit şi 15.956 RON impozit pe venitul microîntreprinderilor, corespunzător chitanţelor nefiscalizate avute în vedere în formularea acuzaţiei (răspuns la obiectivul E din lămuriri şi finalizare răspuns supliment la raport - fila x d.inst.).

În acelaşi sens, s-a considerat că nu formează obiectul judecăţii în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L. decât faptele în legătură cu chitanţele nefiscalizate care au fost avute în vedere în acuzare (care se regăsesc în cuprinsul raportului de constatare întocmit în faza de urmărire penală în funcţie de care s-a stabilit prejudiciul adus bugetului de stat). Ca şi în cazul S.C. G. S.R.L., valoarea taxelor şi impozitelor datorate de S.C. F. S.R.L. bugetului de stat stabilită prin raportul de expertiză şi suplimentul la acesta, pentru perioada de referinţă, în funcţie de totalitatea chitanţelor nefiscalizate şi bonurilor fiscale aflate la dosarul de urmărire penală (34.840 RON TVA de plată, 686 RON impozit pe venitul microîntreprinderilor - răspuns obiectiv B din suplimentul la expertiză - fila x d. inst.), este mai mare decât valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat în funcţie de chitanţele nefiscalizate care au stat la baza acuzaţiei (3.653 RON TVA de plată, 1.579 RON impozit pe venitul microîntreprinderilor - răspuns obiectiv F din suplimentul la expertiză - file x d. inst.).

Inculpata S.C. F. S.R.L. a declarat că a aflat, la începutul anului 2018 (ulterior percheziţiei domiciliare efectuate de organele de urmărire penală), despre neregulile comise, fără ştirea sa, de către fostul administrator al Extinderii cimitirului Pacea, care elibera chitanţe nefiscalizate în numele S.C. F. S.R.L., în schimbul sumelor de bani încasate de la clienţi pentru lucrările prestate. A mai declarat că ştampila nu se afla în posesia administratorului cimitirului, ci în posesia inculpatului E., reprezentatul său legal.

În raport de declaraţia inculpatei S.C. F. S.R.L., instanţa a constatat existenţa conivenţei infracţionale cu inculpatul A. motivat de faptul că inculpata persoană juridică a revenit asupra afirmaţiei că ştampila societăţii s-ar fi aflat la E., administratorul de drept, după ce i s-a adus la cunoştinţă că, pe chitanţele nefiscalizate emise de S.C. F. S.R.L. se află aplicată ştampila firmei.

S-a reţinut că sunt relevante procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, cum este cea din 20.10.2016 care dovedeşte folosirea nestingherită de către inculpatul A. a ştampilei S.C. F. S.R.L., în orice activitate care o implica pe inculpata persoană-juridică.

Înalta Curte, în baza materialului probator administrat în cursul cercetării judecătoreşti, care se coroborează cu cel administrat în faza de urmărire penală, a considerat că, fapta inculpatului A. care, în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, având calitatea de administrator statutar şi, ulterior, administrator de fapt al S.C. G. S.R.L. (societate aflată în procedură de insolvenţă începând cu data de 26.04.2013), cu intenţie şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă prin eliberarea unor chitanţe nefiscalizate pentru suma totală de 2.194.157 RON, pe care nu a evidenţiat-o în contabilitate şi nu a declarat-o organelor fiscale, rezultată din încasări aferente operaţiunilor economice efectuate în baza contractelor de concesiune şi contractelor de prestări servicii privind activitatea desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat în sumă de 580.341 RON (din care TVA 402.323 RON, impozit pe profit 162.062 RON şi impozit pe microîntreprinderi 15.956 RON), întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005.

S-a reţinut că inculpatul A. care a acţionat ca administrator de drept al S.C. G. S.R.L. şi, apoi, ca administrator de fapt al societăţii (pentru perioada în care a devenit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi, ulterior, senator) a urmărit eludarea de către societatea comercială a achitării taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat, care a fost prejudiciat cu o sumă importantă de bani. Pentru perioada în care inculpatul A. nu a avut calitatea de administrator de drept în cadrul S.C. G. S.R.L., conţinutul mijloacelor de probă a dovedit că inculpatul a desfăşurat o activitate evazionistă, ca parte componentă a actelor de administrare de facto a societăţii.

Sumele obţinute din taxele de concesiune a locurilor de înmormântare, taxele pentru prestările de servicii funerare, taxele de întreţinere a cimitirului, taxele de înhumare, percepute în baza contractelor de concesiune şi contractelor de prestări servicii încheiate de S.C. G. S.R.L., nu au fost declarate organelor fiscale, în scopul eludării plăţii sumelor datorate bugetului de stat, iar ascunderea faţă de organele fiscale a activităţii prestate, generatoare de încasări, s-a materializat în chitanţele nefiscalizate eliberate persoanelor fizice cu care au fost încheiate contractele de concesiune şi de prestări servicii.

Infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 care presupune, sub aspectul laturii obiective, o acţiune de ascundere a bunului sau a sursei impozabile, s-a realizat, în speţă, prin emiterea chitanţelor nefiscalizate, elementul fraudulos al ascunderii sursei impozabile sau taxabile fiind reliefat inclusiv prin desfăşurarea, după data de 26.04.2013, a activităţii economice de către S.C. G. S.R.L. sub paravanul procedurii simplificate a insolvenţei deschise faţă de această societate, când dreptul de administrare a fost atribuit de judecătorul sindic lichidatorului judiciar C., exclusiv pentru actele necesare dizolvării şi radierii.

Societatea G. S.R.L. avea obligaţia legală să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale şi să elibereze bonuri fiscale pentru sumele încasate de la persoanele fizice, reprezentând redevenţe de concesionare a locurilor de înmormântare, prestări de servicii funerare, taxe anuale de întreţinere cimitir, taxe de înhumare, ceea ce nu s-a întâmplat, deşi societatea a solicitat şi obţinut de la AJFP Suceava fiscalizarea casei de marcat marca x seria x, pe data de 24.10.2009, fiindu-i atribuit numărul de ordine x în Registrul de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale, locul de instalare declarat fiind municipiul Suceava, b-dul. x, nr. 28 A .

Ascunderea sumelor de bani încasate din activitatea derulată de S.C. G. S.R.L. în toată perioada de referinţă, a fost realizată de inculpatul A., cu intenţie directă, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului. Hotărârea infracţională a fost luată de inculpat pentru întreaga activitate economică desfăşurată de S.C. G. S.R.L. la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea.

Probele dovedesc că elementul material al laturii obiective a infracţiunii - ascunderea - s-a prelungit în timp, fiind în prezenţa unei infracţiuni continue succesive.

Infracţiunea s-a consumat la momentul în care au fost întrunite toate elementele cerute de norma de incriminare şi s-a epuizat în momentul în care acţiunea a luat sfârşit, printr-o întrerupere silită, străină de voinţa inculpatului A., respectiv intervenţia organelor de urmărire penală.

Prin săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, în calitate de administrator statutar şi, ulterior, administrator de fapt al S.C. G. S.R.L., a fost cauzat bugetului de stat prin neachitarea taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe profit şi a impozitului pe microîntreprinderi, a unui prejudiciu total de 580.341 RON, care atrage aplicarea alin. (2) al art. 9 din Legea nr. 241/2005, fiind produsă o pagubă mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale (instanţa a avut în vedere cursul valutar al BNR corespunzător datei de 30.09.2017 - momentul epuizării infracţiunii, şi anume faptul că, la data de 29.09.2017, 1 euro echivala cu 4.5991 RON, iar la data de 02.10.2017, 1 euro echivala cu 4.5871 RON).

În ceea ce priveşte latura civilă, cu referire la paguba creată prin infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, s-a constată că, prin adresa nr. x din 03.04.2018, Statul român prin ANAF - Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava s-a constituit parte civilă cu suma totală de 606.897 RON (444.847 RON cu titlu de TVA, 6.163 RON cu titlu de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi 155.887 RON cu titlu de impozit pe profit), indicate ca reprezentând obligaţiile fiscale datorate de inculpatul A. ca urmare a desfăşurării activităţii infracţionale. Totodată, au fost solicitate accesoriile fiscale aferente prejudiciului reţinut, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective .

Înalta Curte a considerat că cererea de constituire de parte civilă a Statului român este întemeiată, atât în privinţa taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe profit, cât şi a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, pe care S.C. G. S.R.L. nu le-a achitat către bugetul de stat, fiind obligaţii fiscale neachitate, însă cuantumul acestora este cel stabilit prin raportul de expertiză financiar-contabilă, inclusiv lămuriri şi suplimentul la raport, realizate în timpul cercetării judecătoreşti, prin coroborare cu probele administrate în tot cursul procesului penal.

Prin urmare, s-a considerat că se justifică acordarea despăgubirilor materiale constând în sumele de 402.323 RON reprezentând TVA, 162.062 RON reprezentând impozit pe profit şi 15.956 RON reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderilor, în total 580.341 RON, precum şi a accesoriilor fiscale aferente acestui prejudiciu, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective, la plata cărora va fi obligat inculpatul A., în conformitate cu prevederile art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (1) C. proc. pen.

Instanţa de fond a reţinut că, faţă de probele administrate şi expuse în considerentele menţionate mai sus, fapta inculpatului A. care, în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, având calitatea de administrator de fapt al S.C. F. S.R.L., cu intenţie şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, prin aceea că a eliberat chitanţe nefiscalizate pentru încasarea sumei totale 427.532 RON, pe care nu a evidenţiat-o contabil şi nu a declarat-o organelor fiscale, sumă rezultată din operaţiunile economice efectuate în urma încheierii contractelor de concesiune a locurilor de înmormântare şi contractelor de prestări servicii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, în numele şi în realizarea obiectului de activitate al S.C. F. S.R.L., cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 5.232 RON (din care TVA în sumă de 3.653 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor în sumă de 1.579 RON), întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Totodată, s-a reţinut că fapta inculpatei S.C. F. S.R.L. care, în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, cu intenţie şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, prin aceea că a eliberat chitanţe nefiscalizate pentru încasarea sumei totale 427.532 RON, care nu a fost evidenţiată contabil şi nici declarată organelor fiscale, sumă rezultată din operaţiunile economice efectuate ca urmare a încheierii contractelor de concesiune a locurilor de înmormântare şi contractelor de prestări servicii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 5.232 RON (din care TVA în sumă de 3.653 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor în sumă de 1.579 RON), întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Rezoluţiile infracţionale luate de inculpatul A. în legătură cu prejudicierea bugetului de stat au fost distincte, în cazul celor două infracţiuni de evaziune fiscală pe care le-a săvârşit, chiar dacă atât S.C. G. S.R.L., cât şi S.C. F. S.R.L. au desfăşurat activitate economică la acelaşi obiectiv, Extinderea cimitirului Pacea, iar inculpatul A. a fost administratorul ambelor societăţi şi a avut acelaşi modus operandi, prin care a cauzat prejudicii bugetului de stat.

Cât priveşte participaţia penală existentă în cazul infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, relevante pentru coautoratul dintre inculpatul A. şi inculpata persoană juridică S.C. F. S.R.L. sunt dispoziţiile art. 135 alin. (3) C. pen.

Răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte penale, situaţie concretizată prin faptul că inculpatul A. a acţionat ca administrator de facto al S.C. F. S.R.L., în realizarea obiectului de activitate şi în numele inculpatei persoană juridică.

Inculpata S.C. F. S.R.L. a comis infracţiunea în realizarea obiectului său de activitate deoarece evaziunea fiscală este o infracţiune legată de activităţile sale economice prin care au fost afectate relaţiile sociale privitoare la stabilirea corectă şi exactă a stării de fapt fiscale, colectarea impozitelor şi taxelor.

Infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 care presupune, sub aspectul laturii obiective, o acţiune de ascundere a bunului sau a sursei impozabile, a fost realizată de inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L. prin emiterea chitanţelor nefiscalizate, pentru unele dintre operaţiunile aferente redevenţelor de concesiune, taxelor de înhumare şi întreţinere cimitir, prestări servicii şi lucrări funerare, deşi, dispoziţiile art. 1 din O.U.G. nr. 28 din 25.03.1999 obligau la emiterea bonurilor fiscale.

Ca şi în cazul S.C. G. S.R.L., probele dovedesc că elementul material al laturii obiective a infracţiunii evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 - ascunderea - desemnează o acţiune susceptibilă de prelungire în timp, care, în cauză, din modul concret de comitere a faptelor de către inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L., relevă caracterul continuu, în sensul că ascunderea sursei impozabile şi taxabile a fost manifestată de fiecare dată în care încasările ar fi trebuit evidenţiate prin bonuri fiscale, în locul cărora au fost emise chitanţe nefiscalizate.

Forma de vinovăţie a intenţiei cu care a acţionat inculpata S.C. F. S.R.L. este dovedită prin împrejurarea că pentru taxele încasate de la concesionarii şi beneficiarii lucrărilor funerare, pentru perioada de timp de referinţă, au fost emise chitanţe fiscale cu rolul de a ascunde operaţiunile economice, dar şi bonuri fiscale, iar pentru sumele de bani corespunzătoare bonurilor fiscale s-au achitat impozite şi taxe la bugetul de stat, aspect stabilit prin raportul de expertiză financiar-contabilă, declaraţiile martorilor L., U., Q., M., K., înscrisurile constând în bonuri fiscale eliberate persoanelor fizice şi declaraţiile acestora.

Sub aspectul laturii civile, cu referire la paguba creată prin infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, prima instanţă a constatat că cererea de constituire de parte civilă a Statului român este întemeiată, atât în privinţa taxei pe valoarea adăugată, cât şi a impozitului pe venitul microîntreprinderilor pe care S.C. F. S.R.L. nu le-a achitat către bugetul de stat, fiind obligaţii fiscale neachitate.

Având în vedere raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport întocmite în cursul cercetării judecătoreşti, prin coroborare cu probele administrate în tot cursul procesului, instanţa a admis constituirea de parte civilă în limitele pagubei stabilite de ansamblul probator, considerând că se justifică acordarea despăgubirilor materiale constând în sumele de 3.653 RON, reprezentând TVA şi 1.579 RON, reprezentând impozit pe venitul microîntreprinderilor, în total 5.232 RON, precum şi a accesoriilor fiscale aferente acestui prejudiciu, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective, la plata cărora vor fi obligaţi, în solidar, inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L., în baza art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (1) din C. proc. pen.

În cea ce priveşte infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000

Prima instanţă a constatat că faptele inculpatului A. care, în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, când a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, constând în încheierea de contracte de concesiune a locurilor de înhumare, contracte de prestări servicii privind activităţi de efectuarea a lucrărilor funerare şi încasare a sumelor de bani rezultate din aceste activităţi desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava realizate în numele S.C. G. S.R.L., pe care inculpatul o administra în fapt, şi care, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, când a deţinut funcţia de senator în Senatul României, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, constând în încheierea de contracte de concesiune a locurilor de înhumare, contracte de prestări servicii privind activităţi de efectuarea a lucrărilor funerare şi încasare a sumelor de bani rezultate din aceste activităţi desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, realizate în numele S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. pe care inculpatul le administra în fapt, realizând în cele două perioade temporale un folos necuvenit în cuantum total de 2.104.206 RON, întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, prevăzute de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000.

În cauză, inculpatul A., în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, cât a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava şi, apoi, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, cât a fost senator în Parlamentul României, a acţionat ca administrator de fapt al societăţii comerciale G. S.R.L., iar pe durata de timp cât a avut calitatea de senator, a administrat în fapt şi societatea comercială F. S.R.L., de fiecare dată în scopul obţinerii pentru sine a unor sume de bani necuvenite, din activităţile de prestări servicii desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea de cele două societăţi comerciale.

Conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice.

Incompatibilitatea exercitării de operaţiuni financiare ca acte de comerţ rezultă explicit, pentru perioada 21.12.2016 - 30.09.2017 când inculpatul A. a exercitat funcţia de senator în Parlamentul României, din dispoziţiile art. 82 alin. (1) lit. a) Legea nr. 161/2003, conform cărora calitatea de senator şi deputat este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice.

Probatoriul administrat a dovedit că, folosindu-se de drepturile conferite prin contractul de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005 privind Extinderea cimitirului Pacea încheiat între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L., inculpatul A. a dispus, supravegheat şi coordonat, ca administrator de fapt, activităţile de concesiune, construcţii şi amenajare a monumentelor funerare, a încasat periodic contravaloarea taxelor aferente concesionării locurilor de înmormântare, prestărilor de servicii şi efectuarea lucrărilor funerare de la clienţii persoane fizice. Inculpatul a stabilit tarifele corespunzătoare serviciilor prestate clienţilor persoane fizice în executarea contractelor, a coordonat în mod nemijlocit activităţi de aprovizionare cu materiale necesare executării lucrărilor achitate de clienţi, a negociat uneori cu clienţii şi le-a acordat reduceri de taxe şi a asigurat şi remunerat forţa de muncă folosită în activitatea desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea, fiind încheiate contracte de concesiune, contracte de prestări servicii şi eliberate chitanţe nefiscalizate în schimbul sumelor de bani încasate.

Astfel, în pofida incompatibilităţii enunţate, materialul probator dovedeşte că, în perioada 29 ianuarie 2013 - 22 iunie 2016, când era vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, inculpatul A. a exercitat în fapt atribuţiile de administrare şi control a S.C. G. S.R.L. Suceava, deşi, potrivit statutului societăţii, administrator era martorul S., iar de la data de 26.04.2013, de la intrarea societăţii în procedura simplificată de insolvenţă, prerogativele acestei funcţii au fost preluate de către lichidatorul judiciar C., reprezentată de B..

În privinţa S.C. F. S.R.L., înscrisurile şi declaraţiile martorilor probează că societatea era administrată şi controlată în fapt de inculpatul A., deşi, în cadrul acesteia, figura ca asociat PPPP. (sora inculpatului - persoană în vârstă de 76 de ani), administrator NNNN. (cumnatul inculpatului - persoană decedată în anul 2013), iar ca asociat şi administrator E., abia din luna februarie 2017.

S-a reţinut că în prezenta cauză, caracterul necuvenit al folosului material derivă din faptul că inculpatul A. a exercitat atribuţia de administrator de fapt al S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. şi a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ fiind în stare de incompatibilitate legală, atrasă de funcţia de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava şi, apoi, de funcţia de senator în Senatul României.

S-a reţinut că inculpatul A. a acţionat cu intenţie întrucât, în deplină cunoştinţă de cauză a realizat, ca administrator de fapt, operaţiuni financiare în scopul de a obţine profituri materiale, ştiind că o persoană învestită cu atributul funcţiilor sale este incompatibilă a exercita acest tip de acte.

Instanţa a reţinut din raportul de expertiză financiar-contabilă întocmit în cursul cercetării judecătoreşti că, din activităţile desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, realizate în numele S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi pe care inculpatul A. le-a administrat în fapt, în stare de incompatibilitate, inculpatul a realizat, în cele două perioade de timp (29.01.2013 - 22.06.2016 şi 21.12.2016 - 30.09.2017), un folos necuvenit în cuantum total de 2.104.206 RON (1.472.474 RON, la care se adaugă 631.732 RON).

Astfel, în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, când a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava şi 21.12.2016 - 30.09.2017, când a fost senator în Parlamentul României şi, în acelaşi timp, administrator de facto al S.C. G. S.R.L., inculpatul A. a realizat un folos necuvenit în sumă de 1.472.474 RON.

La această sumă se adaugă folosul necuvenit în cuantum de 631.732 RON, realizat în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, în care inculpatul a deţinut funcţia de senator în Senatul României şi, concomitent, pe cea de administrator de facto al S.C. F. S.R.L..

S-a constatat, în legătură cu activitatea S.C. G. S.R.L. că, potrivit raportului de expertiză financiar-contabilă şi suplimentului la raport, în perioada 29.01.2013 - 25.04.2013, a fost încasată suma de 49.004 RON, din taxe de concesiune, taxe întreţinere, taxe pentru amenajări funerare etc., S.C. G. S.R.L. fiind administrată în fapt de inculpatul A., aflat în stare de incompatibilitate ca vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava. Suma de 49.004 RON rezultă din calculele efectuate şi prezentate în raportul de expertiză şi suplimentul la raport, prin care s-a stabilit constant că suma totală a încasărilor, pentru perioada 06.05.2009 - 25.04.2013, a fost de 856.074 RON, constituită din taxe de concesiune şi pentru lucrări funerare, taxe de înmormântare şi taxe de întreţinere cimitir. Or, cum starea de incompatibilitate a inculpatului A., vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava cu cea de administrator de fapt al S.C. G. S.R.L. a corespuns unui timp mai scurt, cuprins între 29.01.2013 şi 25.04.2013, au fost însumate încasările realizate în acest interval temporal, rezultatul fiind de 49.004 RON.

Totodată, potrivit aceluiaşi raport de expertiză şi suplimentului la expertiză, în perioada următoare 26.04.2013 - 22.06.2016 şi 21.12.2016 - 30.09.2017, cât inculpatul A. a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava şi, apoi, senator în Parlamentul României, a fost încasată suma de 1.423.470 RON, din acelaşi tip de taxe, S.C. G. S.R.L. fiind administrată în fapt de inculpatul A., aflat în stare de incompatibilitate.

S-a reţinut că prin raportul de expertiză financiar-contabilă, a fost stabilit iniţial un cuantum al încasărilor S.C. G. S.R.L. pentru perioada ulterioară intrării în insolvenţă, respectiv 26.04.2013 - 30.09.2017, în sumă de 1.667.627 RON, reprezentând taxe de concesiune, lucrări funerare, taxe înmormântare şi taxe întreţinere. Însă, subsecvent, prin suplimentul la expertiză, s-a arătat că valoarea acestor încasări a fost mai ridicată, de 1.688.367 RON. Pentru calculul acestei din urmă sume, a fost scăzută valoarea a trei chitanţe în cuantum de 7.845 RON care fuseseră emise, în realitate, de S.C. F. S.R.L. şi, totodată, a fost adăugată suma totală de 28.585 RON corespunzătoare a 13 chitanţe eliberate de S.C. G. S.R.L..

Prin urmare, valoarea încasărilor realizate, în perioada 26.04.2013 - 22.06.2016 şi 21.12.2016 - 30.09.2017, cât inculpatul A. a fost vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi, apoi, senator în Parlamentul României, dar şi, în mod neîntrerupt, administrator de fapt al S.C. G. S.R.L., se obţine prin scăderea din suma de 1.688.367 RON (corespunzătoare încasărilor din 26.04.2013 - 30.09.2017) a sumei de 264.897 RON (corespunzătoare perioadei 23.06.2016 - 20.12.2016 când inculpatul A. nu s-a aflat în stare de incompatibilitate), rezultatul fiind de 1.423.470 RON.

Instanţa de fond a reţinut că probele administrate înlătură concluzia stabilită prin raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27.03.2018 întocmit în faza de urmărire penală, în conformitate cu care foloasele necuvenite obţinute pentru sine, de inculpatul A., prin operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în perioadele 29.01.2013 - 22.06.2016 şi 21.12.2016 - 30.09.2017, ar fi în cuantum de 1.487.037 RON (obiectivul nr. 7 - fila x din raportul constatare tehnico-ştiinţifică, fila x d.u.p.).

Cât priveşte operaţiunile economice realizate în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, în care inculpatul A. a fost administrator de fapt al S.C. F. S.R.L., iniţial, prin raportul de expertiză financiar-contabilă s-a stabilit că au fost încasate taxe de concesiune, pentru lucrări funerare, taxe de înmormântare şi taxe de întreţinere cimitir, în sumă de 679.190 RON.

Această valoare totală a fost ajustată, prin suplimentul la raportul de expertiză financiar-contabilă, la suma de 667.285 RON (233.516 taxe concesiune, 394.175 lucrări funerare, 24.650 taxe înmormântare, 14.944 taxe întreţinere), după adăugarea la suma din raportul de expertiză a valorii de 20.825 RON reprezentând 9 chitanţe care fuseseră luate în calcul, din eroare, ca fiind emise de S.C. G. S.R.L. şi nu de S.C. F. S.R.L., şi, ulterior, a scăderii sumei de 32.730 RON corespunzătoare unei încasări dublate şi valorii a 13 chitanţe care fuseseră luate în calcul greşit, deoarece nu erau emise de S.C. F. S.R.L., ci de S.C. G. S.R.L. (răspunsurile la obiectivele de la pct. B şi F ale suplimentului la raport).

Folosul necuvenit realizat, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, de inculpatul A., ca administrator de fapt al S.C. F. S.R.L., aflat în stare de incompatibilitate datorată calităţii sale de senator, este în cuantum de 631.732 RON, sumă ce rezultă prin scăderea din 667.285 RON (încasări din întreaga perioadă 01.04.2016 - 30.09.2017) a sumei de 35.553 RON (încasări în perioada intermediară 01.04.2016 - 20.12.2016 care excede acuzaţiei după cum a fost formulată, conform Anexei de calcul nr. 3 modificată, la suplimentul la raportul de expertiză).

Faţă de conţinutul raportului de expertiză financiar-contabilă, suplimentul la raport, înscrisurile şi declaraţiile martorilor U., L., Q., M., instanţa de fond a înlăturat concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică din 27.03.2018 din care rezultă că folosul necuvenit obţinut de inculpatul A., în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, în stare de incompatibilitate cu cea de administrator de fapt al S.C. F. S.R.L., ar fi de 778.352,20 RON (răspuns obiectivul nr. 7, fila x din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, fila x d.u.p.).

Instanţa de fond a subliniat că acuzaţia adusă inculpatului A. sub aspectul infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000, nu a vizat şi foloasele pe care inculpatul le-ar fi obţinut în timpul în care a administrat în fapt S.C. F. S.R.L. şi, concomitent, era vicepreşedintele Consiliul Judeţean Suceava (perioada cuprinsă între 01.04.2016 şi 22.06.2016).

În acuzare s-au avut în vedere ambele tipuri de incompatibilităţi (generate atât de calitatea de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, cât şi de cea de senator), exclusiv în raport cu activitatea de administrator desfăşurată de inculpatul A. la S.C. G. S.R.L..

Totodată, instanţa a subliniat distincţia dintre situaţia de fapt ce ilustrează elementele de tipicitate ale infracţiunii prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea 78/2000, pentru care interesează atât chitanţele nefiscalizate, cât şi bonurile fiscale emise de S.C. F. S.R.L., pentru că ambele tipuri de documente demonstrează operaţiuni economice şi, implicit, sume de bani obţinute în timp ce inculpatul A., administatorul de fapt al S.C. F. S.R.L. era în stare de incompatibilitate, fiind senator, şi, pe de altă parte, situaţia de fapt ce conturează elementele de tipicitate al laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscală (infracţiune de rezultat) pentru care interesează exclusiv chitanţele nefiscalizate care au stat baza calculării obligaţiilor fiscale neachitate către bugetul statului.

În ceea ce priveşte acuzaţia de fals în declaraţii prev. de art. 326 C. pen., adusă inculpatului A..

Instanţa de fond a reţinut în raport de probatoriul administrat şi declaraţiile de avere din 28.04.2014, 08.06.2015, 20.05.2016, 30.06.2016, 12.10.2016, 16.01.2017 şi 12.06.2017 date de inculpatul A., în calitate de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, de candidat la funcţia de senator şi, ulterior, de senator în Senatul României că acesta, cu intenţie, a omis să consemneze veniturile încasate în nume propriu, din activităţi comerciale derulate de S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. Suceava, la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava.

Din coroborarea declaraţiilor martorilor Q., K. şi MMMM. cu documentele de plată justificative aflate la dosar, inclusiv chitanţele nefiscalizate care au pe verso consemnat calculul sumei încasate de inculpat, declaraţiile martorilor J. şi M., procesele-verbale întocmite de colaboratorul cu identitate protejată din datele de 18.07.2016, 01.08.2016, 11.08.2016, 18.08.2016 şi 30.08.2016, instanţa de fond a reţinut că inculpatul A. a încasat periodic sumele de bani provenite de la persoanele fizice care au achitat taxe de concesiune, prestări servicii funerare, taxe de întreţinere cimitir, taxe de înmormântare către S.C. G. S.R.L., în perioada 2013 - 2016 şi S.C. F. S.R.L., în anul 2016.

Potrivit raportului de expertiză financiar-contabilă şi suplimentului la raport, valoarea totală a sumelor încasate de S.C. G. S.R.L. în perioada 2013 - 2016 şi de S.C. F. S.R.L. în anul 2016, stabilită pe baza chitanţelor emise către clienţii persoane fizice, reprezentând contravaloarea redevenţelor de concesionare, taxelor de înmormântare, de întreţinere cimitir, plăţile pentru serviciile şi lucrările funerare efectuate în baza contractelor de concesiune şi prestări de servicii, existente la dosarul cauzei este de 1.690.716 RON, compusă din:

- 255.269 RON, în anul 2013, din care 49.004 RON încasată de S.C. G. S.R.L., înainte de intrarea în insolvenţă şi 206.265 RON, tot în anul 2013, după intrarea în insolvenţă;

- 437.091 RON încasată de S.C. G. S.R.L. în anul 2014;

- 452.397 RON încasată de S.C. G. S.R.L. în anul 2015;

- 542.359 RON încasată de S.C. G. S.R.L. în anul 2016;

- 3600 RON încasată de S.C. F. S.R.L. în anul 2016.

În considerarea funcţiilor de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016 şi senator în Parlamentul României, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017 (ce interesează prezenta cauză), inculpatul A. avea obligaţia de a declara încasarea acestor venituri în declaraţiile de avere date în perioada 2014 - 2017.

Dispoziţiile speciale ale art. 28 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, prevăd că fapta persoanei care, cu intenţie, depune declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit C. pen.

Prin urmare, instanţa de fond a constatat că fapta inculpatului A., vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, şi senator în Parlamentul României, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, care, în declaraţiile de avere din 28.04.2014, 08.06.2015, 20.05.2016, 30.06.2016, 12.10.2016, 16.01.2017 şi 12.06.2017 înregistrate la Agenţia Naţională de Integritate, a omis să declare veniturile obţinute pentru sine din activitatea desfăşurată, în anii 2013-2016, de S.C. G. S.R.L. şi, în anul 2016, de S.C. F. S.R.L. la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în sumă totală de 1.690.716 RON, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prev. de art. 326 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (7 acte materiale).

Referitor la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale), de care este acuzat inculpatul A. şi infracţiunea de uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (două acte materiale), de care este acuzat inculpatul E.

Aşa cum s-a arătat, la data de 22.08.2005, s-a încheiat contractul nr. x de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea din Suceava între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L., prin administrator A.. Durata contractului era de 50 de ani de la data încheierii lui, iar potrivit art. 7 alin. (2) din contract, investitorul se obliga să efectueze investiţii la obiectul Extinderea cimitirului Pacea în valoare de 44.767.032.000 ROL. Obiectul contractului îl constituia realizarea lucrărilor de investiţii înscrise în studiul de fezabilitate, precum şi întreţinerea aleilor, clădirilor, instalaţiilor, împrejmuirilor, concesionarea locurilor de înhumare, efectuarea prestaţiilor necesare înhumării sau incinerării, executarea de construcţii funerare, asigurarea pazei şi ordinii în perimetrul cimitirului, menţinerea apei freatice la adâncimi mai mari de doi metri.

După demararea cercetărilor penale în această cauză, la data de 05.01.2018, inculpatul E., administratorul statutar al S.C. F. S.R.L., a depus la dosarul cauzei, în original, contractul de subantrepriză nr. x datat 18.02.2013 presupus încheiat între antreprenorul general S.C. G. S.R.L., prin administrator A. şi subantreprenorul S.C. F. S.R.L., prin administrator PPPP., având ca obiect proiectarea, finanţarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea bunului public "Extinderea cimitirului Pacea" .

Lipsa de veridicitate a contractului de subantrepriză nr. x datat 18.02.2013, este reliefată de faptul că inculpatul A. a fost asociat unic şi administrator al S.C. G. S.R.L. de la înfiinţarea societăţii până când a fost ales vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, funcţie publică pe care a ocupat-o în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016. Începând cu data de 14.02.2013, administrator al S.C. G. S.R.L. a fost desemnat S., cumnatul inculpatului A. care la data de 15.02.2013, a devenit asociat cu 0,01% părţi sociale, inculpatul A. păstrând restul de 99,9% .

Deşi contractul de subantrepriză apare ca fiind semnat de numita PPPP. (sora inculpatului A.),din verificările efectuate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, rezultă că administrator al societăţii a fost NNNN. (soţul numitei PPPP.) care a decedat la 03.10.2013, fiind revocat din funcţie la 23.02.2017, când a fost numit administrator inculpatul E. . S-a reţinut că probele administrate au demonstrat că numita PPPP. a fost interfaţa fratelui său, inculpatul A., care administra de facto S.C. F. S.R.L. prin eludarea interdicţiilor legale prevăzute pentru funcţiile de demnitate publică pe care le-a deţinut (vicepreşedinte de consiliu judeţean, respectiv senator).

Din adresa nr. x/17.11.2017 a Primăriei municipiului Suceava, rezultă că S.C. G. S.R.L. nu a notificat autorităţii publice acest contract de subantrepriză presupus încheiat cu S.C. F. S.R.L., care ar fi creat, în mod automat, anumite obligaţii acestei din urmă societăţi faţă de Municipiul Suceava, din moment ce subantrepriza este supusă dispoziţiilor prevăzute pentru contractul de antrepriză .

Declaraţiile coroborate ale martorilor Q., K., MMMM. şi M. probează că S.C. F. S.R.L. a desfăşurat activitate economică la Extinderea cimitirului Pacea începând cu anul 2016, aspect care vine să contureze faptul că acest contract de subantrepriză folosit de inculpatul E., a fost antedatat.

Înalta Curte a considerat că este demonstrat faptul că acest contract de subantrepriză a fost întocmit şi antedatat de inculpatul A., după demararea cercetărilor penale în prezenta cauză, pentru a crea o justificare în legătură cu activitatea desfăşurată de S.C. F. S.R.L. la Extinderea cimitirului Pacea, societatea având ca administrator de facto pe inculpatul A..

Martora L. a declarat, în instanţă şi la urmărire penală, că a aflat despre activităţile derulate de S.C. F. S.R.L. la Extinderea cimitirului Pacea, în anul 2016 când a fost cu inculpatul A. şi a cumpărat o casă de marcat pentru a fi folosită de societate la acest obiectiv, a primit bonuri fiscale de la administratorul Q. care lucra la cimitir cu aprobarea lui A., pe care le ducea contabilei U., din dispoziţia inculpatului A..

S-a avut în vedere că martora U., contabila S.C. F. S.R.L., a plasat activitatea desfăşurată de această firmă la Extinderea cimitirului Pacea tot în perioada anilor 2016-2017.

Referitor la contractul de subantrepriză nr. x din 18.02.2013, martora U. a susţinut că nu a văzut vreun contract încheiat între S.C. F. S.R.L. şi Primăria Municipiului Suceava pentru exploatarea Cimitirului Pacea Nou sau vreun contract încheiat între S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L. care să aibă acelaşi obiect. Martorul E. i-a spus că a găsit în dulapul S.C. F. S.R.L., contractul încheiat între această firmă şi S.C. G. S.R.L., care dădea dreptul primei firme să exploateze Cimitirul Pacea Nou. A mai arătat că prin anii 2012-2013, se vehicula la nivelul biroului în care martora îşi desfăşura activitatea, că acest contract există.

În continuare, martora a arătat că inculpatul E. venea foarte des în biroul în care eu lucram începând cu toamna anului 2017. Mergea la cimitir îmi aducea facturi şi bonuri întocmite cu S.C. F. S.R.L. pentru a face contabilitatea. Erau facturile de la furnizori pentru ca să execute cavouri şi bonurile fiscale de la casa de marcat. În acest context într-una din zile aşa cum am arătat E. mi-a arătat pe biroul meu, ceea ce eu nu observasem contractul încheiat între S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L. (...)

La urmărire penală am declarat că cu acelaşi prilej am găsit mai multe contracte încheiate de S.C. F. S.R.L. cu diferite persoane juridice (...) Pe birou aveam mai multe contracte era puţină dezordine dar contractul de subantrepriză nu ştiam că este acolo.

La întrebarea dacă i-a spus lui E. că nu este de acord să predea acel contract de subantrepriză organelor de urmărire penală, martora a răspuns: Cred că i-am spus, dar nu mai ştiu sigur. În contabilitate nu exista o factură emisă pe numele S.C. G. S.R.L. sau al Primăriei Municipiului Suceava în baza acestui contract.

Din analiza depoziţiilor martorei U., instanţa a reţinut că aceasta nu a avut cunoştinţă şi nici nu a văzut contractul de subantrepriză până în luna octombrie 2017, când i l-a arătat inculpatul E. care l-a prezentat la Direcţia Naţională Anticorupţie şi, mai apoi, la Primăria Municipiului Suceava.

Antedatarea contractului de subantrepriză este probată şi prin conţinutul întâmpinării depuse de S.C. G. S.R.L. în dosarul nr. x/2012 al Curţii de Apel Suceava, având ca obiect solicitarea Municipiului Suceava de reziliere a contractului de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005, încheiat cu S.C. G. S.R.L., prin care nu se face niciun fel de referire la încheierea unui contract de subantrepriză cu S.C. F. S.R.L., ci, dimpotrivă inculpatul A. atestă calitatea de parte a S.C. G. S.R.L. în acest contract, fiind făcută menţiunea ne-am îndeplinit obligaţiile asumate prin contract, obiectivele fiind realizate în totalitate.

În declaraţia dată la urmărire penală, inculpata S.C. F. S.R.L. a recunoscut că a început să desfăşoare activităţi la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea de prin anul 2017 sau 2016, iar înainte a derulat activităţi S.C. G. S.R.L..

Martorul V., director al Direcţiei juridice din cadrul Primăriei Municipiului Suceava, a declarat în instanţă circumstanţele în care s-a aflat că S.C. F. S.R.L. desfăşura activităţi la Extinderea cimitirului Pacea şi a susţinut că la data de 08.02.2018, inculpatul E. a prezentat la Primăria Suceava, contractul de subantrepriză nr. x datat 18.02.2013.

Astfel, martorul a arătat că în urma unor adrese efectuate de către municipalitate către S.C. G. S.R.L. referitoare la înhumarea unor persoane care prezentau cazuri sociale, s-a constatat că acele adrese au fost înregistrate/însuşite de către S.C. F. S.R.L.. În aceste condiţii, a fost emisă o dispoziţie a primarului Municipiului Suceava prin care a fost stabilită o comisie care să constate la faţa locului, modul de desfăşurare a activităţilor şi modul în care se derulează contractul.

Membrii comisiei s-au deplasat la data de 05.02.2018 la Cimitirul Pacea Nou unde au constatat că la intrare la cabina poartă era o persoană care s-a recomandat a fi şeful punctului de lucru S.C. F. S.R.L., domnul QQQQ. care a arătat că se ocupă de încheierea contractelor de concesiune, repartizarea locurilor de înhumare şi efectuarea altor servicii funerare, indicând că administratorului firmei S.C. F. S.R.L. este E..

La solicitarea membrilor comisiei, la data de 06.02.2018, inculpatul E. s-a prezentat la sediul primăriei, arătând că S.C. F. S.R.L. îşi desfăşoară activitate la Cimitirul Pacea Nou, în baza unui contract de subantrepriză cu S.C. G. S.R.L. şi că toate documentele sunt la DNA. Ulterior, la data de 08.02.2018, E. s-a prezentat la Primăria Suceava cu copia unui contract de subantrepriză care ulterior a fost înregistrat cu data depunerii, la solicitarea doamnei SSSS., la registratura Primăriei Suceava.

Martorul V. a precizat că a văzut contractul de subantrepriză şi acesta contravenea contractului public privat încheiat în 2005 între municipalitate şi S.C. G. S.R.L..

Martorul şi-a menţinut declaraţia din faza de urmărire penală, când a arătat despre conţinutul contractului de subantrepriză prezentat de inculpatul E., că existenţa acestui contract nu a fost notificată Primăriei municipiului Suceava niciodată, despre existenţa lui am luat la cunoştinţă când l-a predat E.. Am discutat inclusiv cu primarul LLLL., convenind că G. nu putea ceda în mod legal beneficiul contractului pe care l-a încheiat cu Primăria, fiind o încălcare clară a obligaţiilor sale contractuale.

Instanţa a reţinut că, în concordanţă cu depoziţia martorului V., este adresa din 19.02.2018, emisă de Primăria municipiului Suceava prin care s-a comunicat că, la data de 08.02.2018, inculpatul E. s-a prezentat la sediul instituţiei şi a depus la Direcţia Patrimoniu copia unui contract de subantrepriză, datat 18.02.2013, încheiat între S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., cu scopul de a justifica temeiul în care baza căruia societatea ultim menţionată desfăşura activităţi la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în condiţiile în care acesta făcea obiectul unui contract de parteneriat public - privat încheiat de Municipiul Suceava cu S.C. G. S.R.L., adresa fiind însoţită de un suport optic conţinând înregistrările surprinse de camerele de supraveghere video din interiorul instituţiei la momentul la care inculpatul E. s-a prezentat pentru depunerea contractului de subantrepriză.

Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019, s-a concluzionat: contractul se subantrepriză nr. x din 18.02.2013 are toate cele douăsprezece file componente obţinute la aceeaşi imprimantă. Sunt indicii că fila numerotată cu 1 a fost listată la imprimantă la un alt moment decât cel al imprimării următoarelor unsprezece file şi că, pentru o perioadă de timp, aceasta a făcut parte dintr-o altă grupare de file. Nu se poate stabili care este perioada de întocmire a contractului de subantrepriză nr. x, datat 18.02.2013.

Prima instanţă a constatat că fila numerotată cu 1 este cea în cuprinsul căreia se regăseşte indicat atât nr. 14 al contractului de subantrepriză, cât şi data de 18.02.2013, iar clauzele contractului denumit de subantrepriză sunt, în realitate, o preluare a clauzelor contractului de parteneriat public - privat încheiat între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L., prin care antreprenorul general S.C. G. S.R.L., reprezentată de administrator A. apare ca o veritabilă autoritate publică.

În sentinţă s-a reţinut că, prin declaraţia dată în instanţă, inculpatul E. a încercat să acrediteze ideea că a devenit administratorul S.C. F. S.R.L. datorită interacţiunilor sale cu PPPP. şi D., fără a exista vreo implicare a inculpatului A., precum şi că avea cunoştinţă de existenţa contractului de subantrepriză de la PPPP., contract pe care l-a găsit în anul 2017 (după începerea cercetărilor în această cauză), după ce a devenit administratorul firmei, fără să i-l arate cineva, printre alte contracte ce trebuiau predate organelor judiciare, aflate în biroul martorei U. (contabilă), inculpatul recunoscând că a depus contractual de antrepriză la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la Primăria Municipiului Suceava.

De altfel, Înalta Curte a apreciat că, prin această declaraţie, inculpatul a urmărit nu doar exonerarea sa de răspundere penală, ci şi a inculpatului A.. Afirmaţia sa, că inculpatul A. ar fi fost străin de dobândirea calităţii sale de administrator statutar al S.C. F. S.R.L. în anul 2017, este combătută de depoziţiile martorei L. care a precizat că a fost asociată la S.C. RRRR. S.R.L., alături de E. cu care i-a făcut cunoştinţă A.. În baza materialului probator, instanţa a identificat un modus operandi al inculpatului A. care controla diferite societăţi în scopul obţinerii de foloase, prin interpunerea altor persoane. La rândul său, martora U. care a ţinut tot timpul contabilitatea S.C. F. S.R.L. nu a făcut precizări care să conducă la concluzia că PPPP. a fost o persoană conectată la activitatea efectivă derulată de această societate comercială.

Nu lipsit de importanţă este faptul că biroul în care se ţinea contabilitatea S.C. F. S.R.L. se afla la adresa de domiciliu a inculpatului A. din bulevardul x, din municipiul Suceava.

Faptul susţinut de inculpatul E., în conformitate cu care contractul de subantrepriză nu a fost antedatat, este contrazis prin probele anterior enunţate, relevantă fiind depoziţia martorei U. care a arătat că nu a văzut, până la momentul anului 2017, când inculpatul E. a început să se implice în activitatea S.C. F. S.R.L. (urmare a declanşării procesului penal), contractul de subantrepriză, situaţie inexplicabilă dacă acest contract ar fi fost în dulapul din biroul contabilităţii unde U. îşi desfăşura activitatea de ani de zile şi, cu atât mai mult, dacă ar fi fost pe masa de lucru a acesteia, printre alte documente.

Instanţa a apreciat că probele dovedesc fără dubiu, că inculpatul A. a falsificat înscrisul intitulat contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013, prin antedatare şi l-a încredinţat inculpatului E. spre folosire, iar acesta l-a prezentat, la data de 05.01.2018, organelor de urmărire penală ce efectuau cercetări în prezenta cauză, iar la data de 08.02.2018, l-a depus în copie, la Primăria Municipiului Suceava - Direcţia Patrimoniu.

Însă, Înalta Curte a considerat că înscrisul denumit contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013 nu era apt a produce consecinţe juridice deoarece, prin art. 10 alin. (2) al caietului de sarcini care a stat la baza încheierii contractului de parteneriat public - privat încheiat în 2005 între Municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava, era prevăzut explicit că pe durata contractului se interzice investitorului subcontractarea serviciului public, aşa încât S.C. G. S.R.L. nu putea încheia în mod valabil un contract de subantrepriză cu S.C. F. S.R.L. .

Pentru ca falsificarea unui înscris sub semnătură privată, urmată de încredinţarea lui altei persoane, spre a-l folosi, să cadă sub incidenţa legii penale, este necesar ca înscrisul falsificat să fie apt a produce consecinţe juridice, ceea ce înseamnă nu doar să prezinte aparenţa unui act veritabil, ci şi să aibă putere probatorie, adică să fie susceptibil a proba, chiar şi numai într-o anumită măsură, faptul în dovedirea căruia este invocat, precum şi să aibă semnificaţie juridică.

Pornind de la acuzaţia formulată împotriva inculpaţilor A. şi E., prima instanţă a menţionat că inducerea în eroare a organelor judiciare nu poate constitui o consecinţă urmărită a se produce prin falsificarea unui înscris sub semnătură privată şi încredinţarea acestuia spre folosire de către altă persoană (uz de fals).

În cauză, inculpatul E. a depus în dosar contractul de subantrepriză nr. x din 18.02.2013 pentru a justifica activitatea desfăşurată de S.C. F. S.R.L. la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, inculpatul fiind administratorul statutar al societăţii, iar organele judiciare sunt îndrituite să examineze proba în raport de întregul material probator administrat în cauză.

Prin urmare, instanţa a considerat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale laturii obiective ale infracţiunilor de care au fost acuzaţi inculpaţii şi că, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., se impune achitarea inculpatului A. pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) şi a inculpatului E. pentru infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale).

Referitor la acuzaţiile aduse inculpatului B. privind săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, inculpatului A. de instigator la aceeaşi infracţiune şi inculpatei C. de complice la această infracţiune

Se constată că prin încheierea din 16.09.2020, a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice sub aspectul formei de participaţie penală a inculpatei C. din autorat la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

Instanţa de fond a reţinut că probele administrate în cele două faze ale procesului penal au dovedit că, în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, folosindu-se de contractul de parteneriat public - privat nr. x din 22.08.2005 încheiat de Municipiul Suceava cu S.C. G. S.R.L., inculpatul A. a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, prin aceea că a eliberat chitanţe nefiscalizate pentru încasarea sumei totale de 2.194.157 RON, rezultată din încheierea contractelor de concesiune a locurilor de înmormântare şi a contractelor de prestări servicii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, fiind efectuate operaţiuni economice aferente redevenţelor de concesionare, taxelor de înhumare şi întreţinere cimitir, prestări servicii şi efectuare lucrări funerare pentru care s-au încasat sume de bani, cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 580.341 RON.

Din probele administrate a rezultat că, în perioada 26.04.2013 - 22.06.2016 şi 21.12.2016 - 30.09.2017, inculpatul A. a obţinut pentru sine un folos necuvenit în sumă de 1.423.470 RON, iar în perioada 22.06.2013 - 21.12.2016, un folos necuvenit în sumă de 264.897 RON, aşadar un total de 1.688.367 RON pentru perioada 26.04.2013 - 30.09.2017, din taxe de concesiune, taxe întreţinere cimitir, taxe pentru lucrări şi servicii funerare, taxe înmormântare, operaţiuni economice realizate în numele S.C. G. S.R.L. pe care inculpatul A. a administrat-o în fapt, deşi societatea se afla în procedura simplificată a insolvenţei din 26.04.2013, lichidator judiciar fiind C., prin reprezentant B..

În intervalul de timp 06.05.2009 - 30.09.2017, administratori de drept ai S.C. G. S.R.L. au fost, succesiv, inculpatul A. (asociat unic şi administrator al societăţii de la înfiinţarea acesteia) şi martorul S. (cumnatul inculpatului A.) începând cu data de 14.02.2013, motivat de faptul că inculpatul A. a fost ales vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava.

Prin încheierea nr. 768/26.04.2013 a Tribunalului Suceava, secţia Civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2013, s-a admis cererea privind deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă solicitată de debitoarea S.C. G. S.R.L..

Între alte dispoziţii, prin încheierea menţionată, în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea privind procedura insolvenţei, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă împotriva debitorului S.C. G. S.R.L., iar în temeiul art. 34 din aceeaşi lege a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu practicianul în insolvenţă CASA DE INSOLVENŢĂ "BUCOVINA" IPURL.

S-a stabilit în sarcina debitoarei obligaţia de a depune la dosarul cauzei actele şi informaţiile prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii.

A fost ridicat dreptul de administrare al debitorului.

S-a stabilit în sarcina lichidatorului judiciar obligaţia de a depune la dosar un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006, până la data de 6 iunie 2013.

În această cauză de insolvenţă, s-a constituit Tabelul definitiv actualizat al creanţelor creditorilor debitoarei la data de 16.03.2017, în care s-au înscris Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, Primăria Municipiului Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Şcoala Gimnazială Specială Sf. Stelian Rădăuţi, S.C. H. S.R.L., acestea constituindu-se şi părţi civile în prezenta cauză, faţă de acuzaţia formulată de organele de urmărire penală în sensul că inculpaţii care au comis infracţiunea de abuz în serviciu, au acţionat în detrimentul creditorilor S.C. G. S.R.L..

Desemnarea în calitate de lichidator judiciar a practicianului în insolvenţă C., reprezentată de inculpatul B. (avocat în cadrul Baroului Suceava) s-a făcut la cererea debitoarei S.C. G. S.R.L., prin administratorul statutar S..

Martorul S., fiind audiat de instanţa de fond, a relatat despre circumstanţele în care a devenit asociat şi administrator al S.C. G. S.R.L., la începutul anului 2013, despre intrarea firmei în procedura insolvenţei şi numirea lichidatorului judiciar.

Martorul RRR. a relatat, în timpul cercetării judecătoreşti, despre demersurile făcute de inculpatul A. pentru identificarea unui practician în insolvenţă care să accepte să fie desemnat lichidator în procedura insolvenţei ce urma să fie solicitată pentru S.C. G. S.R.L., în perioada în care pe rolul instanţelor civile din Suceava se afla procesul ce avea ca obiect anularea contractului de parteneriat public-privat nr. x încheiat la 22.08.2005, solicitată de Municipiul Suceava. A arătat că a discutat cu B. fiindcă i s-a părut o persoană serioasă.

Acest martor a mai arătat că este convins că, anterior desemnării efective a C., ca practician în insolvenţă în cauza privind pe S.C. G., B. nu a discutat cu A.. A subliniat: În primul, rând când am discutat cu B. despre intenţia lui A. de a solicita insolvenţa S.C. G. S.R.L., am văzut reacţia lui B. că nu-l cunoştea pe A.. Mi-a spus că nu-l cunoaşte şi nici nu mi-a lăsat impresia că-l cunoaşte.

Martorul RRR. a negat că A. i-a solicitat, cu ocazia primei discuţii, să îi recomande un lichidator judiciar îngăduitor, care să fie implicat în interesele personale ale lui A., subliniind că, dacă îi formula o astfel de solicitare, termina orice discuţie cu A..

Cu depoziţia martorului RRR. se coroborează declaraţia inculpatului B., avocat din anul 2001, în cadrul Baroului Suceava şi practician în insolvenţă din anul 2010, în cadrul societăţii C.. Acesta a arătat că a fost întrebat de către martorul RRR. dacă este de acord să fie numit practician în insolvenţă la o societate despre care nu a dat detalii. Ulterior, a primit încheierea prin care a fost numit lichidator judiciar, întrucât s-a deschis procedura simplificată a falimentului, dar nu a ştiut că acea numire viza societatea la care s-a referit RRR.. Apoi, fiind întrebat de către acest martor dacă a primit încheierea, a aflat că S.C. G. era societatea la care s-a referit martorul.

Instanţa de fond a apreciat că relaţia inculpaţilor B. şi A. în legătură cu documentele aparţinând S.C. G. S.R.L., utile procedurii insolvenţei, este reliefată de acelaşi martor care a evidenţiat o lipsă de colaborare între cei doi inculpaţi şi necesitatea intervenţiei sale pe lângă inculpatul A., în virtutea relaţiei de prietenie dintre familia Voronca şi A., având în vedere că S.C. G. S.R.L. trebuia să predea nişte acte lichidatorului, inculpatul B. insistând de mai multe ori să-i fie predate documentele.

Faptul că inculpatul B. a apelat la sprijinul martorului RRR., după ce nu a reuşit să obţină pe cale oficială documentele S.C. G. S.R.L., conturează incertitudinea cooperării infracţionale a inculpaţilor A. şi B., în cursul procedurii insolvenţei.

S-a reţinut că în declaraţia dată în faţa primei instanţe, inculpatul B. a prezentat demersurile pe care le-a întreprins pentru punerea la dispoziţia lichidatorului judiciar, a documentele financiar contabile şi a bunurilor societăţii G..

Procedura de insolvenţă a S.C. G. S.R.L. a făcut obiectul dosarului nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, secţia Civilă şi, în continuare, a dosarului nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă, iar la momentul dispoziţiei din 27.11.2017 a judecătorului sindic, de înlocuire a inculpatei C. din funcţia de lichidator judiciar al debitoarei (ca urmare a declanşării cercetărilor penale în prezenta cauză), procedura nu era finalizată.

Instanţa de fond a constatat că probele administrate în cursul procesului penal nu dovedesc că ar fi avut loc o tergiversare a procedurii de insolvenţă prin modul în care lichidatorul judiciar a intrat în posesia actelor financiar-contabile ale S.C. G. S.R.L. ori au fost identificate bunurile aflate în patrimoniul societăţii şi ulterior, evaluate şi valorificate (patru autovehicule).

Lipsa de certitudine a conivenţei infracţionale dintre cei doi inculpaţi persoane fizice, acuzaţi de abuz în serviciu cu forme de participaţie diferite, rezultă din faptul că inculpatul B., pentru a intra în posesia actelor contabile şi a documentelor necesare lichidării, a fost nevoit să se deplaseze la biroul inculpatului A. din cadrul Consiliul Judeţean Suceava.

Inculpata C. a menţionat, în instanţă, că deplasarea lichidatorului la biroul inculpatului A. din cadrul consiliului judeţean, dincolo de drepturile conferite legal, a constituit un demers efectuat, în mod suplimentar, pentru a identifica administratorul debitoarei, în condiţiile în care, conform prevederilor legale, debitoarea este notificată să predea documentele şi bunurile societăţii.

Instanţa de fond nu a putut considera, fără tăgadă, că inculpatul B. ar fi acţionat pentru menţinerea artificială a valabilităţii contractului de parteneriat public-privat nr. x/22.08.2005 încheiat între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L. (acţiunea de reziliere a contractului fiind suspendată până la soluţionarea definitivă a procedurii de insolvenţă) şi, implicit, pentru sprijinirea inculpatului A. în scopul încasării de către acesta a unor sume importante de bani prin exploatarea obiectivului Extinderea cimitirului Pacea după intrarea firmei în insolvenţă, cu consecinţa prejudicierii creditorilor.

Astfel, martorul S., administrator statutar al debitoarei, desemnat în această calitate la începutul anului 2013, cu puţin timp de a intra firma în procedura insolvenţei, a declarat, în instanţă, referitor la patrimoniul societăţii, că S.C. G. S.R.L. avea în proprietate nişte bunuri învechite, respectiv nişte maşini dezmembrate, din anii 1980.

În legătură cu bunurile din patrimoniul debitoarei, inculpatul B. a prezentat demersurile pe care le-a întreprins pentru identificarea bunurilor debitoarei în vederea evaluării şi valorificării: adrese la diferite instituţii din municipiul Suceava, identificarea în teren a autoturismelor, solicitările către inculpatul A. în sensul predării actelor de înmatriculare, evaluarea autoturismelor, efectuarea publicaţiilor de vânzare conform procedurii de insolvenţă pentru valorificarea bunurilor, convocarea adunării creditorilor, aprobarea ofertelor, valorificarea bunurilor.

De asemenea, în faţa instanţei de fond, inculpata C. a prezentat motivele care au îngreunat lichidarea patrimoniului debitoarei S.C. G. S.R.L., indicând imposibilitatea contactării administratorului de drept S., lipsa de colaborare a administratorului de fapt A., modul anevoios în care a intrat în posesia actelor de proprietate a autovehiculelor debitoarei, insuficienta implicare a creditorilor în procesul de valorificare a bunurilor.

S-a reţinut prin hotărârea atacată că aceste probe se coroborează cu informaţiile care rezultă din înscrisuri şi proba testimonială şi care creează un dubiu serios că ar fi existat o înţelegere frauduloasă în sensul prelungirii nejustificate a procesului de identificare şi vânzare a bunurilor aparţinând S.C. G. S.R.L., în cadrul procedurii de insolvenţă.

S-a constatat că, după deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei, C., având ca reprezentant pe B. a solicitat prin adresa nr. x/20.05.2013, de la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituţiei Prefectului - judeţul Suceava, să se comunice dacă societatea figurează cu autoturisme în proprietate şi eliberarea unui extras din baza de date privind mijloacele de transport aparţinând debitoarei S.C. G. S.R.L.. Prin adresa din 27.05.2013, s-a răspuns solicitării, în sensul că s-a efectuat operaţiunea în baza de date locală de interdicţie a înstrăinării mijloacelor de transport aparţinând S.C. G. S.R.L. şi că societatea figura în evidenţele informatizate ca fiind proprietara a şase autovehicule: trei autocamioane marca x (cu numerele de înmatriculare x, x şi y), un autoturism marca x (cu numărul de înmatriculare x) şi o) autoutilitară marca x, cu numărul de înmatriculare x, cu menţiunea că autovehiculele cu numerele de înmatriculare x şi x au fost radiate din circulaţie prin dezmembrare, fiind predate unei societăţi autorizate în acest sens.

Prin adresa nr. x/23.04.2015, C. a solicitat Registrului TTTT. duplicatele cărţilor de identitate şi ale certificatelor de înmatriculare pentru trei x cu numerele de înmatriculare x, x, x şi pentru UUUU. cu numărul de înmatriculare x, deşi acest din urmă număr aparţinuse unei autoutilitare marca x aflată anterior în proprietatea debitoarei S.C. G. S.R.L. şi care fusese dezmembrată şi radiată din circulaţie în cursul anului 2011.

Prin raportul de evaluare bunuri mobile din 18.04.2016, s-a estimat valoarea de piaţă a celor trei autocamioane marca x, cu numerele de înmatriculare x, x şi y, fiind consemnat în cuprinsul raportului că, la evaluarea în teren, au fost prezenţi reprezentanţii C., evaluarea s-a realizat de la distanţă, fiind depozitate într-o incintă încuiată şi nu s-a putut verifica funcţionarea lor, iar documentele bunurilor au fost puse la dispoziţie de reprezentantul lichidatorului, rezultând că vehiculele nu au verificarea periodică ITP la zi, fiind fabricate în 1980, 1979, respectiv, 1980, cu durata normală de funcţionare consumată.

Ulterior, prin raportul de evaluare bunuri mobile din 08.03.2017, întocmit de aceiaşi evaluatori autorizaţi, s-a estimat valoarea de piaţă a autoutilitarei VVVV. cu numărul de înmatriculare x, bunul fiind inspectat la 24.02.2017. S-a consemnat că documentele care au stat la baza evaluării au fost prezentate de C., iar conform duplicatului certificatului de înmatriculare, bunul a fost fabricat în 2007. A fost indicat că bunul este depozitat într-o incintă încuiată din Suceava, înscris în circulaţie dar fără verificarea periodică ITP la zi, cu durata de viaţă normală expirată, prezentând uzură fizică şi morală.

Modalitatea în care s-a realizat evaluarea celor trei autocamioane marca x, descrisă în raportul din 18.04.2016, se coroborează cu depoziţia, din instanţă, a martorului P. (expert evaluator).

În acord cu cele declarate de martorul P. a declarat şi martorul O., cel de-al doilea expert evaluator.

Din adresa din 07.12.2017 a Registrului TTTT. (emisă la solicitarea DNA - Serviciul Teritorial Suceava) a rezultat că pentru autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x, s-au făcut inspecţii tehnice anuale pentru în perioada 2013 - 2017.

Însă împrejurarea că, în raportul de evaluare s-a reţinut, în mod diferit, şi anume că verificările periodice ITP nu sunt la zi pentru acest vehicul, respectiv copia certificatului de înmatriculare anexat la raport arată că ultima verificare ar fi fost din 23.05.2014, nu probează că inculpatul B. a avut cunoştinţă de situaţia reală a stării autoutilitarei marca x, din moment ce actele le-a primit de la A., fără a exista vreo probă că a ştiut despre starea de funcţionare a vehiculului.

Instanţa a constatat că există probe care demonstrează îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în sensul că inculpatul B. a făcut demersuri pe cale oficială şi nu numai, pentru intrarea în posesia documentelor financiar-contabile ale debitoarei şi pentru identificarea bunurilor aflate în patrimoniul S.C. G. S.R.L., pentru obţinerea cărţilor de identitate şi a certificatelor de înmatriculare a celor patru autovehicule deţinute în proprietate de această societate, că a întocmit periodic rapoarte cu activităţile întreprinse în calitate de reprezentant al lichidatorului, depuse în dosarul de insolvenţă.

În acelaşi timp, din mijloacele de probă rezultă date ce arată că inculpatul B. a indicat, în corespondenţa purtată pentru obţinerea cărţilor de identitate şi a certificatelor de înmatriculare a vehiculelor, pentru unul dintre vehicule, un nr. de înmatriculare ce aparţinea unuia dezmembrat, ceea ce a prelungit perioada de valorificare a bunurilor din patrimoniul societăţii, precum şi că a cunoscut că o parte din activele rămase în patrimoniul S.C. G. S.R.L. au fost valorificate către S.C. RRRR. S.R.L., administrată în fapt tot de inculpatul A..

Referitor la acest aspect, martora L., administrator statutar al S.C. RRRR. S.R.L., a relatat că oferta pentru achiziţionarea autovehiculelor aparţinând S.C. G. S.R.L. (aflată în insolvenţă) a fost făcută de inculpatul A. care i-a dat să o semneze, precizând că, la solicitarea acestuia s-a întâlnit de mai multe ori cu inculpatul B. pentru a-i duce de la A. documente, înainte de cumpărarea maşinilor, ca certificate de înmatriculare şi cărţi de identitate ale autovehiculelor aparţinând S.C. G. S.R.L.. Martora a menţionat, în legătură cu achiziţia că, din partea S.C. RRRR. S.R.L., A. a fost cel care a ţinut legătura cu B., pe care l-a întâlnit şi la momentul la care s-a făcut plata, când martora a semnat facturile la cererea lui A., în prezenţa inculpatului B..

Autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x, a fost adjudecată de către S.C. F. S.R.L., (societate ce era administrată, în fapt, tot de inculpatul inculpatul A.), după mai multe şedinţe de licitaţie publică organizate de C. reprezentată de B.. Adjudecatara S.C. F. S.R.L. a fost reprezentată prin delegat împuternicit, martorul WWWW., bunul fiind predat de debitoarea S.C. G. S.R.L., prin lichidator, adjudecatarei la data de 20.06.2017.

Referitor la această autoutilitară, martorul WWWW. a mai arătat că au fost demontate roţile autoutilitarei în perioada organizării licitaţiei publice privind vânzarea de către lichidatorul judiciar, iar, ulterior adjudecării bunului, martorul a procedat la remontarea roţilor.

Instanţa a considerat că martorul WWWW. a evidenţiat informaţii privind acţiuni ale inculpatului A. legate de vânzarea autoutilitarei marca x, cu numărul de înmatriculare x, însă, nu a relevat vreun element factual de natură a scoate în evidenţă, în mod de netăgăduit, o înţelegere a inculpaţilor A. şi B. vizând valorificarea bunurilor din patrimoniul S.C. G. S.R.L., în procedura insolvenţei.

S-a mai reţinut că lichidatorul judiciar a ataşat la dosarul de insolvenţă tabele definitive completate ale creanţelor nr. 22/15.01.2015 şi nr. 26/06.05.2015, după cum au fost depuse, prin corespondenţă, cererile de creanţă formulate de creditori la diferite intervale de timp, ceea ce ilustrează motive ale prelungirii procedurii.

Prin procesul-verbal al adunării creditorilor nr. x/27.11.2015, nu s-a aprobat predarea la fier vechi a celor 3 autovehicule ale debitorului, iar prin hotărârea adunării creditorilor din 18.01.2016 cuprinsă în procesul-verbal nr. x/18.01.2016, a fost selectată oferta depusă de evaluatorul P. în vederea evaluării activelor debitorului.

Conform hotărârii adunării creditorilor, cuprinsă în procesul-verbal nr. x/18.05.2016, s-a aprobat vânzarea bunurilor debitorului la valoarea de recuperare de 2.080 euro, iar potrivit hotărârii adunării creditorilor, regăsită în procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/28.09.2016, nu s-a aprobat oferta de preţ în cuantum de 13.000 RON depusă de S.C. RRRR. S.R.L. pentru achiziţionarea celor 3 autoutilitare ale debitoarei.

Ulterior, în derularea procedurii, prin hotărârea adunării creditorilor, cuprinsă în procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/06.10.2016, s-a aprobat oferta de preţ în cuantum de 13.000 RON depusă de S.C. RRRR. S.R.L. pentru achiziţionarea celor 3 autoutilitare ale debitoarei.

Lichidatorul judiciar a întreprins acţiuni şi pentru recuperarea sumei de 3000 RON depusă de debitor cu titlu de garanţie de bună execuţie pentru o lucrare realizată anterior deschiderii procedurii, cum s-a reţinut prin încheierea de la termenul din 17.01.2017, soluţionarea cauzei de insolvenţă fiind amânată în acest scop.

Prin hotărârea adunării creditorilor regăsită în procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/21.03.2017, s-a aprobat raportul de evaluare a activului debitorului reprezentat de autoutilitara x, precum şi valorificarea activului prin licitaţie publică, preţul de pornire fiind cel stabilit prin raportul de evaluare. Apoi, potrivit procesului-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/20.04.2017 s-a aprobat regulamentul de vânzare prin licitaţie publică a acestui activ al debitorului. Potrivit procesului-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/25.07.2017, s-a aprobat oferta depusă de S.C. XXXX. S.R.L. în vederea selecţionării, arhivării şi depozitării documentelor debitoarei S.C. G. S.R.L..

Conform încheierii din 10.10.2017 pronunţate în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, secţia I civilă, lichidatorul judiciar C., reprezentată de B., a depus raportul cu propunerea de închidere a procedurii, în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006, urmând a se convoca adunarea creditorilor pentru punerea în discuţie a raportului final, cu menţiunea că creditorii pot formula obiecţiuni.

Prin încheierea nr. 4 din 09.01.2018, judecătorul sindic a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar C. cu practicianul în insolvenţă YYYY.. Această înlocuire s-a dispus ca urmare a punerii sub învinuire a C., în această cauză penală. Ulterior, prin încheierea nr. 308 din 09.07.2019 s-a admis sesizarea din oficiu şi s-a dispus înlocuirea lichidatorului judiciar YYYY. cu practicianul în insolvenţă ZZZZ..

Prin sentinţa civilă nr. 495 din 10.12.2019 a Tribunalului Suceava, secţia a II a civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2013, s-a aprobat raportul lichidatorului judiciar ZZZZ. şi, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenţei, s-a dispus închiderea procedurii de insolvenţă a debitorului S.C. G. S.R.L. şi radierea debitorului din registrul comerţului.

Prin decizia nr. 85 din 21.05.2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II a civilă, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de creditoarea Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, împotriva sentinţei civile nr. 495 din data de 10 decembrie 2019 a Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă - (dosar nr. x/2013) privind pe debitoarea S.C. G. S.R.L., prin lichidator judiciar ZZZZ..

Înalta Curte a reţinut că din probele administrate rezultă că inculpatul B. a exercitat atribuţiile de lichidator judiciar în acord cu hotărârile adoptate de adunarea creditorilor şi sub controlul judecătorului sindic, fără a exista probe de netăgăduit privind existenţa unei conivenţe pentru săvârşirea unor fapte penale cu inculpatul A., în sensul efectuării unor demersuri contrare atribuţiilor ce-i reveneau inculpatului B., ca practician în insolvenţă sau pentru îndeplinirea defectuoasă a acestora, de natură a păgubi creditorii S.C. G. S.R.L. şi a asigura un folos patrimonial inculpatului A..

Din declaraţia martorului RRR. s-a conturat faptul că inculpatul B. nu a avut cunoştinţă că S.C. G. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A., a continuat să desfăşoare activităţi economice la Extinderea cimitirului Pacea, după deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei.

În legătură cu activitatea pe care S.C. G. S.R.L. a desfăşurat-o la Extinderea Cimitirului Pacea după declanşarea procedurii simplificate a insolvenţei, atât inculpatul B. cât şi inculpata C. au declarat că nu le-a fost predat contractul de parteneriat public-privat privind Extinderea Cimitirului Pacea, nici documente vizând desfăşurarea activităţii, în baza acestui contract şi nici nu au cunoscut că s-a desfăşurat vreo activitate.

În Raportul nr. x din 06.06.2013 asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei S.C. G. S.R.L., întocmit de lichidatorul judiciar C., reprezentată de B. s-a consemnat că a fost notificată debitoarea pentru predarea documentelor financiar-contabile, însă reprezentantul debitoarei nu a dat curs solicitării, astfel încât pentru întocmirea raportului au fost folosite datele financiare de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii. S-a concluzionat că principala cauză a dezechilibrului financiar o constituie blocarea disponibilităţilor în stocuri şi neîncasarea creanţelor de la clienţi (278.025 RON în 2011), sume care ar acoperi creanţele înscrise în tabel. Nefiind în posesia documentelor contabile ale societăţii s-a menţionat că nu se ştie care a fost traiectoria acesteia de la înfiinţare până la momentul întocmirii raportului şi s-a arătat că nu pot fi determinate persoanele culpabile de starea de insolvenţă, urmând ca raportul să poată fi completat în măsura în care vor fi obţinute date noi.

În Raportul final nr. x din 27.09.2017 privind debitoarea S.C. G. S.R.L., întocmit în baza art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei de lichidatorul judiciar C., reprezentată de B. s-a consemnat la lit. i) - Raportul privind cauzele care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei: În data de 06.06.2013 a fost întocmit raportul privind cauzele care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, acesta fiind publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă cu nr. 11004/21.06.2013. Deopotrivă, s-a precizat: cu privire la cererea de antrenare a răspunderii personale a administratorului/persoanelor culpabile, în condiţiile în care nu au fost identificate fapte care să se încadreze în prevederile art. 138 din lege, lichidatorul judiciar nu a formulat această cerere.

Totodată, martorii au declarat că nu l-au văzut vreodată pe B. la Extinderea cimitirului Pacea, iar martorul S., administratorul de drept al societăţii a menţionat că l-a întâlnit pentru prima dată pe B., în instanţă.

Sub aspectul comiterii infracţiunii de abuz în serviciu, având în vedere conţinutul acuzaţiilor aduse inculpaţilor B., C. şi A., sub diferite forme de participaţie penală, Înalta Curte a notat că au relevanţă în verificarea elementelor de tipicitate ale infracţiunii, dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, respectiv prevederile art. 18, art. 25, art. 5, art. 59, art. 86 şi art. 138.

S-a constatat că inculpatul B. are calitatea de funcţionar public impusă de dispoziţiile art. 297 C. pen. pentru subiectul activ al infracţiunii de abuz în serviciu, având în vedere că, potrivit art. 175 alin. (2) C. pen., funcţionar public în sensul legii penale, este persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Conform art. 46 alin. (1) şi (2) din O.U.G. nr. 86/2006 republicată, privind organizarea activităţilor practicienilor în insolvenţă, Uniunea Naţională a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR) este persoană juridică de utilitate publică, autonomă şi fără scop lucrativ, din care fac parte practicienii în insolvenţă (...) utilitatea publică nu se extinde şi asupra formelor de organizare profesională (care, potrivit art. 4 din ordonanţa de urgenţă, pot îmbrăca forma cabinetelor individuale, societăţilor profesionale cu răspundere limitată - SPRL, întreprinderilor unipersonale cu răspundere limitată - IPURL).

Acuzarea adusă de organele de urmărire penală inculpatului B. constă în realizarea elementului material al infracţiunii de abuz în serviciu în modalităţile normative ale neîndeplinirii unor acte şi îndeplinirii în mod defectuos a altora în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, în calitate de lichidator judiciar desemnat de judecătorul sindic, în cauza având ca obiect procedura simplificată a insolvenţei privind pe debitoarea S.C. G. S.R.L..

Specificul deschiderii procedurii simplificate de insolvenţă, dispuse prin încheierea nr. 768/26.04.2013 a Tribunalului Suceava, secţia Civilă, constă în intrarea direct în faliment a debitoarei S.C. G. S.R.L. (art. 3 pct. 25 din Legea 85/2006, aplicabil conform art. 343 din Legea nr. 85/2014).

Ca atare, activitatea debitoarei S.C. G. S.R.L. s-a redus, odată cu deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă, la închiderea controlată a afacerii şi la eventuale acte de conservare a patrimoniului, cu ridicarea dreptului de administrare al debitoarei care a revenit practicianului în insolvenţă C..

Dizolvarea în caz de faliment corespunde scopului legii menţionat în art. 2 din Legea nr. 85/2006 - instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului -, întrucât, de la data deschiderii falimentului debitorului, este clar că redresarea activităţii acestuia nu mai este posibilă şi, ca atare, mai poate fi realizată doar plata pasivului cu ajutorul sumelor obţinute din operaţiunea de lichidare a activelor.

Având în vedere că în cauza privind pe debitoarea S.C. G. S.R.L., prin încheierea nr. 768/26.04.2013 a Tribunalului Suceava, secţia Civilă s-a deschis procedura simplificată de insolvenţă, lichidatorul judiciar C., prin reprezentantul B. nu putea derula decât activitatea care implica operaţiunile care pregăteau încetarea existenţei societăţii şi asigurau premisele lichidării patrimoniului social.

Astfel, instanţa de fond a constatat că nu se poate reţine că, în contra dispoziţiilor legale, inculpatul B., în calitate de reprezentant al lichidatorul judiciar C. nu a condus întreaga activitate comercială a debitoarei la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, în temeiul contractului de parteneriat public - privat nr. x din 22.08.2005 încheiat între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L., cum s-a arătat în acuzare de către organele de urmărire penală.

S-a reţinut ca fiind fără relevanţă, prin prisma acuzaţiei formulate de procuror, faptul că inculpatul B. a avut cunoştinţă de existenţa contractului de parteneriat public - privat nr. x din 22.08.2005 încheiat între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L., încă de la momentul participării la sfârşitul anului 2013 în calitate de lichidator al societăţii G., în dosarul civil ce a avut ca obiect rezilierea contractului de parteneriat public-privat (cauză suspendată de drept, ca urmare a intrării societăţii în procedura insolvenţei).

În privinţa acuzaţiei că inculpatul B. nu s-a exprimat pentru menţinerea ori denunţarea contractului de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005 privind Extinderea cimitirului Pacea încheiat între Municipiul Suceava şi debitoarea S.C. G. S.R.L., conform art. 86 din Legea nr. 85/2006, inculpatul a arăt ca la acel moment a considerat că trebuie menţinut pentru maximizarea averii debitoarei întrucât în contract era stipulată o clauză pentru despăgubirea societăţii S.C. G., în situaţia unei rezilieri a contractului. A fost luată în considerare şi posibilitatea creditoarei Municipiul Suceava de a denunţa contractul pentru nerealizarea obligaţiilor de către S.C. G..

Potrivit declaraţiei inculpatei C., creditorul are posibilitatea, cât şi obligaţia de a notifica lichidatorul judiciar cu privire la denunţarea contractului. Primăria Municipiului Suceava a figurat ca şi creditor doar cu sumele reprezentând impozite şi taxe locale nefăcând nicio referire sau completare în cei patru ani de procedură cu privire la creanţa rezultată din contractul public privat din 2005.

Instanţa de fond a mai reţinut din declaraţiile martorului V., director al Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei Municipiului Suceava, demersurile făcute pentru preluarea în administraţia municipalităţii a Extinderii cimitirului Pacea, înainte şi după deschiderea procedurii simplificate a insolvenţei privind pe S.C. G. S.R.L..

În consecinţă, s-a apreciat că apare aplicabil, în beneficiul inculpatului B., principiul in dubio pro reo în ceea ce priveşte neîndeplinirea atribuţiei prev. de art. 86 din Legea nr. 85/2006, şi aceasta cu atât mai mult cu cât, acest text legal prevede şi posibilitatea cocontractantului de a notifica lichidatorul judiciar să denunţe contractul (în lipsa unui răspuns în termen de 30 de zile contractul fiind considerat denunţat).

În legătură cu elementul material al îndeplinirii în mod defectuos a unor acte în exercitarea atribuţiilor de serviciu, constând în tergiversarea procedurii de insolvenţă pe o perioadă de peste 4 ani, în condiţiile în care activul debitoarei se limita la patru autovehicule, din care trei erau nefuncţionale, instanţa de fond a considerat că, astfel cum rezultă din probele administrate că nu rezultă fără tăgadă că inculpatul B. a acţionat în desconsiderarea dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

Înalta Curte a apreciat că există un dubiu cu privire la existenţa unei conivenţe, a unei colaborări între inculpaţii A. şi B. în scopul ca acesta din urmă să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu sau să le îndeplinească în mod defectuos, în paguba creditorilor S.C. G. S.R.L., dar în avantajul patrimonial al inculpatului A..

În esenţă, probele anterior analizate evidenţiază faptul că, în patrimoniul S.C. G., au fost identificate doar 4 autovehicule, iar evaluarea şi valorificarea acestora a durat 4 ani de zile - procedură prelungită şi din cauza faptului că pentru unul dintre aceste vehicule s-a solicitat de către inculpatul B., duplicatul cărţii de identitate şi a certificatului de înmatriculare de la organismul abilitat, cu indicarea unui număr de înmatriculare eronat, ce aparţinea unui vehicul dezmembrat.

De altfel, la cererea de deschidere a procedurii simplificare adresată instanţei civile de S., ca administrator statutar al S.C. G. S.R.L., acesta a depus un înscris intitulat Listă bunuri şi conturi, prin care a specificat că societatea nu deţine bunuri în patrimoniu deoarece, în trecut, au fost executate de organele fiscale, şi nici conturi de activ la unităţi bancare, singurele conturi deţinute fiind de pasiv (credite nerambursate).

Probele demonstrează că procedura de valorificare a acestor bunuri s-a realizat cu aprobarea hotărârii adunării creditorilor debitoarei S.C. G. S.R.L., dovadă fiind procesele-verbale întocmite cu prilejul şedinţelor adunării creditorilor.

S-a apreciat ca fiind relevant în cauză faptul că închiderea procedurii de insolvenţă a debitoarei S.C. G. S.R.L. şi radierea sa din registrul comerţului s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 495 din 10.12.2019 a Tribunalului Suceava, secţia a II a civilă, soluţie menţinută prin decizia nr. 85 din 21.05.2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II a civilă, adică la o perioadă de timp semnificativă după înlocuirea lichidatorului judiciar C. şi după desemnarea, succesivă, a altor doi lichidatori judiciari.

Referitor la îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor care îi reveneau conform art. 59 alin. (1) şi art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, respectiv că inculpatul B., instigat de A., nu a consemnat în rapoartele nr. x din 06.06.2013 şi nr. 495 din 27.09.2017, că acesta din urmă a efectuat acte de comerţ în interes personal, dar sub acoperirea debitoarei, în executarea contractului de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005 privind Extinderea cimitirului Pacea încheiat cu Municipiul Suceava, atât anterior, cât şi ulterior intrării S.C. G. S.R.L. în procedură de insolvenţă, instanţa de fond a considerat, de asemenea, că probele nu dovedesc fără niciun dubiu colaborarea dintre aceşti doi inculpaţi, şi că B. nu l-ar fi indicat pe A. ca fiind persoana responsabilă de intrarea debitoarei în insolvenţă, deşi ar fi cunoscut acest aspect.

Conţinutul mijloacelor de probă a demonstrat că, până la momentul întocmirii Raportului nr. x din 06.06.2013 asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei S.C. G. S.R.L., lichidatorul judiciar C., reprezentată de B. nu a discutat cu administratorul statutar S., deşi s-a încercat contactarea acestuia, iar actele depuse de S., în dosarul de insolvenţă, în susţinerea cererii de deschidere a procedurii simplificate a insolvenţei au fost în sensul că debitoarea nu mai desfăşura nicio activitate. Inculpatul B. a întocmit raportul pe baza datelor obţinute de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, neputând intra în posesia actelor financiar-contabile ale firmei şi neavând ca element de contact decât adresa la care administratorul de drept S. putea fi notificat, iar acesta nu a răspuns.

Ulterior, după mai multe demersuri, inculpatul B. a obţinut actele contabile ale S.C. G. S.R.L. cu implicarea inculpatului A., apelând la martorul RRR. care, la un moment dat, a respins, faţă de B., realitatea unui articol de presă care îl prezenta pe inculpatul A. ca desfăşurând operaţiuni economice la obiectivul de referinţă după intrarea firmei în procedura insolvenţei, invocând, în principal, faptul că mama sa, U. fusese contabilul societăţii şi cunoştea starea acesteia.

Prin urmare, instanţa a apreciat că devine aplicabil principiul in dubio pro reo şi în raport de obligaţia impusă inculpatului B. de prevederile art. 59 alin. (1) şi art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006.

Cât priveşte inculpata C., în sarcina căreia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, instanţa a precizat că forma de participaţie penală a complicităţii reprezintă o formă de participaţie secundară întrucât complicele nu intervine cu acte de executare, limitându-se la a furniza un ajutor de natură materială sau intelectuală autorului infracţiunii.

Nu există dovedit vreun act propriu al inculpatei C. care să fi îmbrăcat forma unei înlesniri (activităţi situate, pe plan temporal, anterior celor aparţinând inculpatului B.) sau a unui ajutor dat inculpatului B. (acţiuni concomitente cu ale acestuia), pentru existenţa participaţiei penale a complicităţii.

Din perspectiva legăturii subiective care trebuie să existe între autor şi participant, probele administrate în cauză şi analizate în cele ce preced, ca şi cele care vor fi punctate în continuare, nu dovedesc că a existat un acord prealabil între inculpatul A. (instigator) şi inculpatul B. (autor, lichidatorul judiciar), după cum nu reliefează că instigarea inculpatului A. ar fi fost ascunsă şi că inculpatul B. nu ar fi realizat că i-a fost inoculată o hotărâre infracţională.

Pentru a vorbi de complicitate, este necesar nu doar să existe o legătură subiectivă între participanţi, ci trebuie ca autorul să fi săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, condiţie care nu este îndeplinită din moment ce faţă de inculpatul B., indicat de organele de urmărire penală drept autor al infracţiunii de abuz în serviciu, operează principiul in dubio pro reo şi s-a dispus achitarea acestuia.

Or, în speţă, în privinţa inculpatei C. nu s-a dovedit vreun act de complicitate, sub niciun aspect, care să conducă la concluzia că prin anumite fapte proprii, persoana juridică ar fi prevăzut şi ar fi dorit comiterea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul B. şi nici că ar fi prevăzut şi ar fi dorit să faciliteze în vreun mod, acţiuni ale inculpatului persoană fizică.

Pentru toate aceste motive, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu, instanţa de fond a constatat că se impune achitarea inculpaţilor A. şi B., în temeiul de drept prev. de art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.. şi achitarea inculpatei C., în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.

În cauză, s-au constituit părţi civile pentru infracţiunea de abuz în serviciu:

- Statul român prin ANAF prin reprezentant Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava împotriva inculpatului B., cu suma de 458.766 RON, reprezentând obligaţii de plată ale debitoarei către bugetul consolidat al statului şi pentru care s-a formulat cerere de înscriere a creanţei în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, la care să se adauge accesoriile fiscale aferente prejudiciului reţinut calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective;

- Municipiul Suceava, prin primar, cu suma iniţială de 65.356,54 RON din titlul executoriu x/17.10.2017, majorată la cuantumul de 130.525,24 RON conform titlului executoriu x/01.02.2018, reprezentând debitul actualizat al S.C. G. S.R.L., format din impozit pe teren, impozit pe mijloace de transport, impozit clădiri PJ, impozit pe mijloace de transport cu o masă mai mare de 12t, taxă de ecologizare şi majorările aferente. De asemenea, s-a constituit parte civilă şi cu suma de 4.476.704 RON, reprezentând cuantumul investiţiilor pe care trebuia să le realizeze şi nu le-a realizat societatea în baza contractului nr. x din 22.08.2005;

Instanţa de fond a reţinut că cererea Municipiului Suceava privind acordarea unor despăgubiri, în cuantum de 4.476.704 RON, reprezentând investiţiile pe care S.C. G. S.R.L. Suceava trebuia să le realizeze în temeiul contractului de parteneriat public-privat din 2005 privind Extinderea cimitirului Pacea, excede obiectului judecăţii.

- Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, cu suma cu care s-a înscris la masa credală a S.C. G. S.R.L., de 143.700 RON, la care a solicitat a se adăuga dobânzi şi penalităţi, calculate potrivit legii, în cuantum de 248.701,59 RON;

- Şcoala Gimnazială Specială Sf. Stelian Rădăuţi, cu suma de 27.349,55 RON;

- S.C. H. S.R.L., cu suma de 6.177,26 RON, reprezentând debit neachitat şi acceptat de debitoare. A menţionat că s-a înscris la masa credală în dosarul x/2013 al Tribunalului Suceava, secţia a II a cu suma de 6.177,26 RON reprezentând marfă neachitată şi cu suma de 16.456,22 RON reprezentând penalităţi calculate conform contract.

Faţă de temeiul de drept, prev. de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. care stă la baza achitării inculpaţilor A. şi B. şi cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. pe care se fundamentează achitarea inculpatei C., instanţa de fond, în baza art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (5) C. proc. pen., a respins, ca nefondate, acţiunile civile formulate de Statul român prin ANAF, Municipiul Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Şcoala Gimnazială Specială Sf. Stelian Rădăuţi şi S.C. H. S.R.L..

În ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi infracţiunea de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. de care a fost acuzată inculpata D., precum şi infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale) de care a fost acuzat inculpatul A.

Se notează că prin încheierea din 04.11.2020, a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpatei D. din patru infracţiuni de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane prevăzute de art. 301 C. pen. într-o singură infracţiune de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Totodată, cu privire la aceeaşi inculpată, s-a schimbat încadrarea juridică din patru infracţiuni de fals în declaraţii prevăzute de art. 326 C. pen. într-o infracţiune de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Prin aceeaşi încheiere din 04.11.2020, instanţa a schimbat încadrarea juridică dată faptelor reţinute în sarcina inculpatului A. din trei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzute de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (19, 13, respectiv 3 acte materiale) într-o infracţiune de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale).

Instanţa de fond a reţinut că, sub aspectul situaţiei de fapt, Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, unde director este inculpata D., soţia inculpatului A., în perioada 2016 - 2017, a derulat proceduri de achiziţie publică pentru diverse lucrări, în urma cărora s-au încheiat contracte cu S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi comerciale administrate în fapt de inculpatul A., respectiv:

- contractul de lucrări nr. x/28.07.2016, în valoare de 28.531,76 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L. (file x d.u.p.),

- contractul de lucrări nr. x/11.10.2016, în valoare de 21.999 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L.,

- contractul de lucrări nr. x/10.08.2017, în valoare de 75.672 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L.,

- contractul de lucrări nr. x/16.08.2017, în valoare de 20.349 RON, încheiat cu S.C. F. S.R.L. .

Referitor la contractul de lucrări nr. x/28.07.2016, perfectat cu S.C. RRRR. S.R.L., instanţa a reţinut că inculpata D. a încheiat în calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, următoarele acte esenţiale aferente procedurii de achiziţie publică: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/22.07.2016, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/26.09.2016, contractul de lucrări nr. x/28.07.2016, ordinul de plată nr. x/16.09.2016, ordinul de plată nr. x/05.10.2016, ordinul de plată nr. x/10.10.2016, ordinul de plată nr. x/13.10.2016, ordinul de plată nr. x/24.10.2016 şi factura nr. x din 05.08.2016.

Valoarea contractului de lucrări nr. x/28.07.2016 încheiat de S.C. RRRR. S.R.L. cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava a fost de 28.531,76 RON.

În aceeaşi calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, inculpata D. a încheiat acte esenţiale aferente procedurii de achiziţie publică în cadrul căreia a fost încheiat contractul de lucrări nr. x/11.10.2016 cu S.C. RRRR. S.R.L.: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/07.10.2016, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/09.11.2016,contractul de lucrări nr. x/11.10.2016, ordinul de plată nr. x/03.03.2017, ordinul de plată nr. x/08.03.2017, ordinul de plată nr. x/15.03.2017, ordinul de plată nr. x/15.03.2017 şi factura nr. x din 11.11.2016.

Valoarea contractului de lucrări nr. x/11.10.2016 încheiat de S.C. RRRR. S.R.L. cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava a fost de 21.999 RON.

De asemenea, inculpata D. a încheiat, în calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, acte esenţiale aferente procedurii de achiziţie publică în urma căreia a fost încheiat contractul de lucrări nr. x/10.08.2017 cu S.C. RRRR. S.R.L.: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/02.08.2017, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/11.09.2017,contractul de lucrări nr. x/10.08.2017, ordinul de plată nr. x/13.10.2017 şi factura nr. x din 04.09.2017.

Valoarea contractului de lucrări nr. x/10.08.2017 încheiat de S.C. RRRR. S.R.L. cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava a fost de 75.672 RON.

Instanţa de fond a reţinut că inculpata D. a încheiat în calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, acte esenţiale aferente procedurii de achiziţie publică în urma căreia a fost încheiat contractul de lucrări nr. x/16.08.2017 cu S.C. F. S.R.L., respectiv: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/07.08.2017, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/11.09.2017, contractul de lucrări nr. x/16.08.2017, ordinul de plată nr. x/13.10.2017, ordinul de plată nr. x/22.11.2017, ordinul de plată nr. x/29.11.2017, ordinul de plată nr. x/05.12.2017 şi factura nr. x din 04.09.2017.

Valoarea contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 încheiat de S.C. F. S.R.L. cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava a fost de 20.349 RON.

În timpul cercetării judecătoreşti, inculpata D. a confirmat că a semnat contractele de lucrări nr. x/2016, nr. y/2016, nr. z/2017 şi nr. 1803/2017, menţionând, totodată, că a semnat procesele-verbale de evaluare şi atribuire a contractelor, procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, ordinele de plată şi facturile, în calitate de director al grădiniţei şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor.

Inculpata D. a mai declarat că, împreună cu administratorul financiar AAAAA. şi administratorul de patrimoniu JJJJ. au căzut de acord să apeleze la o firmă specializată în domeniul achiziţiilor, pentru consultanţă de specialitate şi redactarea documentelor, context în care au colaborat cu reprezentanta unei firme din domeniu, martora KKKK. care le-a comunicat că pot face achiziţie directă şi le-a recomandat că ar fi mult mai corect şi indicat ca anunţul lucrărilor şi documentele aferente să fie postate pe SEAP şi la avizierul unităţii, pentru transparenţă şi pentru a putea da posibilitatea mai multor firme să participe la această procedură de achiziţie, pentru a alege, apoi, oferta cu preţul cel mai mic, acesta fiind criteriul principal de evaluare.

Martora KKKK., expert în achiziţii publice, a declarat în instanţă modalitatea în care a acordat consiliere pentru încheierea unor contracte de către autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3", făcând referire la membrii comisiei de evaluare, criteriul după care s-a ales oferta câştigătoare, recomandările pe care le-a făcut în calitatea sa de expert: Fiind achiziţii directe nu era necesar neapărat să publice pe platformă anunţul, dar fiind instituţii publice care primesc bani de la buget şi plătesc destul de greu prestatorii (…) atunci i-am consiliat să dea anunţ pe platforma SEAP pentru a participa orice operator economic.

(…) I-am consiliat (…) începând cu anunţul de publicitate până la încheierea contractului şi le-am sugerat să facă şi recepţia lucrărilor pentru că nu ştiau că trebuie să facă recepţia şi le-am dat şi formularul pentru recepţie.

(…) I-am consiliat să încheie contracte chiar dacă doar existenţa unei facturi ar fi putut dovedi raportul comercial şi realizarea unei lucrări (factura jucând rol de contract), deoarece prin intermediul clauzelor contractuale grădiniţa putea să-şi acopere eventuale prejudicii care ar fi putut să apară ulterior (…).

Această depoziţie este concordantă cu aspectele declarate în faţa instanţei de martorul JJJJ., administratorul grădiniţei începând cu anul 2009.

Instanţa a considerat nesinceră declaraţia inculpatei D. prin care a încercat să acrediteze ideea că, în procedurile de achiziţie publică derulate pentru încheierea contractelor ce interesează cauza, pentru S.C. RRRR. S.R.L. (adjudecatară) a acţionat administratorul de drept, martora L., iar pentru S.C. F. S.R.L. (adjudecatară) a acţionat PPPP., ca administrator statutar.

Afirmaţiile inculpatei sunt contrazise de proba testimonială evaluată în ansamblu, inclusiv de declaraţiile martorei L., precum şi de probele ştiinţifice realizate în cauză (raportul de expertiză criminalistică din 03.09.2019, raportulul de constatare criminalistică din 27.02.2018) şi procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice.

Astfel, probatoriul administrat dovedeşte că inculpata D. s-a implicat direct în gestionarea documentaţiei aferente procedurilor de achiziţie publică derulate de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, pe care o reprezenta, chiar dacă a apelat la o firmă de consiliere în achiziţii publice, pentru a asigura aparenţa de legalitate a modalităţii în care societăţile comerciale administrate de facto de inculpatul A., soţul său, a adjudecat lucrările prin depunerea ofertelor cu preţul cel mai scăzut.

Martora PP., educatoare la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, a declarat că la nivelul grădiniţei s-a format o comisie pentru evaluarea ofertelor în procedura de achiziţie publică în care a fost desemnată secretara comisiei, aspect adus la cunoştinţă de către D..

Martora a precizat că ofertele de la firme către autoritatea contractantă erau aduse personal de către reprezentanţi ai firmelor, la secretariat la dna director şi erau prezentate în cadrul comisiei.

Martora PP., secretar al comisiilor constituite la nivelul Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava cu ocazia derulării procedurilor de achiziţie publică adjudecate de S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., a mai arătat în faţa instanţei că îşi menţine declaraţia din faza de urmărire penală, depoziţie din care reiese că rolul său în cadrul acestor comisii a fost unul formal, nu a redactat sau înregistrat niciun fel de documente, fiind evidenţiat că inculpata D. i-a precizat martorei că firma soţului său, S.C. G. S.R.L. nu poate participa la efectuarea lucrărilor.

Instanţa de fond a apreciat că inculpata D., directoarea grădiniţei, în mod consecvent, a condus de aşa manieră desfăşurarea procedurilor de achiziţie încât lucrările să fie adjudecate de societăţile comerciale administrate în fapt de soţul său, A., aspect care se desprinde şi din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpatul A. şi inculpata D. ori dintre aceştia şi alte persoane.

În cursul cercetării judecătoreşti, martora L. a arătat că îşi menţine declaraţiile de la urmărire penală şi a prezentat elemente factuale prin care a reliefat că a devenit administratorul statutar al S.C. RRRR. S.R.L. la propunerea inculpatului A., care a fost administratorul de fapt al acestei societăţi.

În derularea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/28.07.2016 între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L., au fost întocmite mai multe documente, respectiv:

1) factura nr. x din 05.08.2016 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 28.531,77 RON reprezentând contravaloare situaţie de lucrări reparaţii - fila x d.u.p.

2) situaţia de plată, având ca obiect zugrăveli cu var lavabil etaj I şi parter, devizul reparaţii, pentru suma de 28.531,77 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - file x d.u.p.

3) adresa din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări de zugrăveli cu var lavabil pentru parter şi etajul 1 - fila x d.u.p.

Martora L. a precizat constant în instanţă, ca şi în faza de urmărire penală, că administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. a fost inculpatul A., iar despre actele mai sus menţionate a declarat că nu a completat şi nici nu a semnat factura nr. x din 05.08.2016, S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa 1-2-3 pentru suma de 28.531,77 RON, după cum nu a semnat nici situaţia de plată pentru suma 28.531,77 RON.

În legătură cu contractul de lucrări nr. x din 28.07.2016 încheiat între S.C. RRRR. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3, martora a arătat că D. i-a adus o invitaţie pentru a participa la o procedură de achiziţie publică în legătură cu acest contract. Informându-l pe A. despre această situaţie, acesta a adus oferta din partea S.C. RRRR. S.R.L. documentele de participare la procedura deschisă de Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3, printre care: scrisoare de înaintare a ofertei, oferta, anexa la acea ofertă, lista cu cantităţile de materiale şi alte asemenea documente, iar martora a semnat documentele, la solicitarea inculpatului.

În legătură cu preţul din oferta S.C. RRRR. S.R.L., a arătat că acesta era deja inserat în oferta tehnoredactată adusă de inculpatul A..

Prin Raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019, întocmit de INEC - Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti, în cursul cercetării judecătoreşti, s-a concluzionat:

a) - menţiunea AM PRIMIT 1 EX din cuprinsul adresei nr. x din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

b) - completările manuscrise de pe factura nr. x din 05.08.2016 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa program prelungit "1-2-3" Suceava au fost realizate de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura din interiorul impresiunii de ştampilă cu inscripţia S.C. RRRR. S.R.L..

În raportul de constatare criminalistică nr. 290.764 din 27.02.2018 întocmit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava - Serviciul Criminalistic, s-a concluzionat:

1) a) scrisul olograf din cuprinsul facturii nr. x din 05.08.2017 a S.C. RRRR. S.R.L. a fost executat de A.. b) Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. nu a fost executată de L.. c) Scrisul olograf şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic.

2) Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Situaţie de plată nu a fost executată de L..

3) a) Menţiunea "Am primit 1 ex." de pe adresa din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. a fost executată de către A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de PPPP.. c) Menţiunea si semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic .

Instanţa de fond a reţinut că, în derularea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/10.08.2017 între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L., au fost întocmite mai multe documente, şi anume:

1) adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare" - fila x d.u.p.

2) centralizatorul investiţiei la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1601/1.08.2017 pentru suma totală de 75.672 RON - fila x d.u.p.

3) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii, nr. 1601/1.08.2017, pentru suma de 59.678,46 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

4) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii nr. 1601/01.08.2017, pentru suma de 15.993,54 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x, vol. vol. XXXIV d.u.p.

5) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.

6) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, cu data lunii modificată - fila x d.u.p.

7) adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente - fila x d.u.p.

8) contractul de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1800 din 10.08.2017 încheiat de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L. - filele x d.u.p.

9) factura nr. x din 04.09.2017 emisă de S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava reprezentând contravaloare situaţie de lucrări zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON - fila x d.u.p.

10) centralizatorul situaţiei de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON (centralizatorul anexă la factură), emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

11) situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 59.678,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

12) situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 15.993,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

13) adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.

14) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare atribuită numitei PPPP. - fila x d.u.p.

15) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, atribuită numitei PPPP. - fila x d.u.p.

16) centralizatorul ofertă pentru Zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 78.160,30 RON, nr. 1603/01.08.2017, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

17) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul Zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii, nr. 1602/01.08.2017 pentru suma de 16.105,57 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - filele x d.u.p.

18) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, nr. 1603/01.08.2017 pentru suma de 62.054,73 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - filele x d.u.p.

19) adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.

Din depoziţia martorei L., audiată de instanţă, a rezultat că administrator de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. a fost inculpatul A. şi că martora nu a semnat actele enunţate mai sus, de la pct. 1 la pct. 12.

Prin Raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019, întocmit de INEC - Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti, în cursul cercetării judecătoreşti, s-a concluzionat:

a) - menţiunea AM PRIMIT UN EX. din cuprinsul adresei nr. x din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost scrisă de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

b) - completările manuscrise de pe factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava au fost realizate de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura din interiorul impresiunii de ştampilă cu inscripţia S.C. RRRR. S.R.L.;

c) - menţiunea Am primit un exemplar din cuprinsul adresei nr. x din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte.

Potrivit raportului de constatare criminalistică nr. 290.764 din 27.02.2018 întocmit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava - Serviciul Criminalistic, s-au concluzionat următoarele:

I. a) Menţiunea "Am primit un ex." de pe adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost executată de numitul A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de L., c) Menţiunea şi semnătura indicate au fost efectuate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră asemănătoare cromatic;

II. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat "Centralizatorul investiţiei", înregistrat cu nr. x/01.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de numita L.;

III. Semnăturile încadrate în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate "Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări", înregistrate cu nr. x/01.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu au fost executate de numita L.;

IV. Semnăturile încadrate în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate "Declaraţie privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă - L.", datate 01.08.2017 nu au fost executate de numita L.;

V. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe adresa din 02.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de numita L.;

VI. Semnătura de la rubrica "PRESTATOR S.C. RRRR. S.R.L. în calitate de prestator, reprezentată prin L." de pe Contractul de lucrări nr. x din 10.08.2017, încheiat cu Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de numita L.;

VII. a) Scrisul olograf din cuprinsul facturii nr. x din 04.09.2017 a S.C. RRRR. S.R.L. a fost executat de A.. b) Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. nu a fost executată de L., c) Scrisul olograf şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic;

VIII. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator situaţie lucrări nu a fost executată de numita L.;

IX. Semnăturile încadrate în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe cele 2 înscrisuri intitulate Situaţie lucrări nu au fost executate de numita L.;

X.a) Menţiunea "Am primit un exemplar" de pe adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost executată de A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de către L., c) Menţiunea olografa şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă gel de culoare neagră, asemănătoare cromatic;

XI. Semnăturile încadrate de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate Declaraţie privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă - PPPP. nu au fost executate de numita PPPP.;

XII. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator nu a fost executată de numita PPPP.;

XIV. Semnăturile încadrate de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări, înregistrate cu nr. x şi 1603 din 01.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2- 3" Suceava nu au fost executate de numita PPPP.;

XV. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe adresa Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava nr. 1767 din 02.08.2017 nu a fost executată de numita PPPP. .

În ceea ce priveşte derularea procedurii de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. F. S.R.L., au fost întocmite mai multe documente:

1) adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii împrejmuire" - fila x d.u.p.

2) centralizatorul ofertei pentru Reparaţii împrejmuire metalică nr. 1775/05.08.2017 pentru suma de 20.328 RON (centralizatorul anexă la ofertă), emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

3) oferta pentru obiectivul Împrejmuire metalică lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări, nr. 1775/05.08.2017, pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

4) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniu social şi al relaţiilor de muncă, data completării: 05.08.2017, pentru atribuirea contractului de lucrări la obiectivul de investiţii Reparaţii împrejmuire, atribuită martorei L. - fila x d.u.p.

5) adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente - fila x d.u.p.

6) contractul de lucrări nr. x din 16.08.2017, având ca obiect lucrări de Reparaţii împrejmuire, încheiat între S.C. F. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava - filele x d.u.p.

7) factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 20.328 RON reprezentând situaţie de lucrări conform contract împrejmuire metalică - fila x d.u.p.

8) centralizatorul situaţiei de lucrări pentru suma de 20.328 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

9) situaţia de lucrări reparaţii împrejmuire metalică pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

10) adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii împrejmuire - fila x d.u.p.

11) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul împrejmuire metalică, obiectul reparaţii împrejmuire metalică, deviz construcţii, nr. 1773/04.08.2017, pentru suma de 21.324,29 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

12) centralizatorul investiţiei pentru obiectivul împrejmuire metalică nr. 1773/4.08.2017 pentru suma de 21.324,30 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

13) adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1- 2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări reparaţii împrejmuire - fila x d.u.p.

Martora L., administrator statutar al S.C. RRRR. S.R.L., a declarat, în mod constant, că administrator de fapt al societăţii a fost inculpatul A., iar în legătură cu actele întocmite în procedura de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/16.08.2017, a arătat că nu a avut niciodată calitatea de administrator la S.C. F. S.R.L.. Deşi în acte, figura ca administrator al S.C. RRRR. S.R.L., în fapt, de activitatea acestei societăţi se ocupa inculpatul A..

Prin Raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019, întocmit de INEC - Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti, în cursul cercetării judecătoreşti, s-a concluzionat:

a) - menţiunea AM PRIMIT UN EX din cuprinsul adresei nr. x din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

b) - menţiunea Am primit un exemplar din cuprinsul adresei nr. x din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

c) - completările manuscrise de pe factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava au fost realizate de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura din interiorul impresiunii de ştampilă cu inscripţia S.C. RRRR. S.R.L..

Cu aceste date se coroborează conţinutul raportului de constatare criminalistică nr. 290.764 din 27.02.2018 întocmit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava - Serviciul Criminalistic, prin care s-au concluzionat următoarele:

I. a) Menţiunea "Am primit un exemplar" de pe adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost executată de A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de către PPPP.. c) Menţiunea olografă şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă gel de culoare neagră, asemănătoare cromatic.

II. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator înregistrat cu nr. x/05.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de către PPPP..

III. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări înregistrat cu nr. x/05.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de către PPPP..

IV. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat "Declaraţie privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă - L.", datată 05.08.2017 nu a fost executată de numitele L. sau PPPP..

V. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe adresa nr. x/08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. nu a fost executată de către PPPP..

VI. Semnătura de la rubrica "PRESTATOR S.C. F. S.R.L., în calitate de prestator, reprezentată prin PPPP." de pe Contractul de lucrări nr. x din 16.08.2017 încheiat cu Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de către PPPP..

VII. a) Scrisul olograf din cuprinsul facturii nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. a fost executat de A.. b) Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. nu a fost executată de PPPP.. c) Scrisul olograf şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă gel de culoare neagră, asemănătoare cromatic.

VIII. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator situaţie lucrări nu a fost executată de PPPP..

IX. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Situaţie de lucrări reparaţii împrejmuire metalică nu a fost executată de PPPP..

X. a) Menţiunea "AM PRIMIT UN EX." de pe adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost executată de A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de către L.. c) Menţiunea olografă şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic.

XI. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări nu a fost executată de L..

XII. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizatorul investiţiei nr. 1773/04.08.2017 nu a fost executată de L..

XIII. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe adresa nr. x/08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. nu a fost executată de către L. .

S-a reţinut că probele administrate în legătură cu contractele încheiate de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava cu S.C. RRRR. S.R.L., ilustrează că administratorul statutar, martora L. a fost străină de starea de fapt, inculpatul A. fiind administratorul de facto al S.C. RRRR. S.R.L. .

De altfel, inculpatul A. i-a propus martorei L. să preia ca administrator de drept şi S.C. F. S.R.L. Suceava, însă martora a refuzat.

Calitatea de administrator de fapt al S.C. F. S.R.L. a inculpatului A. rezultă şi din precizarea pe care martora L. a făcut-o, la urmărire penală, în legătură cu numita PPPP., în sensul că ştie că aceasta a a fost o perioadă administrator la F., dar numai scriptic. Fiind o femeie în vârstă, nu avea legătură cu activitatea firmei, de care se ocupa în fapt tot A.. Ocazional mai venea pe la biroul, dar nu în legătură cu activitatea firmei.

S-a reţinut că se coroborează cu depoziţia martorei L., datele care rezultă din procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate de aceasta cu o persoană neidentificată, la data de 02.11.2016, ora 17:17:23, în cuprinsul cărora martora afirmă că Şi i-am zis: Fii atent, eu nu semnez nimic şi dacă găsesc prostii făcute, dau în judecată!...dacă semnaţi în numele meu…!

(…)

L.: …că până una alta, depunerile în bancă îs făcute de el, da? . . . . . . . . . . . .şi operaţiunile în bancă sunt făcute de el!

Din verificarea datelor privind tranzacţiile financiare efectuate din conturile S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a rezultat că, în perioada 17.07.2013 - 26.09.2016, inculpatul A. a retras numerar din contul bancar al S.C. RRRR. S.R.L. Suceava deschis la S.C. OOOO. S.A., în baza unei împuterniciri de a efectua operaţiuni financiare pe cont, o sumă totală de 593.600 RON, deşi în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016 inculpatul a avut şi calitatea de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava.

Martora L. a declarat la urmărire penală că după ce a preluat S.C. RRRR. S.R.L., la solicitarea inculpatului A., i-a făcut acestuia o împuternicire pe contul bancar al societăţii de la OOOO. pentru a putea scoate bani din firmă. A. nu a informat-o niciodată când scotea bani din firmă.

În legătură cu desfăşurarea procedurii de licitaţie publică, s-a reţinut că martorul T., de profesie inginer constructor, a relatat în faţa instanţei despre solicitarea ce i-a fost adresată de D. de a depune ofertă în cadrul procedurii de licitaţie publică derulată la grădiniţa unde era directoare, cât şi despre participarea la aceeaşi licitaţie a lui A., cu firmele S.C. RRRR. S.R.L. sau S.C. F. S.R.L..

A arătat că, din câte reţine, a ofertat o singură lucrare, oferta fiind depusă din partea S.C. BBBBB. S.R.L. al cărei administrator era martorul. În continuare, a arătat că a discutat şi cu A. în legătură cu participarea acestuia la achiziţiile publice derulate de grădiniţă cu firmele S.C. RRRR. S.R.L. sau S.C. F. S.R.L..

În faza de urmărire penală, martorul T. a declarat în acelaşi sens, arătând că, după ascultarea convorbirii telefonice pe care a purtat-o la data de 04.11.2016, ora 06:43, cu A., acesta i-a solicitat să majorez oferta pe care o făcuse pentru S.C. BBBBB. S.R.L., societatea pe care o administrează, în cadrul procedurii de achiziţie publică derulată de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, în sensul de a o dubla. Tot el i-a cerut ca această ofertă să ajungă la soţia lui, D.. Martorul s-a conformat şi a modificat suma consemnată în oferta anterioară, în sensul că a majorat-o mult, ofertă care, în mod cert, a ajuns la aceasta din urmă.

Înscrisurile depuse de martor la dosarul cauzei, reprezentând corespondenţa pe e-mail purtată cu D., probează existenţa a două tipuri de oferte, identice în conţinut, dar diferite ca valoare (valoarea fiind dublată în cea de-a doua ofertă).

Faţă de o astfel de modalitate de acţiune a inculpatei D., care era interesată de ofertele depuse înainte ca plicurile să fie deschise în cadrul comisiei de evaluare, apare ca lipsit de relevanţă aspectul reliefat prin declaraţia dată în instanţă de martora IIII., contabila grădiniţei, în conformitate cu care ofertele au fost trimise în plicuri care au fost deschise în faţa comisiei.

Demersurile făcute de inculpaţii D. şi A. pentru ca firmele administrate de cel din urmă să câştige licitaţiile publice rezultă şi din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice.

Din probatoriul administrat, instanţa de fond a reţinut că inculpata D. a urmărit să fie depuse oferte numai de către firme asupra cărora se putea exercita un anumit control, pentru a nu se oferta un preţ mai mic decât cel depus de firmele administrate de A., ţinând ascuns că acesta administrează şi alte firme decât S.C. G. S.R.L. (singurul aspect cunoscut de angajaţii grădiniţei).

Preocuparea pentru ca alte firme să nu depună oferte cu preţ mai mic decât cele administrate de facto de inculpatul A., respectiv S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., era justificată din moment ce acesta era criteriul pentru desemnarea ofertei câştigătoare. Ca atare, faptul relatat de inculpata D., că fiecare membru al comisiei de evaluare avea drept de vot, că reprezentanta firmei de consultanţă a fost prezentă la deschiderea ofertelor şi că a contribuit la întocmirea documentaţiei nu înlătură probele care demonstrează că inculpaţii D. şi A., de conivenţă, au făcut demersuri şi au urmărit ca ofertele depuse să nu ajungă să fie cu preţ mai mic decât cele ale S.C. RRRR. S.R.L. sau S.C. F. S.R.L..

Probatoriul administrat în cauză dovedeşte că, prin modul în care s-au desfăşurat procedurile de achiziţie publică la grădiniţa la care inculpata D. era directoare, au fost favorizate societăţile comerciale administrate în fapt de A., şi anume S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., pentru a le asigura adjudecarea lucrărilor.

Inculpata D. cunoştea că soţul său, A. era implicat în adjudecarea contractelor pentru lucrările necesare grădiniţei la care era directoare, contracte pe care le-a semnat ca reprezentant al autorităţii contractante, dovadă fiind şi declaraţiile martorului J., şeful uneia dintre echipele de muncitori care au efectuat lucrări la grădiniţă (echipă care se ocupa şi de lucrările de la Extinderea cimitirului Pacea, în baza contractelor încheiate cu beneficiarii persoane fizice de S.C. G. S.R.L. şi, mai apoi, de S.C. F. SRL). Astfel, martorul a declarat: Când am început să lucrez la cimitir o perioadă de timp nu figuram ca angajat, după care am fost angajat la S.C. RRRR. S.R.L. (…) În anul 2017, am efectuat lucrări la Grădiniţa 1-2-3 din Suceava. Q. ne-a spus că trebuie să plecăm toţi din echipă, vreo 5 persoane, la Grădiniţa 1-2-3 pentru a face nişte lucrări, nişte reparaţii.

(…)Reparaţiile ce trebuiau efectuate la Grădiniţa 1-2-3 din Suceava ne-au fost arătate de domnul A.. Pe acesta l-am mai zărit o dată la grădiniţă, în timpul lucrărilor. Când am efectuat lucrările ştiam că soţia domnului A. lucrează la grădiniţă, dar nu ştiam exact pe ce funcţie. Pe doamna D. am văzut-o la grădiniţă în acea perioadă de timp, dar nu am discutat cu dumneaei.

Martorul a susţinut că menţine declaraţia de la urmărire penală prin care a arătat că inculpata D. i-a precizat să le ceară celorlalţi muncitori să nu spună angajaţilor grădiniţei că sunt lucrători la cimitir.

Martorul JJ., unul dintre muncitorii care a participat la executarea lucrărilor, a declarat, în instanţă, în sensul celor susţinute de martorul J.: Am participat la realizarea unor lucrări la Grădiniţa 1-2-3 Suceava, o singură dată, dar la acest moment nu-mi amintesc anul. Ştiu că era în perioada vacanţei de vară a copiilor.

La momentul la care am fost la grădiniţă pentru a participa la lucrări, îmi desfăşuram activitatea la extinderea Cimitirului Pacea Nou.

(...)

Lucrările au durat în jur de două săptămâni, perioadă de timp în care la grădiniţă a venit şi dl. A. şi s-a interesat de modul de desfăşurare a lucrărilor. A vorbit cu şeful de echipă, J.. nu am fost de faţă la discuţiile acestora, doar i-am văzut vorbind. De la J. ştiu că A. se interesa de mersul lucrărilor, acesta spunând:

"Vine Şeful să vadă lucrarea".

Datele comunicate de martorul JJ. sunt concordante cu informaţiile furnizate în cursul cercetării judecătoreşti, de martorul OO. care a relatat despre aceleaşi aspecte, arătând că a participat la efectuarea unor lucrări la Grădiniţa 1-2-3 Suceava, fiind contactat în acest scop de A..

Martorul a susţinut că a primit materialele de la inculpatul A., care avea un fel de atelier cu materiale în Suceava, unde muncitorii ţineau sculele şi tot ce aveam nevoie pentru lucrările de la cimitir (scândură, panouri etc.). În acel atelier au fost sudate elementele gardului, materialele fiind aduse de A..

În legătură cu implicarea inculpatului A. în efectuarea lucrărilor asumate prin contractele de prestări servicii încheiate cu Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, martorul OO. a mai declarat: Venea la grădiniţă, se uita ce se lucrează şi pleca. Discuta cu cei din echipă, ne chema şi îi spunea lui J. "Faceţi asta, asta ..." (...) A., venea aproape zilnic (…) pe perioada cât am lucrat eu la Grădiniţa 1-2-3.

Aceleaşi aspecte privitoare implicarea inculpatului A. în efectuarea lucrărilor asumate prin contractele de prestări servicii au rezultat şi din depoziţiile martorilor Z., Y., W., membri ai echipei de muncitori care a realizat lucrările la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava.

Împrejurarea că D. cunoştea că A., soţul său participa la supravegherea lucrărilor de reabilitare a grădiniţei la care era directoare, după adjudecarea contractelor prin firme pe care inculpatul le controla, rezultă şi din declaraţiile martorului II., care, în instanţă, a menţionat că a participat la lucrările Grădiniţei 1-2-3 Suceava, fiind sunat în acest scop de A.. A arătat că nu mai reţine de la cine a primit plata pentru munca efectuată, ori de la A., ori de la D., crede că de la A.. Referitor la declaraţia de la urmărirea penală conform căreia a primit banii de la un bărbat necunoscut în faţa porţii lui A., a arătat că a fost sunat de A. şi martorul s-a prezentat pentru a ridica banii în faţa porţii, aşa cum i-a spus A..

Martorul II. a mai arătat că, pentru a cumpăra materiale în vederea realizării lucrărilor din anul 2016, la parterul şi etajul imobilului, pentru repararea pereţilor, zugrăvit, vopsirea scărilor şi repararea soclului, a primit bani atât de la A., cât şi de la D., iar despre suma de bani necesară pentru efectuarea lucrărilor ar fi discutat cu D..

Aceeaşi situaţie de fapt, ca cea conturată prin declaraţia martorului II., a reieşit şi din procesul-verbal de transcriere a convorbirii din data de 27.07.2016, ora 08:02:05, dintre inculpatul A. care îl apelează pe II., mesajul SMS din data de 28.07.2016, ora 18:00:01, pe care inculpatul A. îl expediază martorului II., mesajul SMS din aceeaşi dată, ora 18:03:38, prin care inculpatul A. îl expediază martorului II., cu următorul conţinut:

"Treci pe la mine acasă sa îţi dea soţia 5000lei sa ai de materiale si sa mergi sa îţi arate ce esta de facut", procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice din data de 05.11.2016, ora 10:40:38, purtată între inculpatul A. şi II..

Potrivit facturilor seriile x nr. x din 21.08.2017 şi x din 23.08.2017, emise de S.C. CCCCC. S.R.L., prin care S.C. F. S.R.L. a achiziţionat şi un kit automatizare poartă, la rubrica delegatului S.C. F. S.R.L. figurează numele inculpatei D., una dintre facturi fiind achitată pe loc, fapt ce probează că inculpata avea ştiinţă că societatea F. S.R.L. care a contractat lucrări de la grădiniţa de interes pentru cauză, era administrată în fapt de A..

În cuprinsul declaraţiilor din 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017, date în conformitate cu dispoziţiile art. 130 din H.G. din 395/02.06.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului cadru din Legea nr. 98/2016, în cadrul procedurilor de achiziţie publică derulate de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, în urma cărora au fost încheiate contractele de lucrări nr. x din 28.07.2016, nr. 1800 din 10.08.2017, nr. 1803 din 16.08.2017 şi nr. 3149 din 11.10.2016, inculpata D., în calitate de director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a afirmat "nu am nici un interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor" .

Prima instanţă a reţinut că, potrivit art. 301 C. pen., fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, constituie infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.

Inculpata D. a îndeplinit, în perioada de referinţă, funcţia de director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava, având, deci, calitatea de funcţionar public în accepţiunea dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. pen.

Probatoriul administrat a dovedit că faptele au fost săvârşite de inculpata D. în exercitarea atribuţiilor de serviciu care îi reveneau în calitatea sa de directoare a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, semnând contractele de lucrări nr. x/28.07.2016, nr. y/11.10.2016 şi nr. 1800/10.08.2017 încheiate cu S.C. RRRR. S.R.L. şi contractul de lucrări nr. x/16.08.2017 încheiat cu S.C. F. S.R.L., precum şi actele esenţiale aferente procedurilor de achiziţie publică finalizate cu aceste contracte (procese-verbale de evaluare, atribuire a lucrărilor, de recepţie şi terminare a lucrărilor, ordine de plată, facturi), după cum s-a arătat în cele ce preced.

Societăţile comerciale RRRR. S.R.L. şi F. S.R.L., care au adjudecat lucrările, ce au făcut obiectul celor patru contracte menţionate, la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, au fost administrate de facto de inculpatul A., soţul inculpatei D..

Înalta Curte a reţinut că, pentru a fi în prezenţa infracţiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane prev. de art. 301 C. pen., nu este suficient ca inculpatul să îndeplinească un act în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, ci este obligatoriu ca acel act să fi generat un folos material în favoarea uneia dintre persoanele enumerate în textul legal (pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv). Consumarea infracţiunii prevăzute de art. 301 C. pen. are loc la momentul în care s-a realizat folosul patrimonial ca urmare a conduitei funcţionarului public.

Astfel, instanţa a constatat că nu s-a dovedit că inculpatul A., administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. şi soţul inculpatei D., directoarea autorităţii contractante - Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a obţinut, în mod indirect, foloase patrimoniale în cuantum total de 146.551,76 RON, reprezentând valoarea celor patru contracte încheiate de grădiniţă cu cele două societăţi comerciale, astfel cum s-a susţinut în acuzare de către organele de urmărire penală.

Potrivit procesului-verbal din 22.03.2018 întocmit de DNA - Serviciul Teritorial Suceava, în perioada 17.07.2013 - 26.09.2016, inculpatul A. a retras din contul S.C. RRRR. S.R.L. Suceava, în baza unei împuterniciri de a efectua operaţiuni financiare pe cont, o sumă în cuantum total de 593.600 RON, cu titlu de diverse plăţi.

Anexa la procesul-verbal din 22.03.2018 întocmit de DNA - Serviciul Teritorial Suceava indică, însă, că inculpatul A. a retras numerar din contul S.C. RRRR. S.R.L. Suceava până la data de 31.12.2015 inclusiv, iar în perioada ulterioară, până la data de 26.09.2016 inclusiv, a depus sume de bani (cuprinse între 1.300 şi 50.000 RON) în acelaşi cont.

Potrivit înscrisurilor aflate la dosar, la 16.06.2016, S.C. RRRR. S.R.L. a achitat printr-un acord "confidenţial" suma de 549.028,06 RON reprezentând debitul datorat de inculpaţii D. şi A. creditoarei S.C. DDDDD. S.A., în dosarul execuţional nr. x/2012 al BEJ EEEEE. .

În consecinţă, prima instanţă a reţinut faptul că cele trei contracte de lucrări dintre Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L. (nr. 2268/28.07.2016, nr. 3149/11.10.2016 şi nr. 1800/10.08.2017) au fost încheiate ulterior datei de 31.12.2005, cu privire la care există informaţii certe că reprezintă ultima dată la care inculpatul A. a retras bani din contul S.C. RRRR. S.R.L..

Prima instanţă a reţinut că datele temporale relevate de aceste înscrisuri (şi nici alte probe) nu susţin acuzaţia că, după încheierea primului contract de lucrări nr. x/28.07.2016 şi ulterior perfectării contractelor nr. x/11.10.2016 şi nr. y/10.08.2017 dintre S.C. RRRR. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, inculpatul A. ar fi obţinut, în vreun mod, un folos patrimonial echivalent cu valoarea acestor contracte, ca urmare a faptului că soţia sa, inculpata D. a semnat aceste convenţii şi actele esenţiale constând în ordine de plată, facturi, procese-verbale de recepţie, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor.

Nu s-a dovedit obţinerea unui folos patrimonial personal de către inculpatul A., nici ca urmare a încheierii contractului nr. x/16.08.2017 între S.C. F. S.R.L., administrată în fapt de A. şi Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, reprezentată de inculpata D. în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de director al acestei unităţi de învăţământ.

Prin procesul-verbal nr. x/P/2015 din 22.03.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, privind tranzacţiile financiare efectuate din conturile S.C. F. S.R.L., s-a constatat că, în perioada 29.11.2012 - 21.11.2016, inculpatul A. a retras numerar, o sumă totală de 435.725 RON, din conturile bancare ale S.C. F. S.R.L. Suceava, deschise la S.C. OOOO. S.A., în baza unei împuterniciri de a efectua operaţiuni financiare pe cont .

Ca şi în cazul S.C. RRRR. S.R.L., s-a constatat că perioada în care suma de bani a fost încasată de inculpatul A. este anterioară realizării de către inculpata D. a elementului material al laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 301 din C. pen., neexistând o legătură de cauzalitate între fapta acesteia şi retragerile din cont, în cuantum total de 435.725 RON, efectuate de A. în legătură S.C. F. S.R.L..

De altfel, conţinutul mijloacelor de probă a dovedit că S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. au executat lucrările la care s-au angajat.

În aceste condiţii, instanţa de fond a constatat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate, sub aspectul laturii obiective, ale infracţiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prev. de art. 301 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., de săvârşirea căreia a fost acuzată inculpata D..

Cât priveşte acuzaţia adusă inculpatei D. cu privire la infracţiunea de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 C. pen., aceasta constă în declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe.

Instanţa de fond a reţinut că inculpata D. a consemnat în declaraţiile pe care le-a dat la 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017:

"nu am nici un interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor".

Or, din probele administrate rezultă fără dubiu că inculpata cunoştea că soţul său, inculpatul A. era administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi participante la procedurile de achiziţie publică şi care, în final, au fost adjudecatare.

Ca atare, declaraţiile date la 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017 de inculpata D. nu sunt concordante cu realitatea.

Înalta Curte a constatat că afirmaţia inculpatei D. că nu a cunoscut că soţul său, inculpatul A. era administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. este combătută de probele administrate în cursul procesului penal, care se coroborează între ele, fiind pe larg analizate de instanţă, în cuprinsul sentinţei penale, respectiv declaraţiile martorilor L., PP., J., JJ., OO., II., procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice şi a mesajelor SMS.

Declaraţiile date la 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017 de inculpata D., în calitatea sa de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, în procedura de achiziţie publică, îndeplinesc condiţia de a servi la producerea consecinţelor juridice, în raport de dispoziţiile art. 130 din H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice.

Aşadar, potrivit legii, declaraţiile date la 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017 de inculpata D. au valoare juridică şi eficienţă juridică, fiind apte pentru a servi, prin simplul fapt că au fost date, la producerea consecinţei juridice avută în vedere de inculpată, respectiv derularea procedurii de achiziţie publică cu participarea unor societăţi comerciale care erau administrate în fapt de soţul său, inculpatul A., societăţi care au şi câştigat licitaţiile.

Consumarea infracţiunii a avut loc odată cu consemnarea de către inculpata A. a afirmaţiei în înscrisurile din 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017, apte să servească la producerea consecinţei juridice urmărite. La acel moment s-a creat starea de pericol pentru încrederea în consemnările cuprinse în înscrisurile întocmite.

În consecinţă, prima instanţă a constatat că faptele inculpatei D., care la datele de 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017, având calitatea de director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava - funcţionar public în accepţiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. pen., a consemnat în fals în declaraţiile date în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, potrivit dispoziţiilor art. 130 din H.G. nr. 395/02.06.2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului cadrul din Legea nr. 98/2016, că nu are nici un interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, în condiţiile în care cunoştea că soţul său, inculpatul A., era administratorul de fapt al S.C. F. S.R.L. şi S.C. RRRR. S.R.L., societăţi comerciale care au participat la procedurile de achiziţie publică derulate de instituţia publică şi care, în final, au adjudecat lucrările contractate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată, prevăzute de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

În privinţa acuzaţiei aduse inculpatului A. sub aspectul comiterii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale), prima instanţa a considerat că probele administrate dovedesc că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni.

Astfel, proba testimonială şi procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice se coroborează cu probele ştiinţifice administrate în cauză, inclusiv cu raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019 întocmit în cursul cercetării judecătoreşti, ale cărui concluzii nu au fost modificate prin Răspunsul la obiecţiunile formulate de inculpatul A..

Prin urmare, instanţa a considerat ca fiind dovedit că inculpatul A., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin contrafacerea scrierii şi subscrierii reprezentanţilor legali ai S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi pe care le controla în fapt, a falsificat:

- 3 înscrisuri folosite în procedura de achiziţie publică derulată de autoritatea contactantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, încheiată prin adjudecarea contractului de lucrări nr. x/28.07.2016 de către S.C. RRRR. S.R.L., respectiv: factura nr. x din 05.08.2016 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 28.531,77 RON reprezentând contravaloare situaţie de lucrări reparaţii - fila x d.u.p.; situaţia de plată, având ca obiect zugrăveli cu var lavabil etaj I şi parter, devizul reparaţii, pentru suma de 28.531,77 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - filele x d.u.p.; adresa din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări de zugrăveli cu var lavabil pentru parter şi etajul 1 - fila x d.u.p.;

- 19 înscrisuri folosite în procedura de achiziţie publică derulată de autoritatea contactantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, încheiată prin adjudecarea contractului de lucrări x/10.08.2017 de către S.C. RRRR. S.R.L., respectiv:

1) adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare" - fila x d.u.p.

2) centralizatorul investiţiei la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1601/1.08.2017 pentru suma totală de 75.672 RON - fila x d.u.p.

3) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii, nr. 1601/1.08.2017, pentru suma de 59.678,46 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

4) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii nr. 1601/01.08.2017, pentru suma de 15.993,54 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x, vol. vol. XXXIV d.u.p.

5) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.

6) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, cu data lunii modificată - fila x d.u.p.

7) adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente - fila x d.u.p.

8) contractul de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1800 din 10.08.2017 încheiat de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L. - filele x d.u.p.

9) factura nr. x din 04.09.2017 emisă de S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava reprezentând contravaloare situaţie de lucrări zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON - fila x d.u.p.

10) centralizatorul situaţiei de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON (centralizatorul anexă la factură), emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

11) situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 59.678,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

12) situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 15.993,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

13) adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.

14) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare atribuită numitei PPPP. - fila x d.u.p.

15) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, atribuită numitei PPPP. - fila x d.u.p.

16) centralizatorul ofertă pentru Zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 78.160,30 RON, nr. 1603/01.08.2017, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

17) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul Zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii, nr. 1602/01.08.2017 pentru suma de 16.105,57 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - filele x d.u.p.

18) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, nr. 1603/01.08.2017 pentru suma de 62.054,73 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - filele x d.u.p.

19) adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.;

- 13 înscrisuri folosite în procedura de achiziţie publică derulată de autoritatea contactantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, încheiată prin adjudecarea contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 de către S.C. F. S.R.L., respectiv:

1) adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii împrejmuire" - fila x d.u.p.

2) centralizatorul ofertei pentru Reparaţii împrejmuire metalică nr. 1775/05.08.2017 pentru suma de 20.328 RON (centralizatorul anexă la ofertă), emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

3) oferta pentru obiectivul Împrejmuire metalică lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări, nr. 1775/05.08.2017, pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

4) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniu social şi al relaţiilor de muncă, data completării: 05.08.2017, pentru atribuirea contractului de lucrări la obiectivul de investiţii Reparaţii împrejmuire, atribuită martorei L. - fila x d.u.p.

5) adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente - fila x d.u.p.

6) contractul de lucrări nr. x din 16.08.2017, având ca obiect lucrări de Reparaţii împrejmuire, încheiat între S.C. F. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava - filele x d.u.p.

7) factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 20.328 RON reprezentând situaţie de lucrări conform contract împrejmuire metalică - fila x d.u.p.

8) centralizatorul situaţiei de lucrări pentru suma de 20.328 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

9) situaţia de lucrări reparaţii împrejmuire metalică pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

10) adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii împrejmuire - fila x d.u.p.

11) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul împrejmuire metalică, obiectul reparaţii împrejmuire metalică, deviz construcţii, nr. 1773/04.08.2017, pentru suma de 21.324,29 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

12) centralizatorul investiţiei pentru obiectivul împrejmuire metalică nr. 1773/4.08.2017 pentru suma de 21.324,30 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

13) adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1- 2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări reparaţii împrejmuire - fila x d.u.p.

S-a constatat că acestea constituie înscrisuri sub semnătură privată, în conformitate cu art. 178 alin. (2) C. pen., întrucât nu emană de la o persoană juridică dintre cele la care se referă art. 176 C. pen., ori de la o persoană prevăzută în art. 175 alin. (2) sau care aparţin unor asemenea persoane.

În ceea ce priveşte urmarea imediată prevăzută de lege, respectiv posibilitatea ca cele 35 de înscrisuri, ce interesează cauza, să fi produs alte consecinţe juridice decât cele pe care le-ar fi produs dacă nu se altera conţinutul lor, Înalta Curte a considerat că aceasta nu este îndeplinită.

Astfel, inculpatul A., acţionând ca administrator de fapt, a falsificat cele 35 de înscrisuri prin contrafacerea scrierii sau subscrierii, fiind creată aparenţa că acestea emană de la reprezentanţii legali ai S.C. RRRR. S.R.L. şi, după caz, ai S.C. F. S.R.L., consecinţa fiind că aceste societăţi comerciale au participat la procedurile de achiziţii publice şi au adjudecat lucrările.

Or, chiar dacă nu se altera conţinutul înscrisurilor în discuţie şi acestea ar fi încorporat scrieri şi semnături aparţinând administratorilor statutari ai celor două societăţi comerciale, iar nu inculpatului A., consecinţele întocmirii şi folosirii lor ar fi fost aceleaşi, şi anume participarea la procedurile de achiziţii publice.

Martora L. a declarat, de altfel, că a avut cunoştinţă despre participarea S.C. RRRR. S.R.L. la una dintre procedurile de achiziţie publică, când inculpatul A. i-a solicitat să semneze mai multe acte, chiar şi contractul încheiat cu autoritatea contractantă, în realizarea obiectului de activitate al societăţii comerciale, ceea ce martora a şi făcut.

Având în vedere că probele dovedesc că producerea de consecinţe juridice nu putea fi decât în folosul şi conform obiectului de activitate al S.C. RRRR. S.R.L. şi, respectiv, al S.C. F. S.R.L., care au câştigat licitaţii publice şi au contractat lucrările cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, prima instanţă a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale) şi a dispus achitarea inculpatului A. pentru această infracţiune, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

Cât priveşte procesul de individualizare a pedepselor care au fost aplicate inculpatului A. pentru comiterea celor două infracţiuni de evaziune fiscală, infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, infracţiunea de fals în declaraţii şi inculpatei D. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, instanţa a avut în vedere criteriile prevăzute de art. 74 alin. (1) şi (2) din C. pen.

Ţinând cont de aceste criterii, s-a constatat că inculpatul A., prin săvârşirea celor trei tipuri de infracţiuni (evaziune fiscală, fals în declaraţii şi efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia), a adus atingere unor relaţii sociale diferite.

De asemenea, această activitate infracţională desfăşurată de inculpatul A., demonstrează o nedemnitate în exercitarea drepturilor de natură electorală, astfel încât instanţa a aplicat inculpatului, pentru infracţiunea prev. de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, pedeapsa complementară prev. de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) C. pen. şi, în acelaşi conţinut cu pedeapsa complementară, aplicată pe o perioadă de 4 ani, s-au aplicat inculpatului pedepse accesorii.

În procesul de individualizare a pedepsei pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii prev. de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., Înalta Curte, ţinând seama de aceleaşi criterii generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 74 C. pen., a considerat că o justă individualizare presupune aplicarea unei pedepse de 3 luni închisoare, reţinând circumstanţele reale ale comiterii faptelor, forma continuată a infracţiunii, scopul urmărit, precum şi circumstanţele personale ale inculpatului A., nivelul de educaţie, pregătirea sa profesională şi modul în care a înţeles să se raporteze la acuzaţiile aduse.

Referitor la sancţiunea ce se justifică a fi aplicată inculpatei D. pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută de art. 326 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., instanţa de fond a apreciat că, în funcţie de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen., o justă individualizare presupune orientarea către aplicarea pedepsei amenzii penale de 6.000 RON corespunzătoare pentru 120 zile - amendă a câte 50 RON pe fiecare zi, conform art. 61 alin. (2) şi alin. (4) lit. b) din C. pen., fiind suficientă şi aptă să asigure realizarea scopului preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei, faţă de circumstanţele reale ale comiterii faptelor, scopul urmărit şi circumstanţele personale ale inculpatei D., nivelul de educaţie şi pregătirea sa profesională.

Înalta Curte a apreciat, în ceea ce priveşte inculpata S.C. F. S.R.L., că o pedeapsă în cuantum de 18.000 RON corespunzătoare pentru 180 zile - amendă a câte 100 RON pe fiecare zi, constituie o justă individualizare în raport de contribuţia la comiterea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, circumstanţele comiterii infracţiunii şi comportamentul procesual al inculpatei persoane juridice.

În conformitate cu dispoziţiile art. 136 alin. (3) lit. f) din C. pen. cu aplicarea art. 145 din C. pen., instanţa a aplicat inculpatei S.C. F. S.R.L. pedeapsa complementară a afişării în extras a hotărârii de condamnare la uşa Oficiului Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, pe o durată de 3 luni, după rămânerea definitivă a hotărârii, pentru diseminarea comportamentului pe care persoana juridică a înţeles să îl adopte în exercitarea obiectului său de activitate şi atenţionarea, în acest mod, a celorlalţi operatori economici asupra acestei poziţii în mediul comercial.

În ceea ce priveşte soluţionarea laturii civile a cauzei, cu privire la paguba creată prin infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, instanţa a admis, în temeiul art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., acţiunea civilă formulată de Statul român prin ANAF şi l-a obligat pe inculpatul A. la plata către această parte civilă a sumei de 580.341 RON cu titlu de despăgubiri civile, precum şi a accesoriilor fiscale aferente prejudiciului reţinut, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective.

S-a luat act că partea responsabilă civilmente S.C. G. S.R.L. a fost radiată conform informaţiilor de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - fila x d.inst.

Referitor la prejudiciul cauzat prin infracţiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, instanţa a admis, în temeiul art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (1) C. proc. pen.., acţiunea civilă formulată de partea civilă Statul român prin ANAF şi a obligat, în solidar, pe inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L. la plata către această parte civilă a sumei de 5.232 RON cu titlu de despăgubiri civile, precum şi a accesoriilor fiscale aferente prejudiciului reţinut, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective.

În raport de soluţia dispusă asupra acţiunii civile, în vederea acoperirii pagubelor cauzate bugetului de stat prin infracţiunile de evaziune fiscală săvârşite de inculpatul A., în limitele sumei stabilite prin probatoriul administrat în ambele faze procesuale, instanţa a menţinut măsurile asiguratorii ale sechestrului şi popririi instituite prin ordonanţele nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON.

Având în vedere soluţia de condamnare a inculpatei D. pentru comiterea infracţiunii de fals în declaraţii prev. de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. (4 acte materiale), în conformitate cu dispoziţiile art. 25 alin. (3) C. proc. pen.., instanţa de fond a desfiinţat înscrisurile constând în declaraţiile din 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017, date de inculpata D., acestea reprezentând obiectul material al infracţiunii.

În temeiul art. 274 alin. (1) şi (2) C. proc. pen.., a fost obligat inculpatul A. la plata sumei de 14.000 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, inculpata D. la plata sumei de 3.200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat şi inculpata S.C. F. S.R.L. la plata sumei de 10.685 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

B. JUDECATA ÎN APEL

Împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018, în termen legal, au declarat apel Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii A., D. şi S.C. F. S.R.L. Suceava, precum şi părţile civile Municipiul Suceava prin Primar şi Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală - Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Completului de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sub nr. x/2021, primul termen fiind fixat în mod aleatoriu, la data de 4 octombrie 2021.

I. Procedura în faţa Completului de 5 Judecători

Judecata în apel s-a desfăşurat în perioada 4 octombrie 2021 - 15 mai 2023, reţinând, în esenţă, că la termenul din data de 06 decembrie 2021, instanţa a luat act de poziţiile procesuale ale inculpaţilor, în sensul de a nu da declaraţii în această etapă procesuală.

În cauză, au fost audiaţi martorii MMMM., K. (la termenul din data de 17 ianuarie 2022), J., T., L. şi P. (la termenul din data de 14 februarie 2022) şi U. (la termenul din data de 14 martie 2022).

În cursul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a constatat imposibilitatea administrării probei testimoniale constând în audierea martorului M., întrucât acesta a decedat. Totodată, instanţa a luat act de poziţia procesuală exprimată de martorul S., în sensul că doreşte să se prevaleze de dreptul de nu da declaraţii în calitate de martor, având în vedere că este fratele inculpatei D.. S-a luat act de renunţarea parchetului la audierea martorilor PPPP. şi Q..

La termenul din data de 14 februarie 2022, instanţa de control judiciar a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului, instituită prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON. A menţine măsura dispusă prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava privind instituirea măsurii asiguratorii a popririi de către Senatul României asupra sumelor de bani datorate sau care urmează a fi datorate în viitor cu titlu de venituri din muncă inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON, în limita cotei de 1/3 din aceste venituri şi cu respectarea dispoziţiilor art. 728 din C. proc. civ.

La termenul din data de 12 septembrie 2022, instanţa a apreciat ca fiind întemeiată cererea de suspendare a cauzei formulată de apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi D., prin apărător ales, motiv pentru care a încuviinţat cererea şi, în temeiul art. 476 alin. (4) din C. proc. pen., a dispus suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea sesizării ce face obiectul dosarului nr. x/2022 aflat de rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Prin rezoluţia din camera de consiliu din data de 6 decembrie 2022, având în vedere că la data de 28 noiembrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a constatat că se impune repunerea pe rol a cauzei şi reluarea judecării apelurilor declarate, fiind fixat termen la data de 9 ianuarie 2023.

La termenul din data de 9 ianuarie 2023, au avut loc dezbaterile şi susţinerile părţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public, acestea fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor art. 391 alin. (1) din C. proc. pen., a amânat pronunţarea la data de 09 februarie 2023 şi ulterior, la data de 22 februarie 2023.

Prin încheierea din data de 23 februarie 2023, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a repus pe rol cauza şi a fixat termen de judecată la data de 29 martie 2023.

La termenul din data de 29 martie 2023, în baza art. 2502 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a menţinut măsura asiguratorie a sechestrului, instituită prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, asupra bunurilor aflate în proprietatea apelantului intimat inculpat A., astfel cum a fost menţinută prin sentinţa penală nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2018. În baza art. 2502 din C. proc. pen., instanţa a menţinut măsura dispusă prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, privind instituirea măsurii asiguratorii a popririi de către Senatul României asupra sumelor de bani datorate sau care urmează a fi datorate în viitor cu titlu de venituri din muncă apelantului intimat-inculpat A., în limita cotei de 1/3 din aceste venituri şi cu respectarea dispoziţiilor art. 728 din C. proc. civ., astfel cum a fost menţinută prin sentinţa penală nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, în dosarul nr. x/2018.

La termenul din data de 15 mai 2023, nemaifiind alte cereri de formulat, excepţii de invocat ori probatorii de administrat, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători a declarat cauza în stare de judecată şi, în conformitate cu prevederile art. 420 alin. (6) şi (11) raportat la cele ale art. 388 din C. proc. pen., a acordat cuvântul asupra apelurilor formulate.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor şi ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi ultimul cuvânt al inculpaţilor prezenţi au avut loc în şedinţa publică din data de 15 mai 2023, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul dispoziţiilor art. 391 alin. (1) şi (3) din C. proc. pen., a stabilit termen pentru pronunţare la data de 29 iunie 2023 şi ulterior, la data de 28 iulie 2023, la data de 18 august 2023 şi 12 septembrie 2023.

II. Sinteza criticilor formulate de către apelanţi

1. Prin motivele de apel formulate în scris, susţinute şi oral în faţa instanţei de control judiciar, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat hotărârea instanţei de fond sub următoarele aspecte:

A. Greşita achitare a inculpaţilor:

A.1. A. pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 47 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (35 de acte materiale) şi pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prev. de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

A.2. B. pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

A.3. C. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

A.4. D. pentru infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, în formă continuată, prev. de art. 301 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale).

A.5. E. pentru infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale).

B. Greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi S.C. F. S.R.L. pentru infracţiunile de evaziune fiscală săvârşite, pedepse constând în minimul prevăzut de lege, printr-o injustă evaluare a criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

C. Greşita soluţionare a laturii civile vizând:

- cuantumul prejudiciilor cauzate Statului român prin Administraţia Naţională a Finanţelor Publice prin reprezentant Direcţia Regională a Finanţelor Publice Iaşi - Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, reprezentând obligaţii fiscale rezultate din săvârşirea celor două fapte de evaziune fiscală. S-a apreciat ca fiind justificată obligarea inculpaţilor A. şi S.C. F. S.R.L. la plata sumelor rezultate din opinia formulată de către expertul desemnat de D.N.A. în cadrul raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece aceasta a avut în vedere la calcularea prejudiciului toate înscrisurile contabile aflate la dosarul de urmărire penală respectiv:

i. pentru prima faptă de evaziune fiscală, obligarea inculpatului A. la plata sumelor de 681.301,46 Iei TVA (din care anterior insolvenţei 300.221,84 RON şi 381.079,62 RON în timpul insolvenţei), impozit pe profit de 256.180,23 RON, şi impozit pe veniturile microîntreprinderilor total de 6.733,45 RON, aşa cum a stabilit expertul din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raportul de expertiză contabilă judiciară;

ii. pentru cea de a doua faptă de evaziune fiscală obligarea inculpatului A., în solidar cu inculpata S.C F. S.R.L. la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 91.605,02 RON, reprezentând TVA şi 5.660,53 RON reprezentând impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

- Omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen. cu referire la măsura confiscării de la inculpatul Niţă a sumei de 2.881.591,9 RON reprezentând diferenţa dintre suma încasată de S.C. G. S.R.L. cu privire la prima infracţiune de evaziune fiscală şi obligaţiile fiscale către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, dar şi a prejudiciului cauzat creditorilor societăţii debitoare, în referire la prima faptă de evaziune fiscală.

- Omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen. cu privire la măsura confiscării în solidar a sumei de 926.311,3 RON de la inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L., reprezentând diferenţa dintre sumele încasate în mod nelegal pentru desfăşurarea de activităţi comerciale la Cimitirul Pacea Nou şi obligaţiile fiscale către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, pentru a doua infracţiune de evaziune fiscală.

- Omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 397 alin. (3) din C. proc. pen., în referire la desfiinţarea următoarelor înscrisuri falsificate:

- cele aferente contractului de lucrări nr. x/10.08.2017 adjudecat de către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava la dosar urmărire penală;

- cele aferente contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 adjudecat de către S.C. F. S.R.L. Suceava la dosar urmărire penală;

- cele aferente contractului de lucrări nr. x/28.07.2016 adjudecat de către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava la dosar urmărire penală;

- a contractului de subantrepriză nr. x din 18.02.2013, încheiat între S.C. G. S.R.L., în calitate de antreprenor general, prin administrator A. şi S.C. F. S.R.L., în calitate de subantreprenor, aflat în original la dosarul cauzei, în plicul sigilat de la dosar urmărire penală.

- a declaraţiilor de avere din datele de 28.04.2014, 08.06.2015, 20.05.2016, 30.06.2016, 12.10.2016, 16.01.2017 şi 12.06.2017, date de inculpatul A. în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, de candidat la funcţia de senator şi, ulterior, de senator în Senatul României, falsificate prin omisiunea intenţionată a inculpatului de a consemna veniturile încasate în nume propriu, prin derularea activităţii comerciale a S.C. G. S.R.L. Suceava şi, ulterior, a S.C. F. S.R.L. Suceava, aflate în plicul sigilat de la dosar urmărire penală.

Referitor la acuzaţiile aduse inculpatului B. privind săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 132 din Legea nr. 78/2000, inculpatului A., instigator la aceeaşi infracţiune şi inculpatei C., complice la această infracţiune:

S-a susţinut că la dosarul cauzei există probe care atestă existenţa unei conivenţe infracţionale între inculpaţii A. şi B. pe parcursul procedurii de insolvenţă, în sensul efectuării unor demersuri contrare atribuţiilor ce îi reveneau inculpatului B., ca practician în insolvenţă sau pentru îndeplinirea defectuoasă a acestora, de natură a păgubi creditorii S.C. G. S.R.L. şi a asigura un folos patrimonial inculpatului A., probe care, deşi existau, nu au fost avute în vedere de instanţa de judecată la adoptarea soluţiei.

Astfel: prin procesul-verbal din data de 12.01.2018 întocmit de organul de urmărire penală s-a constatat că în perioada 24.05.2013 - 27.06.2017, S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., administrate în fapt de inculpatul A., au folosit autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x, în 78 de ocazii, deşi acest bun se afla în patrimoniul debitoarei S.C. G. S.R.L., aflată în această perioadă în insolvenţă.

Nu se poate reţine că acest lucru s-ar fi întâmplat fără ştirea inculpatului B., întrucât acest bun a fost folosit în beneficiul celor două societăţi comerciale, inclusiv în perioada în care, oficial, era inventariat şi luat în custodie de către inculpatul B., în calitate de lichidator judiciar.

Tot în această modalitate se demonstrează şi faptul că indicarea unui număr de înmatriculare greşit (despre care cunoştea că aparţinea unui autovehicul radiat), în relaţiile solicitate mai multor instituţii în legătură cu această autoutilitară, a fost un demers intenţionat al inculpatului B. şi nu o eroare materială.

Mai mult, probatoriul administrat în cauză demonstrează că, în scopul arătat, inculpatul B. nu a asigurat publicitatea mai multor şedinţe de vânzare prin licitaţie publică a autoutilitarei menţionată, iar din depoziţia martorului P., evaluatorul autorizat care a întocmit raportul de evaluare al acestui bun, rezultă că inculpatul B. l-a informat că autoutilitara se află în stare de nefuncţionare, trimiţându-i totodată poze ilustrând un alt autovehicul în stare avansată de degradare şi căruia îi lipseau roţile, determinându-l în această modalitate să întocmească un raport de evaluare a acestui bun care nu corespundea cu starea reală în care se găsea, or toate acestea corespundeau intereselor inculpatului A..

Deşi inculpatul B. a declarat, atât în faţa organului de urmărire penală, cât şi în faţa instanţei de judecată, că a avut o comunicare foarte dificilă cu inculpatul A., din interceptările telefonice existente la dosarul cauzei rezultă că cei doi se aflau în comunicare permanentă, existând o corelare a acţiunilor celor doi pe parcursul procedurii de insolvenţă, în dauna debitoarei şi în interesul inculpatului A..

S-a arătat că depoziţiile martorului RRR. sunt afectate de subiectivism, având în vedere faptul că martorul a fost avocatul inculpatului A. în procesul intentat de Municipiul Suceava împotriva S.C. G. S.R.L., iar martorul este fiul contabilei U. angajată de inculpatul A., iniţial pentru S.C. G. S.R.L., dar şi ulterior pentru celelalte societăţi comerciale.

Adevărata natură a relaţiei dintre cei doi inculpaţi este relevată de alte probe administrate în cauză: interceptările telefonice ale discuţiilor purtate de aceştia, conţinutul documentelor întocmite de inculpatul B. în cursul procedurii de insolvenţă, relatările martorilor P., L., etc.

În ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatei C., instanţa de fond a omis faptul că inculpata este cea care a avut calitatea de lichidator judiciar al debitoarei S.C. G. S.R.L., inculpatul B. fiind doar un reprezentant al acesteia, astfel că fără participaţia sa proprie, consumarea activităţii infracţionale a inculpatului persoană fizică nu ar fi fost posibilă.

Un alt element de natură să caracterizeze conduita inculpaţilor este acela că în expunerea situaţiei fiscale, contabile a societăţii debitoare S.C. G. S.R.L., lichidatorul B. a prezentat datele pentru anii 2009, 2010 şi 2011, alegând aceşti trei ani, fără a prezenta datele anului financiar contabil 2012.

Referitor la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de care este acuzat inculpatul A. şi infracţiunea de uz de fals în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de care este acuzat inculpatul E.:

In opinia acuzării, înscrisul denumit "contract de subantrepriză nr. x din 118.02.2013" avea aptitudinea de a produce consecinţe juridice (de altfel textul de incriminare reclamă doar cerinţa posibilităţii de a produce consecinţe juridice şi nu concretizarea acestei posibilităţi).

Contractul de subantrepriză falsificat folosit de către inculpatul E., prin depunerea lui atât la dosarul cauzei cât şi la Primăria municipiului Suceava, prezenta toate elementele care creau aparenţa unui înscris perfect valabil (era datat, semnat şi ştampilat de părţile contractante), iar pentru devoalarea lui ca fiind un înscris falsificat a fost nevoie de analizarea minuţioasă de către organele de urmărire penală, în cursul cercetării judecătoreşti fiind consultat inclusiv un expert criminalist. Prin urmare, nu se poate susţine că prin folosirea acestui înscris falsificat nu se puteau produce consecinţe juridice sau că nu ar fi avut niciun fel de semnificaţie.

Astfel cum rezultă din acuzaţia formulată de organul de urmărire penală, prin falsificarea şi folosirea acestui înscris, inculpatul A. a urmărit crearea unui "titlu" în baza căruia S.C. F. S.R.L. a desfăşurat activităţi la Extinderea cimitirului Pacea, acelaşi scop fiind reţinut şi de către instanţa de judecată în hotărârea pronunţată, iar tentativa de inducere în eroare a organelor de urmărire penală a fost un scop secundar şi implicit al demersului inculpaţilor.

Chiar dacă respectivul contract de parteneriat public-privat interzicea subcontractarea, încălcarea acestei prevederi contractuale, prin încheierea unui contract de subcontractare între S.C. G. şi S.C. F. S.R.L. ar fi fost, eventual, inopozabilă faţă de Municipiul Suceava, în calitate de autoritate publică contractantă, nu şi faţă de alte persoane fizice/juridice sau instituţii publice/autorităţi.

Referitor la infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de care este acuzată inculpata D.:

În opinia acuzării, împrejurarea că inculpatul A. ar fi beneficiat, în mod indirect, de sumele de bani obţinute ca urmare a încheierii contractelor de lucrări între societăţile comerciale pe care le administra în fapt şi instituţia publică unde soţia sa ocupa funcţia de director, nu poate rezulta exclusiv din identificarea unor operaţiuni de retragere numerar din conturile bancare aparţinând celor două societăţi, ulterior datelor de încheiere a contractelor (având în vedere şi cuantumul ridicat al acestei sume).

Instanţa de fond a făcut abstracţie de faptul că, din probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul A. a fost persoana care avea controlul exclusiv asupra modalităţii de gestionare a sumelor de bani intrate în conturile celor două societăţi pe care le administra.

Verificarea operaţiunilor pe conturile bancare ale celor două societăţi comerciale de către inculpatul A. a fost efectuată de organul de urmărire penală ca un argument suplimentar pentru a demonstra că inculpatul controla în fapt acele societăţi comerciale şi nu pentru a evidenţia faptul ca inculpatul beneficia de foloase materiale doar în această modalitate.

Faptul că S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. ar fi executat lucrările la care s-au angajat, nu prezintă relevanţă în ceea ce priveşte acuzaţia adusă inculpatei D., întrucât conflictul de interese (folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane în actuala denumire) nu presupune doar obţinerea unor foloase materiale necuvenite, ci obţinerea oricărui tip de folos, întrucât incriminarea nu urmăreşte doar sancţionarea unor situaţii în care sunt încălcate normele legale care conferă temei şi justificare obţinerii unor foloase materiale, ci a situaţiilor în care exercitarea imparţială a atribuţiilor de serviciu ale funcţionarului public ar putea fi afectată.

Totodată, din înscrisurile puse la dispoziţia procurorului de către biroul executorului judecătoresc EEEEE. rezultă că pe rolul Judecătoriei Suceava s-au înregistrat mai multe dosare având ca obiect contestaţii la executare formulate de contestatorii A. şi D. cu privire la vânzarea la licitaţie publică a imobilelor proprietatea garanţilor ipotecari A. şi D., pentru satisfacerea creanţei de 550.443 RON datorată de debitorul S.C. FFFFF. S.R.L. creditorului DDDDD. S.A, iar creanţa băncii a fost achitată de S.C. RRRR. S.R.L., una din cele două societăţi prin intermediul cărora a acţionat inculpatul A..

Referitor la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată (35 de acte materiale), faptă prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., de care este acuzat inculpatul A.:

În opinia organului de urmărire penală, instanţa a evidenţiat o condiţie referitoare la urmarea imediată a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată neprevăzută de norma de incriminare. Astfel, art. 322 alin. (1) din C. pen. prevede singura condiţie ca înscrisul falsificat să fie folosit în vederea producerii de consecinţe juridice, nefiind prevăzută de către legiuitor condiţia ca înscrisul falsificat să producă o altă consecinţă juridică decât cea pe care ar fi produs-o în mod normal, fiind evident că, în lipsa alterării conţinutului înscrisului în modalităţile indicate de lege, nu se poate reţine o activitate de falsificare.

Or, în cauza de faţă, falsificarea acestor înscrisuri de către inculpatul A. a reprezentat singura modalitate prin care ce puteau accede la procedurile de achiziţie publică în condiţiile în care reprezentanţii lor legali erau "oameni de paie" astfel cum i-a denumit chiar instanţa.

Din depoziţia martorei L. rezultă că iniţiativa participării societăţii la procedurile de achiziţie publică derulate de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava a aparţinut în exclusivitate inculpatului A. care a asigurat-o că "totul este legal", astfel că nu se poate reţine că înscrisurile sub semnătură privată falsificate de inculpatul A. au produs aceleaşi consecinţe juridice pe care le-ar fi produs şi în absenţa falsificării lor, respectiv participarea la procedurile de achiziţie publică a acestor societăţi comerciale, din moment ce scopul folosirii lor a fost acela al asigurării adjudecării contractelor, astfel cum rezultă din economia cauzei şi nu acela al unei simple participări la proceduri de achiziţie publică desfăşurate cu respectarea condiţiilor legale.

Motivul de apel privind greşita individualizare a pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi S.C. F. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală deduse judecăţii - două infracţiuni în cazul inculpatului persoană fizică, comise prin intermediul a două societăţi comerciale şi o singură infracţiune în cazul inculpatei persoanei juridice:

Cu privire la acest motiv de apel, s-a arătat că, la stabilirea cuantumului pedepselor, instanţa de fond nu a dat eficienţă următoarelor împrejurări:

Inculpatul A. a acţionat pe o durată semnificativă de timp, folosindu-se de societatea comercială S.C. G. S.R.L, începând cu anul 2009, iar mai apoi de societatea S.C F. S.R.L., continuând să obţină venituri nedeclarate pe durata exercitării funcţiilor publice şi pe durata în care societatea se afla în procedura insolvenţei, indiferent de faptul că avea sau nu mai avea calitatea de administrator, ignorând interdicţiile legii.

De asemenea, este probat şi faptul că obligaţiile privind executarea anumitor lucrări şi îmbunătăţiri în incinta cimitirului nu au fost executate decât în mică măsură şi aceasta doar în anul 2016, când a şi dublat tarifele pentru serviciile către populaţie.

Din înscrisuri rezultă că procedura insolvenţei a fost folosită de inculpat pentru a evita plata unor obligaţii fiscale aferente mai multor ani către A.N.A.F., Primăria municipiului Suceava - impozite pentru case şi mijloace de transport, şi parteneri contractuali (rate bancare neachitate) chiar dacă încasările de bani erau tot timpul luate de inculpat de la sediul firmelor.

Referitor la cuantumul prejudiciului material reţinut de instanţa de judecată ca urmare a comiterii infracţiunii de evaziune fiscală de către inculpatul A. în raport de activitatea S.C. G. S.R.L.:

Cu privire la suma de 580.341 RON (TVA 402.323 RON, impozit pe profit 162.062 RON, impozit pe venitul microîntreprinderilor 15.956 RON) reţinută în sentinţa penală nr. 23/2021 ca reprezentând valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat de S.C. G. S.R.L. corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017 pentru care există documente de plată, neînregistrate în evidenţa contabilă şi fiscală, s-a apreciat că, în mod eronat, în anul 2014 S.C. G. S.R.L. a fost tratată din punct de vedere fiscal ca fiind plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

În susţinerea criticii formulate, s-a arătat că Tribunalul Suceava, secţia Civilă a dispus, în dosarul nr. x/2013, prin încheierea nr. 768 din 26.04.2013, deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă privind pe debitoarea S.C. G. S.R.L., situaţie care a condus la imposibilitatea îndeplinirii cumulative a condiţiilor imperativ prevăzute de art. 1121 din Codul fiscal pentru încadrarea din punct de vedere fiscal ca microîntreprindere, în speţă a condiţiei de a nu se afla în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti.

În situaţia în care în anul 2014 S.C. G. S.R.L. ar fi fost tratată din punct de vedere fiscal, de expertul contabil GGGGG. şi de instanţa de fond, ca plătitoare de impozit pe profit, aşa cum este legal, suma totală datorată de S.C. G. S.R.L. bugetului de stat ar fi mai mare decât în situaţia în care a fost tratată ca plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, cota care se aplică asupra bazei de calcul fiind de 16 % în cazul impozitului pe profit.

Referitor la cuantumul prejudiciului material reţinut de instanţa de judecată ca urmare a comiterii infracţiunii de evaziune fiscală de către inculpata S.C. F. S.R.L. şi inculpatul A. în raport de activitatea desfăşurată prin această societate comercială:

Cu privire la suma de 5.232 RON (TVA 3.653 RON, impozit pe veniturile microîntreprinderilor 1.579 RON) reţinută în hotărârea instanţei ca reprezentând valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat de S.C. F. S.R.L., corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 20.06.2016 -30.09.2017 pentru care există documente de plata neînregistrate în evidenţa contabilă şi fiscală, potrivit suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă (răspuns la obiectivul F) - dosar instanţă, s-a apreciat că a fost determinată în mod eronat de către expertul contabil GGGGG. şi însuşită ca atare de instanţa de fond.

Suma totală încasată de S.C. F. S.R.L. în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 pe bază de chitanţe emise manual şi neînregistrate în evidenţa contabilă şi fiscală este de 478.050 RON inclusiv TVA, conform anexelor nr. 59 şi 60 la care a făcut trimitere pentru expertul contabil GGGGG., instanţa de fond la punctul F varianta 1 în încheierea din şedinţa publică din 16 iulie 2020 (5.800 RON în 2016 şi 472.250 RON în 2017).

Taxa pe valoarea adăugată colectată şi datorată bugetului de stat pentru suma de 478.050 RON încasată şi neînregistrată contabil şi fiscal de S.C. F. S.R.L. este de 76.368 RON (5.800 * 20/120 = 967 RON TVA pentru 2016; 472.250 * 19/119 = 75.401 RON TVA pentru 2017) şi nu de 3.653 RON cât a calculat expertul contabil GGGGG., valoare însuşită de instanţa de fond.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat bugetului de stat pentru suma de 478.050 RON încasată şi neînregistrată contabil şi fiscal de S.C. F. S.R.L. este de 4.065 RON (5.800 - 967 RON TVA = 4.833 * 2 % = 97 RON IVM pentru 2016; 472.250 - 75.401 RON TVA = 396.849 * 1% = 3.968 RON IVM pentru 2017) şi nu de 1.579 RON cât a calculat expertul contabil GGGGG., valoare însuşită de instanţa de fond.

De asemenea, s-a solicitat confiscarea sumelor de bani obţinute de inculpatul A. prin S.C. G. S.R.L. respectiv suma de 2.881.591,9 RON şi prin S.C. F. S.R.L, respectiv suma de 926.311,3 RON, care nu au rămas în societăţi, ci au fost însuşite de inculpat care pretindea ca banii să îi fie predaţi personal de lucrătorii de încredere, audiaţi ca martori în cauză.

S-a solicitat desfiinţarea înscrisurilor falsificate rezultate din săvârşirea infracţiunilor de fals deduse judecăţii şi în raport cu care, în opinia parchetului, există suficiente probe pentru condamnarea autorilor, solicitare corelată cu soluţiile vizate prin motivele de apel, potrivit art. 397 alin. (3) din C. proc. pen.

2. Apelantul intimat inculpat A. a formulat în cadrul motivelor de apel următoarele critici:

a). Referitor la infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 şi, respectiv, de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005

Prin motivele de apel formulate, s-a arătat că argumentele instanţei de fond ce vizează existenţa elementului ascunderii sursei impozabile sau taxabile sunt greşite, fiind evidente o serie întreagă de elemente care scot din sfera ocultului "activitatea generatoare" de venituri vizată.

S-a arătat că situaţia ascunderii bunului sau sursei impozabile intervine atunci când o persoană desfăşoară o activitate generatoare de venituri şi, subsecvent, de obligaţii fiscale pe care însă nu o declară organului fiscal, tocmai pentru a evita plata sumelor datorate bugetului de stat.

Însă, ipoteza prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 nu vizează situaţia agentului care a înregistrat o societate comercială potrivit legii, desfăşoară o activitate economică generatoare de venituri, dar nu depune nicio situaţie financiară la organul fiscal competent, deoarece acesta nu a ascuns sursa impozabilă.

S-a susţinut că în cauză nu este incidentă această ipoteză, faţă de împrejurarea că S.C. G. S.R.L. nu a desfăşurat o activitate generatoare de venituri ascunsă/nedeclarată/neînregistrată. Astfel, pe toată perioada de referinţă, s-a aflat în desfăşurare contractul de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x din 22.08.2005 încheiat de S.C. G. S.R.L. cu Primăria Municipiului Suceava . Acest contract avea ca obiect realizarea lucrărilor de investiţii înscrise în studiul de fezabilitate, precum şi întreţinerea aleilor, clădirilor, instalaţiilor, împrejmuirilor, concesionării locurilor de înhumare, efectuării prestaţiilor necesare înhumării sau incinerării, executării de construcţii funerare, asigurarea pazei şi ordinii în perimetrul cimitirului, menţinerea apei freatice la adâncimi mai mari de doi metri.

Totodată, instanţa a reţinut, prin sentinţa atacată, că S.C. G. S.R.L. a încheiat contracte de concesiune a locurilor de înmormântare şi contracte de prestări servicii cu persoane fizice, în executarea contractului de parteneriat public privat din 22.08.2005 încheiat cu Primăria Municipiului Suceava.

Prin urmare, activitatea desfăşurată la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea de S.C. G. S.R.L. a fost, în mod evident, cunoscută la nivelul autorităţilor locale, în condiţiile în care contractul de parteneriat public-privat se afla în desfăşurare în perioada infracţională de referinţă, acesta nefiind reziliat.

Din declaraţiile administratorului de cimitir, Q. rezultă că veniturile realizate din activitatea de la cimitirul Pacea nou, nu au fost ascunse, întocmindu-se documente justificative care erau predate alături de sumele de bani încasate către contabilitate.

Declaraţia martorului Q. referitoare la predarea sumelor de bani încasate şi a chitanţierelor către martora U., se coroborează cu declaraţiile martorei U., conform cărora aceasta a aranjat documentele contabile ale S.C. G. S.R.L., inclusiv pentru perioada 2010-2013.

S-a arătat că din declaraţiile martorilor indicaţi, rezultă că s-au întocmit documente contabile, cel puţin până în anul 2013, activitatea comercială generatoare de venituri desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea fiind relevată în aceste documente şi nefiind, prin urmare, ascunsă.

Un alt element care denotă lipsa elementului ascunderii sursei impozabile rezultă din faptul că la sediul/punctul de lucru al S.C. G. S.R.L. erau păstrate şi arhivate toate contractele de concesiune şi prestări de servicii funerare încheiate cu persoanele fizice beneficiare, acestea fiind disponibile la un simplu control al organului fiscal, sursa impozabilă putând fi cunoscută.

Acest aspect rezultă din cuprinsul proceselor-verbale de punere în executare a activităţilor colaboratorului cu identitate protejată, fiind indicate cu titlu de exemplu, procesul-verbal din 22 iulie 2016, procesul-verbal din 25 iulie 2016, procesul-verbal din 1 august 2016 .

Cu atât mai mult în cazul societăţii F. S.R.L., nu se poate pune problema ascunderii sursei impozabile sau taxabile, a ascunderii activităţii generatoare de venituri, cât timp, în chiar conţinutul sentinţei, instanţa de fond reţine faptul că "S.C. F. S.R.L. nu a declarat în totalitate veniturile realizate", faptă care nu se circumscrie în niciun caz ipotezei prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

S-a susţinut că lipsa elementului ascunderii sursei impozabile rezultă şi din concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză.

Astfel, expertul desemnat a reţinut, atât în privinţa G. cât şi a F., faptul că din documente rezultă că taxa de concesiune care în mod normat putea fi încasată fără TVA, a fost încasată cu TVA.

Rezultă, astfel, în lipsa unei ascunderi a sursei impozabile/taxabile, că nu sunt întrunite elementele de tipicitate obiectivă pentru ca fapta să constituie infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (vizând activitate S.C. G. SRL), respectiv art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (vizând activitatea S.C. F. SRL).

b). În ceea ce priveşte infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000

Apelantul inculpat A. a susţinut că din probatoriul administrat în cauză, rezultă că de activitatea la cimitir s-au ocupat martorii Q., K., QQQQ., J., administratori de cimitir. Cei patru s-au ocupat, conform propriilor declaraţii, de întreaga activitate a S.C. G. S.R.L.: încheierea contractelor de concesiune şi prestări servicii, încasarea sumelor de bani, eliberarea chitanţelor, organizarea executării lucrărilor de construcţie.

Aceste aspecte rezultă şi din declaraţiile concesionarilor de locuri de veci şi beneficiarilor contractelor de prestări servicii funerare, audiaţi în calitate de martori, care au arătat că au încheiat contracte de concesiune şi prestări servicii cu administratorii de cimitir Q. şi K. şi că au achitat acestora sumele de bani reprezentând contravaloarea contractelor încheiate, pentru care li s-au eliberat chitanţe.

Apelantul inculpat A. nu a încheiat contracte de prestări servicii, contracte de concesiune, nu a încasat sume de bani de la clienţi şi nu a eliberat chitanţe acestora - acţiuni apreciate ca încadrându-se în categoria operaţiunilor financiare ca acte de comerţ, toate aceste operaţiuni fiind efectuate de administratorii de cimitir.

Eventuala dobândire a unor sume de bani din activitatea G. nu este echivalentă cu efectuarea unor operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, acestea putând fi dobândite în calitate de asociat al societăţii G. S.R.L., beneficiind astfel de profitul realizat de aceasta.

Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 şi art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, legiuitorul nu a instituit o incompatibilitate a calităţii de senator ori vicepreşedinte al consiliului judeţean cu cea de asociat într-o societate comercială, care poate obţine beneficii din profitul societăţii.

Deşi din unele declaraţii testimoniale rezultă aspecte ce conturează ideea că au fost predate inculpatului A. sume de bani încasate de administratorii de cimitir, aceste aspecte nu au fost probate fără echivoc, având în vedere că în cauză nu a fost încuviinţată efectuarea unei expertize grafoscopice a scrisului şi semnăturilor de pe spatele chitanţelor, despre care martorii au afirmat că aparţin acestui inculpat.

În consecinţă, apelantul intimat inculpat A. a solicitat, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achitarea pentru comiterea infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000.

c). În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii, în formă continuată prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (7 acte materiale)

În legătură cu fapta de fals în declaraţiile de avere formulate în calitate de vicepreşedinte de consiliu judeţean şi ulterior, de senator, inculpatul A. a arătat că din probatoriul administrat nu rezultă în mod neechivoc, că ar fi dobândit venituri din activitatea societăţilor G. S.R.L. şi F. S.R.L..

Astfel, deşi din unele declaraţii testimoniale rezultă aspecte ce conturează ideea că i-au fost predate sume de bani încasate de administratorii de cimitir, aceste aspect nu au fost probate fără echivoc, având în vedere că, deşi în cursul cercetării judecătoreşti a solicitat încuviinţarea unei expertize grafoscopice a scrisului şi semnăturilor la care fac referire martorii, solicitarea de probatorii a fost respinsă.

Prin urmare, apelantul intimat inculpat A. a solicitat, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., achitarea pentru comiterea infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată, prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

d). În ceea ce priveşte latura civilă, respectiv cuantumul prejudiciului stabilit

Prin apelul formulat a fost criticată soluţia instanţei de fond, arătându-se că în ceea ce priveşte stabilirea prejudiciului, S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. nu aveau obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune.

Referitor la sumele reprezentând TVA colectat şi nedeclarat de S.C. G. S.R.L., prin raportare la concluziile de la obiectivul 1 al expertizei, se reţine că în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, s-au realizat încasări de 2.523.701 RON, din care taxe de concesiune 1.064.906 RON.

În ce priveşte TVA, expertul reţine următoarele: G. S.R.L. nu a declarat veniturile realizate în perioada expertizată, a colectat TVA din toate sumele încasate, dar nu a declarat-o la organul fiscal. Ca urmare se va extrage TVA din toate sumele încasate pentru toată perioada expertizată... din documente rezultă că şi taxa de concesiune, care în mod normal putea fi încasată fără TVA, a fost încasată cu TVA".

Expertul a calculat, raportat la veniturile totale de 2.523.701 RON, din care bază impozabilă nedeclarată 2.060.844 RON, TVA colectat nedeclarat de 462.857 RON.

Prin raportare la prevederile art. 141 alin. (2) lit. e) din Legea 571/2003 (Codul fiscal din 2003), prevederile art. 292 alin. (2) lit. e) din Legea 227/2015 (Codul fiscal din 2015) conform cărora operaţiunile de concesionare sunt scutite de plata TVA şi prin raportare la prevederile din Normele metodologice de aplicare a Codul fiscal 2003, pct. 40, s-a susţinut că S.C. G. S.R.L. nu a optat niciodată pentru taxarea operaţiunii, motiv pentru care încasarea acestor sume cu titlu de TVA s-a făcut din eroare.

În măsura în care pentru operaţiuni scutite de TVA s-au încasat totuşi sume cu TVA, nu se naşte în sarcina contribuabilului obligaţia de a vira aceste sume bugetului de stat şi, în consecinţă, nu s-a creat un prejudiciu din nedeclararea şi neachitarea TVA pentru suma de 1.064.906 RON încasată cu titlu de taxe de concesiune.

Referitor la sumele reprezentând TVA colectat şi nedeclarat de F. S.R.L., în răspunsul la obiectivul nr. 3, expertul a arătat că din totalul de 679.190 RON încasări în perioada 01.04.2016-30.09.2017, suma de 241.586 RON o reprezintă taxe de concesiune. Totodată, expertul a arătat că S.C. F. S.R.L. a declarat venituri încasate în sumă de 460.787 RON.

Extrăgând din totalul încasărilor veniturile declarate, precum şi sumele încasate prin bancă, rezultă în răspunsul la obiectivul nr. 4 faptul că totalul veniturilor realizate şi nedeclarate de către F. S.R.L. este de 236.463 RON din care bază de impozitare 199.696 RON şi TVA colectat nedeclarat 36.767 RON.

Totodată, în ceea ce priveşte suma reprezentând TVA colectat şi nedeclarat, aceasta este greşit calculată pentru aceleaşi motive expuse anterior cu privire la încasările G. S.R.L..

Având în vedere calculele finale realizate de expertul desemnat şi concluziile cuprinse în suplimentul la raportul de expertiză din 15.09.2020, în stabilirea prejudiciului creat, se impune ca instanţa să aibă în vedere sumele calculate pentru situaţia în care societatea nu ar fi avut obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune.

3. Prin apelul formulat de intimata inculpată D., a fost criticată soluţia instanţei de fond, sub aspectul greşitei condamnări a inculpatei pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 acte materiale).

Instanţa de fond a reţinut, fără temei, că inculpata s-a aflat într-un conflict de interese faţă de împrejurarea că soţul acesteia avea interese patrimoniale în legătură cu societăţile participante la licitaţii, respectiv S.C. F. S.R.L. şi S.C. RRRR. S.R.L..

S-a susţinut că, în legătură cu acest interes patrimonial care nu poate fi concretizat decât în obţinerea unor foloase patrimoniale din activitatea prestată de cele două societăţi la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, sumele reprezentând contravaloarea lucrărilor executate au fost achitate societăţilor executante, RRRR. S.R.L. şi F. S.R.L., iar din probele administrate nu rezultă ca inculpatul A. ar fi obţinut foloase materiale.

Deşi se reţine că inculpatul A. a retras sume de bani din conturile S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. în baza unor împuterniciri, nu s-a dovedit că inculpatul ar fi retras sume de bani din conturile celor două societăţi ori că ar fi deţinut o împuternicire pentru operaţiuni pe cont în perioada august 2017 pentru S.C. F. S.R.L., respectiv octombrie 2016 - august 2017 pentru S.C. RRRR. S.R.L..

În legătură cu interesul manifestat de inculpatul A. faţă de situaţia lucrărilor şi discuţiile acestuia cu muncitorii care le-au efectuat, s-a arătat că acesta era determinat de calitatea sa de demnitar, fiind interesat ca activitatea într-o unitatea de învăţământ publică să înceapă la timp. A existat şi un interes concret, fiind determinat de faptul că lucrările nu erau gata şi inculpata trebuia să recepţioneze lucrările, pentru a pleca într-un concediu anterior programat.

Prin urmare, fapta reţinută în sarcina inculpatei D. nu întruneşte toate elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de textul de incriminare, motiv pentru care aceasta a solicitat, în temeiul art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., achitarea pentru comiterea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată, prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (4 arte materiale).

4. Inculpata S.C. F. S.R.L. a formulat apel împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosar nr. x/2018, însă până la închiderea dezbaterilor, inculpata nu a formulat, în scris sau oral, motive de apel.

5. Prin apelul formulat de partea civilă Municipiul Suceava, prin primar, a fost criticată sentinţa instanţei de fond, solicitându-se admiterea apelului, desfiinţarea în parte a sentinţei penale nr. 23/25.01.2021 şi pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună admiterea acţiunii civile formulate, prin cererea de constituire ca parte civilă prin adresa nr. x/14.11.2017, înregistrată la Direcţia Naţională Anticorupţie-Serviciul Teritorial Suceava sub nr. x/16.11.2017, aşa cum a fost completată şi modificată prin adresa nr. x/02.02.2018, în sensul obligării inculpatului A., în calitate de administrator al S.C. G. S.R.L. la plata sumei de 4.607.229.24 RON.

S-a arătat, în esenţă, că prin contractul de parteneriat public - privat nr. x/22.08.2005 având ca obiect extinderea Cimitirului Pacea din municipiul Suceava, încheiat între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L. aceasta din urmă s-a obligat la realizarea unor lucrări de investiţii constând în întreţinerea aleilor, clădirilor, instalaţiilor, împrejmuirilor, concesionarea locurilor de înhumare, efectuarea prestaţiilor necesare înhumării sau incinerării, executării de construcţii funerare, asigurarea pazei şi ordinii în perimetrul cimitirului şi menţinerea apei freatice la adâncimi mai mari de doi metri. Însă, S.C. G. S.R.L., administrată de inculpatul A. nu şi-a îndeplinit obligaţiile la care s-a angajat prin contractul sus - menţionat.

S-a arătat că între societatea administrată de către inculpatul A., S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. s-a încheiat un aşa-numit contract de subantrepriză având ca obiect proiectarea, finanţarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea bunului public "Extinderea Cimitirului Pacea", în condiţiile în care art. 2 alin. (2) din Contractul de parteneriat public - privat nr. x/22.08.2005, încheiat între Primăria municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. prevede în mod expres faptul că "pe durata stabilită la alin. (1) se interzice Investitorului subcontractarea serviciului public".

În perioada ianuarie 2013 - februarie 2018, fără să existe nici o relaţie contractuală între Municipiul Suceava şi S.C. F. S.R.L., aceasta din urmă a exploatat obiectivul public Extinderea Cimitirului Pacea, atribuind locuri de veci, inclusiv prin încheierea unor aşa-numite contracte de concesiune şi efectuând serviciul de înhumare pentru 602 decedaţi, servicii pentru care a încasat sume de bani reprezentând beneficii necuvenite, prejudiciind astfel municipalitatea.

Prin adresa nr. x/14.11.2017, înregistrată la Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava sub nr. x/2015 din 16 noiembrie 2017, în temeiul art. 20 din C. proc. pen., Municipiul Suceava s-a constituit parte civilă în dosarul penal înregistrat la această unitate de parchet sub nr. x/2015. Prin adresa nr. x/02.02.2018, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (5) lit. b) din C. proc. pen., a fost majorată suma la valoarea de 4.607.229,24 RON.

Ulterior, prin sentinţa instanţei de fond, a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă formulată Municipiul Suceava, prin care s-a constituit parte civilă în cauză, cu suma de 4.607.229,24 RON ce reprezintă:

- impozit teren, impozit mijloace de transport, impozit clădiri PJ, impozit mijloace de transport cu masa mai mare de 12 t., taxa de ecologizare şi majorările aferente, conform titlului executoriu nr. x/01.02.2018, în cuantum de 130.525,24 RON;

- investiţiile pe care S.C. G. S.R.L., societatea administrată de inculpatul A., trebuia să le realizeze conform contractului nr. x/22.08.2005 şi nu le-a îndeplinit, în cuantum de 4.476.704 RON.

În susţinerea criticilor formulate împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a arătat că o primă componentă a cererii de constituire de parte civilă a Municipiului Suceava în prezenta cauză o reprezintă suma de 4.476.704 RON reprezentând investiţiile pe care S.C. G. S.R.L., societatea administrată de inculpatul A., trebuia să le realizeze conform contractului nr. x/22.08.2005 şi pe care acesta nu le-a îndeplinit.

Instanţa de fond a stabilit că inculpatul A., în calitate de administrator de facto al S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., în perioada în care deţinea şi funcţia de vicepreşedinte al Consiliului judeţean Suceava şi senator în Senatul României, a efectuat operaţiuni financiare şi fapte de comerţ incompatibile cu funcţia, încasând toate sumele de bani rezultate din închirierea terenurilor cu destinaţia de morminte din obiectivul Extindere cimitir Pacea, fără să aibă intenţia de a-şi îndeplini obligaţiile rezultate din contractul nr. x/22.08.2005.

A doua componentă a cererii de constituire de parte civilă a Municipiului Suceava în prezenta cauză o reprezintă suma de 130.525,24 RON reprezentând impozit teren, impozit mijloace impozit clădiri PJ, impozit mijloace de transport cu masa mai mare de 12 t, taxa de majorările aferente, conform titlului executoriu nr. x/01.02.2018.

Prin raportare la dispoziţiile constituţionale, art. 138 alin. (1), art. 139 şi art. 56 alin. (1) din legea fundamentală, a fost invocat faptul că "cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice".

Astfel, instanţa de fond a admis, în mod greşit doar acţiunea civilă formulată de Statul român, care priveşte impozitele şi taxele datorate bugetului central, nu şi acţiunea formulată de administraţia locală care priveşte impozitele şi taxele datorate bugetului local, fiind vorba despre aceeaşi faptă, latură obiectivă şi subiectivă a infracţiunii precum şi legătură de cauzalitate. Totodată, instanţa de fond nu a motivat respingerea acţiunii civile formulată de către Municipiul Suceava în ceea ce priveşte suma de 130.525,24 RON reprezentând impozit teren, impozit mijloace de transport, impozit clădiri PJ, impozit mijloace de transport cu masa mai mare de 12 t., taxa de ecologizare şi majorările aferente, conform titlului executoriu nr. x/01.02.2018.

6. Prin apelul formulat de apelanta parte civilă Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a fost criticată sentinţa penală nr. 23 din 25.01.2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosar nr. x/2018, în ceea ce priveşte latura civilă, pentru următoarele motive:

Referitor la inculpatul B., Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 458.766 RON reprezentând obligaţiile de plată ale debitoarei S.C. G. S.R.L. către bugetul consolidat al statului, pentru achitarea cărora au fost formulate cereri de înscriere a creanţei în dosarul nr. x/2013 aflat pe rolul Tribunalului Suceava.

Referitor la activitatea comercială desfăşurată de inculpatul A. în numele S.C. G. S.R.L. Suceava, Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, s-a constituit parte civilă cu suma totala de 606.897 RON (444.847 RON cu titlu de TVA, 6.163 RON cu titlu de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi 155.887 RON cu titlu de impozit pe profit), din care suma de 149.250 RON aferentă perioadei dinaintea intrării societăţii în procedura de insolvenţă (06.05.2009-25.04.2013) şi suma de 457.647 RON în perioada de insolvenţă (26.04.2013-30.09.2017).

Referitor la activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul A. în numele S.C. F. S.R.L. Suceava, constituirea de parte civilă s-a realizat cu privire la suma de 86.392 RON (81.806 RON cu titlu de TVA şi 4.586 RON cu titlu de impozit pe veniturile microîntreprinderilor).

În ceea ce priveşte latura civilă, cu referire la paguba creată prin infracţiunea de evaziune fiscală, instanţa a considerat că cererea de constituire de parte civilă a Statului Român, prin ANAF este întemeiată, însă a reţinut că, în cauză, cuantumul obligaţiilor fiscale este cel stabilit prin raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport, realizate în cursul cercetării judecătoreşti, prin coroborare cu probele administrate în tot cursul procesului penal.

A fost criticat faptul că raportul de expertiză şi suplimentul la raport nu au fost comunicate părţii civile Statul român prin ANAF, pentru a fi analizate şi pentru formularea eventualelor obiecţiuni.

Ca atare, a fost încălcat principiul contradictorialităţii, principiul egalităţii şi dreptul la apărare, ceea ce atrage nulitatea hotărârii pronunţate.

În consecinţă, s-a solicitat instanţei de control judiciar, admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe cu privire la latura civilă şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

III. Analiza criticilor formulate de apelanţi

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel formulate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept, potrivit art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

III.1. În ceea ce priveşte infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 reţinută în sarcina inculpatului A. şi infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 reţinută în sarcina inculpatului A. şi S.C. F. S.R.L..

a) Prin apelul formulat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat sentinţa apelată arătând, că în privinţa celor două infracţiuni, instanţa de fond a soluţionat în mod greşit latura civilă.

Astfel, s-a arătat că, relativ la cuantumul prejudiciilor cauzate Statului român prin ANAF, reprezentând obligaţii fiscale rezultate din săvârşirea celor două fapte de evaziune fiscală, era justificată obligarea inculpaţilor A. şi S.C. F. S.R.L. la plata sumelor rezultate din opinia formulată de către expertul desemnat de D.N.A. în cadrul raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece aceasta a avut în vedere la calcularea prejudiciului toate înscrisurile contabile aflate la dosarul de urmărire penală respectiv:

- pentru prima faptă de evaziune fiscală, obligarea inculpatului A. la plata sumelor de 681.301,46 RON TVA (din care anterior insolvenţei 300.221,84 RON şi 381.079,62 RON în timpul insolvenţei), impozit pe profit de 256.180,23 RON, şi impozit pe veniturile microîntreprinderilor total de 6.733,45 RON, aşa cum a stabilit expertul din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie în raportul de expertiză contabilă judiciară;

- pentru cea de a doua faptă de evaziune fiscală obligarea inculpatului A., în solidar cu inculpata S.C F. S.R.L. la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 91.605,02 RON, reprezentând TVA şi 5.660,53 RON reprezentând impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

A fost criticată omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen. cu referire la măsura confiscării de la inculpatul Niţă a sumei de 2.881.591,9 RON reprezentând diferenţa dintre suma încasată de S.C. G. S.R.L. cu privire la prima infracţiune de evaziune fiscală şi obligaţiile fiscale către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, dar şi a prejudiciului cauzat creditorilor societăţii debitoare, în referire la prima faptă de evaziune fiscală.

S-a arătat că, în mod greşit, nu s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. a) din C. pen. cu privire la măsura confiscării în solidar a sumei de 926.311,3 RON de la inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L., reprezentând diferenţa dintre sumele încasate în mod nelegal pentru desfăşurarea de activităţi comerciale la Cimitirul Pacea Nou şi obligaţiile fiscale către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Suceava, pentru a doua infracţiune de evaziune fiscală.

În sfârşit, a fost criticată soluţia instanţei de fond, în sensul greşitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi S.C. F. S.R.L. pentru infracţiunile de evaziune fiscală săvârşite, pedepse constând în minimul prevăzut de lege, printr-o injustă evaluare a criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.

b.1) Prin apelul formulat, inculpatul A. a criticat sentinţa apelată arătând că, în privinţa celor două infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi, respectiv, art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, probele administrate impuneau achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

În esenţă, prin criticile formulate, s-a susţinut că argumentele instanţei de fond ce vizează existenţa elementului ascunderii sursei impozabile sau taxabile sunt greşite, fiind evidente elemente care scot din sfera ocultului, activitatea generatoare de venituri vizată. Situaţia nu se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru că S.C. G. S.R.L. nu a desfăşurat o activitate generatoare de venituri ascunsă/nedeclarată/neînregistrată. Activitatea desfăşurată la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea de S.C. G. S.R.L. a fost cunoscută la nivelul autorităţilor locale, în condiţiile în care contractul de parteneriat public-privat se afla în desfăşurare în perioada infracţională de referinţă.

Prin raportare la declaraţiile martorului Q. şi ale martorei U. rezultă că veniturile realizate din activitatea de la Cimitirul Pacea, nu au fost ascunse, întocmindu-se documente justificative care erau predate alături de sumele de bani încasate către contabilitate, cel puţin până la nivelul anului 2010. Totodată, S.C. G. S.R.L. a solicitat şi obţinut de la AJFP Suceava, fiscalizarea casei de marcat, pe data de 24.10.2009.

Un alt aspect care denotă lipsa elementului ascunderii sursei impozabile rezultă din faptul că la sediul/punctul de lucru al S.C. G. S.R.L. erau păstrate şi arhivate toate contractele de concesiune şi prestări de servicii funerare încheiate cu persoanele fizice beneficiare, acestea fiind disponibile la un control al organului fiscal, iar prin concluziile raportului de expertiză contabilă întocmit în cauză, s-a reţinut, atât în privinţa G., cât şi a F., faptul că din documente rezultă că şi taxa de concesiune care în mod normal putea fi încasată fără TVA, a fost încasată cu TVA.

Şi în cazul societăţii F. S.R.L. nu se poate reţine ascunderea sursei impozabile sau taxabile, ascunderea activităţii generatoare de venituri, cât timp, în chiar conţinutul sentinţei, instanţa de fond reţine faptul că S.C. F. S.R.L. nu a declarat în totalitate veniturile realizate, faptă care nu se circumscrie ipotezei prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

În ceea ce priveşte latura civilă, instanţa de fond a ignorat solicitarea inculpatului A. de a se avea în vedere la stabilirea prejudiciului, faptul că S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. nu aveau obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune.

Referitor la sumele reprezentând TVA colectat şi nedeclarat de S.C. G. S.R.L., reţinând calculele finale realizate de expertul desemnat şi concluziile cuprinse în suplimentul la raportul de expertiză, în stabilirea prejudiciului creat, trebuie avute în vedere sumele calculate pentru următoarea situaţie: S.C. G. S.R.L. datora impozit pe veniturile microîntreprinderilor aferent anului 2014 şi societatea nu ar fi avut obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune.

Referitor la sumele reprezentând TVA colectat şi nedeclarat de F. S.R.L., în stabilirea prejudiciului creat, se impune ca instanţa să aibă în vedere sumele calculate pentru situaţia în care societatea nu ar fi avut obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune.

b.2). La termenul din 15 mai 2023, apelantul intimat inculpat A. a solicitat, cu caracter subsidiar concluziilor de achitare pentru săvârşirea celor două infracţiuni de evaziune fiscală, încetarea procesului penal în baza art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen., faţă de achitarea integrală a prejudiciului, majorat cu 20%, precum şi a dobânzilor şi a penalităţilor aferente prejudiciului, conform prevederilor art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 (în forma modificată prin Legea nr. 55/2021) cu aplicarea art. 5 din C. pen.

c). Inculpata S.C. F. S.R.L. a formulat apel împotriva sentinţei penale nr. 23 din 25 ianuarie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, însă până la închiderea dezbaterilor, nu au fost prezentate în scris, motivele de apel. Apelanta inculpată S.C. F. S.R.L., prin apărător desemnat din oficiu, a arătat că susţine concluziile formulate de apelantul inculpat A..

d) Prin apelul formulat, apelanta parte civilă Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a arătat, referitor la activitatea comercială desfăşurată de inculpatul A. în numele S.C. G. S.R.L. Suceava, că s-a constituit parte civilă cu suma totală de 606.897 RON (444.847 RON cu titlu de TVA, 6.163 RON cu titlu de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi 155.887 RON cu titlu de impozit pe profit), din care suma de 149.250 RON aferentă perioadei dinaintea intrării societăţii în procedura de insolvenţă (06.05.2009-25.04.2013) şi suma de 457.647 RON în perioada de insolvenţă (26.04.2013-30.09.2017).

Referitor la activitatea infracţională desfăşurată de inculpatul A. în numele S.C. F. S.R.L. Suceava, constituirea de parte civilă s-a realizat cu privire la suma de 86.392 RON (81.806 RON cu titlu de TVA şi 4.586 RON cu titlu de impozit pe veniturile microîntreprinderilor).

În ceea ce priveşte latura civilă, cu referire la paguba creată prin infracţiunea de evaziune fiscală, instanţa a reţinut că, în cauză, cuantumul obligaţiilor fiscale este cel stabilit prin raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport, realizate în cursul cercetării judecătoreşti.

A fost criticat faptul că raportul de expertiză şi suplimentul la raport nu au fost comunicate părţii civile Statul român prin ANAF, pentru a fi analizate şi pentru formularea eventualelor obiecţiuni, s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe cu privire la latura civilă şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Examinând legalitatea şi temeinicia sentinţei apelate, prin prisma motivelor de apel anterior menţionate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători reţine că, în desfăşurarea procesului penal trebuie să se asigure aflarea adevărului cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana făptuitorului.

Văzând criticile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L., precum şi de partea civilă Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, instanţa de apel, în virtutea efectului devolutiv al căii de atac promovate, reexaminând probele administrate în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond, precum şi probele administrate nemijlocit în faţa sa, reţine argumentaţia stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentaţie pe care instanţa de control judiciar şi-o însuşeşte în întregime.

În contextul concret al cauzei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători constată că prima instanţă a făcut un examen amplu al materialului probator în raport cu împrejurările faptice, pe care le-a prezentat detaliat, valorificând coroborat toate mijloacele de probă administrate în cursul procesului penal, judecătorii fondului dispunând soluţii de condamnare a inculpatului A. cu privire la infracţiunile de evaziune fiscală, prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, precum şi a inculpatei S.C. F. S.R.L. cu privire la infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

În esenţă, cu privire la infracţiunile de evaziune fiscală reţinute în sarcina sa, inculpatul A. a susţinut că nu pot fi reţinute argumentele instanţei de fond ce vizează existenţa elementului ascunderii sursei impozabile sau taxabile, apreciind că nu este incidentă ipoteza prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, pentru că S.C. G. S.R.L. nu a desfăşurat o activitate generatoare de venituri ascunsă (nedeclarată sau neînregistrată). Contractul de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x/22.08.2005 încheiat între S.C. G. S.R.L. cu Municipiul Suceava era în derulare şi activitatea desfăşurată era cunoscută autorităţilor locale, iar din declaraţiile martorilor rezultă că s-au întocmit documente contabile, cel puţin până în anul 2013, astfel că activitatea comercială generatoare de venituri desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea era relevată în documente şi nu avea caracter ascuns. Totodată, la sediul/punctul de lucru al S.C. G. S.R.L. erau păstrate şi arhivate contractele de concesiune şi prestări servicii funerare încheiate cu beneficiari, acestea fiind disponibile la un simplu control al organului fiscal, sursa impozabilă fiind, prin urmare, cunoscută. Pentru aceleaşi argumente, lipsa ascunderii sursei impozabile sau taxabile este cu atât mai evidentă în cazul S.C. F. S.R.L..

În analiza criticilor formulate de către inculpatul A., instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, constituie infracţiunea de evaziune fiscală, fapta săvârşită în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, constând în ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile.

Obiectul juridic special al acestei infracţiuni îl constituie relaţiile sociale privind activităţile economico-financiare, a căror desfăşurare depinde de apărarea împotriva oricăror atingeri aduse stabilirii corecte şi colectării taxelor şi impozitelor şi îndeplinirii obligaţiilor fiscale, prin acţiuni de ascundere a bunului sau a sursei impozabile sau taxabile.

Subiectul activ al infracţiunii prevăzute art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 poate fi atât o persoană fizică, cât şi o persoană juridică. În ceea ce priveşte persoana juridică, conform art. 135 alin. (1) şi (3) din C. pen., persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice, răspunderea penală a persoanei juridice nu exclude răspunderea penală a persoanei fizice care a contribuit la săvârşirea aceleiaşi fapte. Subiectul activ nu este calificat, fapta putând fi comisă şi de alte persoane decât contribuabilul. De regulă, subiectul activ este reprezentantul legal al persoanei juridice, respectiv administratorul statutar al societăţii comerciale. Însă, administrarea acestor societăţi poate fi realizată şi de altă persoană, respectiv administratorul de fapt sau persoane împuternicite să exercite aceste prerogative.

Referitor la noţiunea de bun, conform art. 1 lit. (b) din Convenţia europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunii, ratificată de România prin Legea nr. 263/2002, bun înseamnă un bun de orice natură, corporal sau necorporal, mobil sau imobil, precum şi actele juridice sau documentele atestând un titlu sau un drept cu privire la un bun.

Sursa impozabilă sau taxabilă are în vedere baza de calcul pentru impozite şi taxe. Noţiunea include resursele care sunt supuse impozitării sau taxării.

Elementul material al laturii obiective se poate realiza doar printr-o acţiune care constă în ascunderea bunului sau sursei impozabile sau taxabile în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Noţiunea de ascundere presupune ascunderea bunului sau a sursei impozabile, atât în sens fizic, cât şi în sens juridic.

Ascunderea este activitatea prin care subiectul activ pune la adăpost bunul sau sursa impozabilă ori taxabilă, în vederea sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Această situaţie există atunci când se desfăşoară o activitate generatoare de sume de bani, care nu este declarată organului fiscal, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale.

Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie directă, caracterizată prin scopul urmărit de făptuitor, respectiv sustragerea de la îndeplinirea obligaţilor fiscale.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, de către inculpatul A. (raportat la activitatea comercială desfăşurată în numele S.C. G. S.R.L. Suceava la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea), rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţiile martorilor Q., K., M., înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către clienţii - persoane fizice care au contractat servicii şi lucrări la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea cu S.C. G. S.R.L. în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017 şi care fac dovada sumelor de bani încasate în numele societăţii comerciale prestatoare cu acest titlu, aspectele care au rezultat în urma utilizării metodelor speciale de supraveghere sau cercetare în cauză, raportul de constatare nr. 117/P/2015 din 27.03.2018 întocmit de către specialistul antifraudă din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, raportul de expertiză financiar-contabilă, suplimentul la raport, precum şi lămuririle şi răspunsul expertului desemnat, întocmite în cursul cercetării judecătoreşti.

Astfel, inculpatul A. a acţionat ca administrator de drept al S.C. G. S.R.L. şi, apoi ca administrator de fapt al societăţii, urmărind eludarea de către societatea comercială a achitării taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că, în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, folosindu-se de contractul de parteneriat public - privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x din 22.08.2005 pe care S.C. G. S.R.L. îl încheiase cu Municipiului Suceava, inculpatul A., cu intenţie, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, prin aceea că a desfăşurat activitate comercială în numele S.C. G. S.R.L. Suceava, inclusiv în perioada în care societatea se afla în procedură de insolvenţă (26.04.2013 - 30.09.2017), constând în încheierea unor contracte de concesiune, precum şi încheierea unor contracte de prestări servicii cu diverse persoane fizice, la obiectivul "Extinderea cimitirului Pacea". Sumele astfel obţinute din taxele de concesiune a locurilor de înmormântare, taxele pentru prestările de servicii funerare, taxele de întreţinere a cimitirului, taxele de înhumare, în baza contractelor de concesiune şi contractelor de prestări servicii încheiate de S.C. G. S.R.L., nu au fost declarate organelor fiscale, în scopul eludării plăţii sumelor datorate bugetului de stat, iar ascunderea faţă de organele fiscale a activităţii prestate s-a materializat în chitanţele nefiscalizate eliberate persoanelor fizice cu care au fost încheiate contractele de concesiune şi contractele de prestări servicii.

Contrar susţinerilor inculpatului A., sub aspectul tipicităţii obiective a infracţiunii prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, instanţa de control judiciar reţine că nu are relevanţă împrejurarea că acest contract de parteneriat public-privat era cunoscut autorităţilor locale (în speţă, Municipiului Suceava, parte a contractului) sau că la punctul de lucru erau arhivate contractele de concesiune şi contractele de prestări servicii încheiate cu persoanele fizice.

Sub aspectul laturii obiective, incidenţa dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 presupune o acţiune de ascundere a bunului sau a sursei impozabile care în cauză s-a realizat prin emiterea chitanţelor nefiscalizate.

Or, ascunderea faţă de organele fiscale a chitanţelor nefiscalizate eliberate în desfăşurarea activităţii de către S.C. G. S.R.L. la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, care dovedesc încasări de la persoanele fizice a unor taxe de natură diferită în baza contractelor de concesiune şi prestări servicii, ce reprezentau sursă impozabilă şi taxabilă, constituie chiar activitatea infracţională de care este acuzat inculpatul A..

Relevant în sublinierea caracterului fraudulos al ascunderii sursei impozabile sau taxabile, este faptul că, după data de 26.04.2013, s-a desfăşurat o activitate economică de către S.C. G. S.R.L., în condiţiile în care începând cu această dată, judecătorul sindic a dispus ridicarea dreptului de administrare al debitoarei S.C. G. S.R.L. Suceava şi preluarea acestei prerogative de către lichidatorul judiciar C., reprezentată de inculpatul B.. Activitatea lichidatorului judiciar desemnat, C. era subsumată exclusiv activităţii de lichidare a bunurilor din averea debitorului în vederea satisfacerii creanţelor înscrise în masa credală şi dizolvării societăţii. Astfel, inculpatul A. nu avea dreptul de a desfăşura activităţi comerciale în paralel, în numele S.C. G. S.R.L., scopul urmărit fiind obţinerea de venituri nefiscalizate, chiar şi în perioada în care societatea comercială se afla în procedură de insolvenţă.

Sub aspectul laturii obiective, acţiunea de ascundere a bunului sau a sursei impozabile, a fost realizată de inculpatul A., prin emiterea chitanţelor nefiscalizate pentru operaţiunile aferente redevenţelor de concesiune, taxelor de înhumare şi întreţinere cimitir, prestări servicii şi lucrări funerare, contrar dispoziţiilor art. 1 din O.U.G. nr. 28 din 25.03.1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice.

Potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 28 din 25.03.1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale:

(1) Agenţii economici care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii direct către populaţie, pentru care nu este obligatorie emiterea de facturi, sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

(2) Agenţii economici prevăzuţi la alin. (1), denumiţi în continuare utilizatori, au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le predea clienţilor.

Deşi această ordonanţă a cunoscut modificări aduse prin acte normative succesive, se constată că pe întreaga perioadă care interesează cauza (ca de altfel, şi în prezent), potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 28/1999, republicată, operatorii economici au avut obligaţia emiterii bonurilor fiscale:

(1) Operatorii economici care încasează, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar contravaloarea bunurilor livrate cu amănuntul, precum şi a prestărilor de servicii efectuate direct către populaţie sunt obligaţi să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

(2) Operatorii economici prevăzuţi la alin. (1), denumiţi în continuare utilizatori, au obligaţia să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale şi să le înmâneze clienţilor. La solicitarea clienţilor, utilizatorii vor elibera acestora şi factura.

Astfel cum rezultă din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 27.03.2018 întocmit în dosarul nr. x/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, societatea a solicitat şi obţinut de la A.J.F.P. Suceava fiscalizarea casei de marcat marca x seria x, pe data de 28.04.2009, fiindu-i atribuit numărul de ordine x în Registrul de evidenţă a aparatelor de marcat electronice fiscale, locul de instalare declarat fiind municipiul Suceava, bdul. x, nr. 28 A.

Aşadar, S.C. G. S.R.L. avea obligaţia legală să utilizeze aparate de marcat electronice fiscale şi să elibereze bonuri fiscale pentru sumele încasate de la persoanele fizice, reprezentând redevenţe de concesionare a locurilor de înmormântare, prestări de servicii funerare, taxe anuale de întreţinere cimitir, taxe de înhumare, obligaţie pe care nu a respectat-o.

Mai mult, nu poate fi ignorată împrejurarea că la această adresă, unde era şi domiciliul inculpatului A., erau birourile unde şi-au desfăşurat activitatea martora U. (contabil), iar pentru plăţile efectuate de persoanele fizice concesionare şi beneficiare a lucrărilor funerare au fost eliberate exclusiv chitanţe nefiscalizate la biroul amplasat la poarta de intrare în Extinderea cimitirului Pacea, aflat la o altă adresă.

Prin urmare, contrar susţinerilor inculpatului A., elementul fraudulos al ascunderii sursei impozabile sau taxabile, nu este înlăturat de existenţa contractului de parteneriat public-privat încheiat de S.C. G. S.R.L. cu Municipiul Suceava privind Extinderea Cimitirului Pacea şi nici de faptul că respectivele contracte de concesiune şi de prestări servicii erau păstrate la biroul de la poarta de intrare în Extinderea cimitirului Pacea, aflat la o adresă diferită de sediul S.C. G. S.R.L..

Ceea ce are relevanţă din punct de vedere juridic, sub aspectul tipicităţii infracţiunii de evaziune fiscală, este modalitatea concretă în care se realizează ascunderea sursei impozabile sau taxabile, respectiv prin chitanţele nefiscalizate eliberate persoanelor fizice cu care au fost încheiate contractele de concesiune şi de prestări servicii.

Conform probelor administrate în cursul cercetării judecătoreşti, respectiv raportul de expertiză financiar-contabilă, suplimentul la raport şi lămuririle şi finalizarea răspunsului la Raportul de expertiză finaciar-contabilă judiciară, a rezultat că S.C. G. S.R.L. nu a achitat către bugetul de stat suma de 580.341 RON, reprezentând valoarea taxelor şi impozitelor datorate de S.C. G. S.R.L. corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, pentru care există documente de plată, în condiţiile în care societatea datora pentru anul 2014 impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi avea obligaţia declarării şi achitării TVA pentru sumele încasate cu titlu de taxă de concesiune, marja de profit fiind de 80,39% (răspuns la obiectivul E - varianta 1 din Lămurire şi Finalizare răspuns suplimentul la raport).

Referitor la S.C. G. S.R.L., conform lămuririi şi finalizării răspunsului la suplimentul raportului de expertiză financiar-contabilă, după finalizarea verificărilor, a rezultat că încasările efectuate în perioada 06.05.2009-30.09.2017, pentru care există documente de plată (chitanţe n.n.) şi care se regăsesc la filele x din vol. X al dosarului de urmărire de plată (anexe numerotate de la 1 la 21, inclusiv) sunt în sumă de 2.194.157 RON din care 565.960,00 RON în prima perioadă (A1, până în 25.04.2013) şi 1.628.197,00 RON în a doua perioadă (A2 modif, după 25.04.2013).

Suma totală de 580.341 RON reprezentând impozite şi taxe datorate bugetului de stat, este compusă din următoarele valori: TVA de plată - 402.323 RON; impozit pe profit de plată - 162.062 RON; impozit pe venitul microîntreprinderilor de plată - 15.956 RON. Calculele detaliate se regăsesc în Anexa de calcul nr. 4 solicitare E - Stabilirea veniturilor nedeclarate şi a obligaţiilor fiscale datorate de către S.C. G. S.R.L..

Analizând criticile formulate de apelantul A., sub aspectul greşitei condamnări pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 reţinută în sarcina acestui inculpat şi a S.C. F. S.R.L., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată următoarele:

Săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, faptă prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, de către inculpatul A. (raportat la activitatea comercială desfăşurată în numele S.C. F. S.R.L. Suceava la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea) şi inculpata S.C. F. S.R.L., rezultă din coroborarea următoarelor mijloace de probă: declaraţiile martorilor Q., K., M. şi L., înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către clienţii - persoane fizice care au contractat servicii şi lucrări la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea cu S.C. F. S.R.L. în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 şi care fac dovada sumelor de bani încasate în numele societăţii comerciale prestatoare cu acest titlu, aspectele care au rezultat în urma utilizării metodelor speciale de supraveghere sau cercetare în cauză, raportul de constatare nr. 117/P/2015 din 27.03.2018 întocmit de către specialistul antifraudă din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, raportul de expertiză financiar-contabilă, suplimentul la raport, lămuririle şi răspunsul expertului desemnat, întocmite în cursul cercetării judecătoreşti.

Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că, în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, folosind fără drept contractul de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x din 22.08.2005 încheiat între Primăria municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava, inculpatul A., cu intenţie şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, prin aceea că a eliberat chitanţe nefiscalizate pentru încasarea sumei totale de 427.532 RON, sumă care nu a fost evidenţiată contabil şi nu a fost declarată organelor fiscale. Această sumă a rezultat din operaţiunile economice efectuate în urma încheierii contractelor de concesiune a locurilor de înmormântare şi contractelor de prestări servicii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, în numele şi în realizarea obiectului de activitate al S.C. F. S.R.L., cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.

Probele administrate au relevat un mod de operare similar ca şi în cazul activităţilor desfăşurate de S.C. G. S.R.L. la acelaşi obiectiv. Din declaraţiile martorilor Q., K., M., L., care se coroborează cu aspectele care au rezultat din supravegherea tehnică instituită în cauză, astfel cum au fost expuse pe larg în hotărârea primei instanţe, rezultă atât încasarea sumelor de bani rezultate din activităţile desfăşurate la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, de către inculpatul A., precum şi faptul că acesta a pus la dispoziţia administratorilor cimitirului chitanţe nefiscalizate pentru a le elibera beneficiarilor contractelor încheiate, în schimbul sumelor de bani pe care aceştia le achitau.

Din declaraţiile martorilor persoane fizice sau persoanele apropiate acestora, care au contractat servicii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea cu S.C. F. S.R.L. Suceava, au rezultat modul în care au fost încheiate contractele de concesiune, de prestări servicii, precum şi modalitatea de plată a sumelor de bani achitate în baza acestor contracte, fiind depuse la dosarul cauzei înscrisuri referitoare la activităţile contractate şi la sumele de bani achitate în acest sens (chitanţe, bonuri fiscale).

Cu aceste probe se coroborează şi declaraţiile colaboratorul cu identitate protejată VVV., audiat şi în faţa instanţei de fond, precum şi procesele-verbale întocmite în faza de urmărire penală în executarea activităţilor pentru care a fost autorizat, din care rezultă că pentru unele sume de bani care au fost plătite de persoanele fizice, se eliberau chitanţe de mână, iar pentru alte sume de bani se emiteau bonuri fiscale, chitanţele rămânând la inculpatul A..

Prin raportul de expertiză financiar-contabilă întocmit în instanţă şi suplimentul la raport, precum şi lămuririle şi răspunsul expertului desemnat, s-a constatat că S.C. F. S.R.L. a declarat doar în parte veniturile realizate în perioada expertizată şi că a colectat TVA din toate sumele încasate, dar nu a declarat-o, în totalitate, la organul fiscal.

Activitatea economică a S.C. F. S.R.L. la Extinderea cimitirului Pacea s-a desfăşurat fără a exista un contract încheiat între această societate şi Municipiul Suceava pentru exploatarea obiectivului, iar contractul de subantrepriză nr. x/18.02.2013 dintre S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. nu era de natură să producă consecinţe juridice, dat fiind că subcontractarea de către S.C. G. S.R.L. era interzisă.

Astfel cum în mod corect a reţinut prima instanţă, această situaţie nu conduce la neîntrunirea elementelor de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 de care au fost acuzaţi inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L., întrucât sursa impozabilă sau taxabilă nu trebuie să fie nici ocultă, nici exclusiv licită.

Săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală de către inculpata S.C. F. S.R.L. în realizarea obiectului de activitate se întrepătrunde cu realizarea infracţiunii în numele său, având în vedere că infracţiunea de evaziune fiscală a fost comisă în procesul organizării activităţii şi al funcţionării persoanei juridice.

Infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută în art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 care presupune, sub aspectul laturii obiective, o acţiune de ascundere a bunului sau a sursei impozabile, a fost realizată de inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L. prin emiterea chitanţelor nefiscalizate, pentru unele dintre operaţiunile aferente redevenţelor de concesiune, taxelor de înhumare şi întreţinere cimitir, prestări servicii şi lucrări funerare, deşi, dispoziţiile art. 1 din O.U.G. nr. 28 din 25.03.1999 obligau la emiterea bonurilor fiscale.

În consecinţă, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi respinge, ca nefondate, criticile referitoare la neîntrunirea tipicităţii obiective a infracţiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 reţinute în sarcina inculpatului A. (vizând activitate S.C. G. SRL), respectiv art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 reţinute în sarcina inculpatului A. (vizând activitatea S.C. F. SRL) şi a inculpatei S.C. F. S.R.L..

Prin apelul formulat, inculpatul A. a criticat, sub aspectul laturii civile, faptul că instanţa de fond nu a avut în vedere faptul că S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. nu aveau obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune.

În analiza criticilor formulate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 141 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 571/2003 (Codul fiscal din 2003) şi dispoziţiilor art. 292 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal din 2015), operaţiunile de concesionare sunt scutite de plata TVA. Însă, potrivit art. 141 alin. (3) din Codul fiscal din 2003, orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin norme.

Conform pct. 40 din Normele metodologice de aplicare a Codul fiscal 2003, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 141 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele impozabile nu pot aplica taxarea pentru operaţiunile scutite prevăzute de art. 141 din Codul fiscal. Dacă o persoană impozabilă a facturat în mod eronat cu taxă livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii scutite conform art. 141 din Codul fiscal, este obligată să storneze facturile emise în conformitate cu prevederile art. 159 din Codul fiscal. Beneficiarii unor astfel de operaţiuni nu au dreptul de deducere sau de rambursare a taxei aplicate în mod eronat pentru o astfel de operaţiune scutită. Aceştia trebuie să solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxă şi emiterea unei noi facturi fără taxă.

Potrivit Adresei nr. x/2017 emisă de ANAF - AJFP Suceava, S.C. G. S.R.L. Suceava a fost plătitor de TVA în perioada 01.07.1994 - 01.11.2014.

Înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată ca urmare a faptului că operatorul economic nu a depus deconturile de TVA timp de 6 luni consecutive, fiind emisă, în consecinţă, decizia nr. x din 31.10.2014 privind anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA pentru S.C. G. S.R.L..

Probele administrate în cauză (înscrisuri - chitanţele nefiscalizate, declaraţiile martorilor, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică 27.03.2018, precum şi raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport) au relevat faptul că în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, S.C. G. S.R.L. a colectat TVA din toate sumele încasate, inclusiv pentru taxa de concesiune care ar fi putut fi încasată fără TVA, dar nu a fost declarată organului fiscal.

În mod concret, după emiterea deciziei nr. x din 31.10.2014 privind anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA pentru S.C. G. S.R.L., această societate a perceput de la persoanele fizice tarife cu TVA inclus, în contextul în care inculpatul A. desfăşura o activitate economică ascunsă în scopul neîndeplinirii obligaţiilor fiscale către stat şi al obţinerii pentru sine a unor sume de bani.

Nu poate fi ignorat faptul că deconturile de TVA nu au fost depuse timp de 6 luni consecutive, având drept consecinţă anularea din oficiu a înregistrării în scopuri de TVA pentru S.C. G. S.R.L., însă această situaţie nu este determinată de inexistenţei activităţii economice sau neperceperii taxei, ci a caracterului ascuns al activităţii economice. Astfel cum s-a reţinut anterior, prin intrarea în procedura simplificată de insolvenţă, la data de 26.04.2013, societăţii G. S.R.L. îi era interzis să mai deruleze activităţi comerciale, debitoarea având dreptul de administrare ridicat, iar activitatea lichidatorului judiciar era restrânsă la activităţi de lichidare a bunurilor din averea debitorului în vederea satisfacerii creanţelor înscrise în masa credală şi dizolvării societăţii.

Prin urmare, consecinţele deciziei nr. x din 31.10.2014 nu pot fi invocate în susţinerea criticilor formulate de inculpatul A., în condiţiile în care în cadrul contractelor de concesiune şi a contractelor de prestări servicii încheiate cu diverse persoane juridice, S.C. G. S.R.L. al cărei administrator de fapt era inculpatul A., a înscris tarifele cu TVA, cuantum în care le-a şi încasat prin chitanţe nefiscalizate.

Faţă de modalitatea concretă în care a acţionat inculpatul A. constând în aceea că S.C. G. S.R.L. a derulat activităţi economice din care obţinut venituri evidenţiate în chitanţe nefiscalizate, pe care le-a însuşit, fără a se achita impozitele şi taxele către bugetul de stat şi faţă de dispoziţiile pct. 38 şi 40 din Normele metodologice de aplicare a Codul fiscal 2003, care au în vedere conduita corectă din punct de vedere fiscal a contribuabilului (în care nu poate fi încadrată activitatea desfăşurată de S.C. G.), rezultă că nu se poate constata că, din eroare, S.C. G. S.R.L. a aplicat taxarea pentru operaţiunile scutite prevăzute de art. 141 din Codul fiscal.

În ceea ce priveşte S.C. F. S.R.L., se constată că, potrivit Adresei nr. x din 14.12.2017 emisă de ANAF - AJFP Suceava, în perioada 01.12.2012 - 01.05.2014 şi de la 04.08.2014 la zi, societatea a fost plătitor de TVA, cu precizarea că în perioada 01.05.2014 - 03.08.2014 înregistrarea în scopuri de TVA a fost anulată pe motiv că operatorul economic nu a evidenţiat operaţiuni în deconturile de TVA pentru 6 luni, fiind emise decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA din 01.05.2014 şi decizia privind înregistrarea în scopuri de TVA din 30.07.2014.

Din coroborarea probelor administrate în cauză - înscrisuri, declaraţii martori, raport de constatare tehnico-ştiinţifică, raport de expertiză financiar-contabilă, supliment la raportul de expertiză, lămuriri expert, a rezultat că în perioada de activitate la Extinderea cimitirului Pacea, S.C. F. S.R.L. a eliberat persoanelor fizice concesionare sau beneficiare ale prestărilor de servicii, atât chitanţe nefiscalizate, cât şi bonuri fiscale, iar încasările efectuate de S.C. F. S.R.L. nu au fost înregistrate în integralitate în evidenţa contabilă, fiind declarate o parte din veniturile realizate în perioada expertizată şi a constatat că societatea a colectat TVA din toate sumele încasate, dar nu a declarat-o, în întregime, organului fiscal.

Pentru aceleaşi considerente ca şi în cazul S.C. G. S.R.L., se constată că este corectă modalitatea de stabilire a TVA datorat bugetului de stat, prin raportul de expertiză financiar-contabilă întocmit în cursul cercetării judecătoreşti, respectiv se extrage TVA din toate sumele încasate, pentru toată perioada expertizată, prin aplicarea procedeului sutei majorate, cu procentul aferent fiecărei perioade şi calculează TVA de plată pentru valorile nedeclarate, prin diferenţă faţă de cele declarate în Declaraţia 300. Conform raportului de expertiză financiar-contabilă şi suplimentului la raport, s-a reţinut că societatea a depus deconturile de TVA trimestrial şi a achitat sumele rezultate de plată la finalul fiecărui trimestru, după regularizarea taxei pe valoare adăugată, iar pentru suma reprezentând vânzări (în numerar) nedeclarate, s-a determinat TVA de plată.

În consecinţă, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi respinge, ca nefondate, criticile formulate de către apelantul intimat inculpat A..

Prin apelul formulat, parchetul a criticat soluţia instanţei de fond, sub aspectul cuantumului prejudiciilor cauzate Statului român prin ANAF, reprezentând obligaţii fiscale rezultate din săvârşirea celor două fapte de evaziune fiscală, apreciindu-se că se justifica obligarea inculpaţilor A. şi S.C. F. S.R.L. la plata sumelor rezultate din opinia formulată de către expertul desemnat de D.N.A. în cadrul raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece aceasta a avut în vedere toate înscrisurile contabile aflate la dosarul de urmărire penală.

În mod concret s-a susţinut că, în mod eronat, în anul 2014 S.C. G. S.R.L. a fost tratată din punct de vedere fiscal ca fiind plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, având în vedere că, în realitate, nu erau îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1121 din Codul fiscal pentru încadrarea ca microîntreprindere, respectiv condiţia ca persoana juridică să nu se afle în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Prin raportare la dispoziţiile legale incidente cu privire la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că, potrivit art. 1121 din Codul fiscal actualizat la 01.01.2014:

În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 1122 alin. (6);

a1) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 80% din veniturile totale;

b) (abrogat prin Ordonanţă de urgenţă nr. 102/2013 începând cu 01.01.2014);

c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în RON a 65.000 euro (lit. c) a fost modificată prin punctul 37 din Ordonanţă nr. 8/2013 începând cu 01.02.2013);

d) capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale;

e) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la instanţele judecătoreşti, potrivit legii (lit. e) a fost introdusă prin punctul 371 din Ordonanţă nr. 8/2013 începând cu 01.06.2013).

Art. 1122

(5) Microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 1121.

Totodată, se reţine că în dosarul nr. x/2013, Tribunalul Suceava, secţia Civilă a dispus, prin încheierea nr. 768 din 26.04.2013, deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă privind pe debitoarea S.C. G. S.R.L..

Pe de altă parte, instanţa de control judiciar constată că, în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1124 referitoare la anul fiscal al unei microîntreprinderi, potrivit art. 101 din Normele metodologice de aplicarea a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, perioada impozabilă a microîntreprinderii se încheie, în cazul dizolvării urmate de lichidare, la data depunerii situaţiilor financiare la registrul unde a fost înregistrată, potrivit legii, înfiinţarea persoanei juridice respective.

Totodată, conform raportului de expertiză, G. a devenit microîntreprindere cu 01.02.2013, sens în care şi-a modificat şi vectorul fiscal. La data de 25.04.2013 societatea a intrat în procedură de insolvenţă, procedură care se supune Legii 85 şi presupune o serie de acţiuni efectuate cu scopul de a salva firma de la faliment. Activitatea a avut loc în continuare şi firma s-a aflat în dizolvare urmată de lichidare pe perioada expertizată, ca urmare şi-a păstrat statutul de microîntreprindere dacă a îndeplinit şi celelalte condiţii. … Calculele efectuate arată că NIL îşi pierde statutul de micro la 31.12.2014 când cifra de afaceri este mai mare decât baremul legal. Ca urmare, se va calcula impozit pe profit pentru perioada 01.05.2009 - 01.02.2013, impozit pe venitul microîntreprinderilor pe perioada 01.02.2013 - 31.12.2014 şi, apoi, iar impozit pe profit pentru perioada 01.01.2015 - 30.09.2017 .

Prin urmare, similar primei instanţe, se constată că, în cazul S.C. G. S.R.L., erau întrunite condiţiile pentru ca persoana juridică să fie microîntreprindere, pentru anul 2014, având în vedere că, în realitate, societatea a desfăşurat activitate economică, dar care a avut caracter ascuns.

Prin urmare, contrar susţinerilor parchetului, se constată că S.C. G. S.R.L. datora pentru anul 2014, impozit pe venitul microîntreprinderilor, iar nu impozit pe profit.

Prin apelul formulat, parchetul a criticat soluţia instanţei de fond cu privire la cuantumul prejudiciului material reţinut ca urmare a comiterii infracţiunii de evaziune fiscală de către inculpatul A. şi inculpata S.C. F. S.R.L., susţinându-se că suma totală încasată de S.C. F. S.R.L. în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 pe bază de chitanţe emise manual şi neînregistrate în evidenţa contabilă şi fiscală este de 478.050 RON inclusiv TVA, conform anexelor nr. 59 şi 60 la care instanţa de fond a făcut trimitere atunci când a dispus efectuarea suplimentului la raportul de expertiză.

Analizând criticile formulate, instanţa de control judiciar reţine că potrivit suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă (răspuns la obiectivul F), valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat de societatea F. S.R.L., corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, este în cuantum de 5.232 RON (din care TVA de recuperat în sumă de 3.653 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor în sumă de 1.579 RON), în condiţiile în care societatea avea obligaţia declarării TVA pentru sumele încasate cu titlu de taxă de concesiune.

Prin suplimentul la raportul de expertiză, s-a răspuns la un obiectiv suplimentar stabilit de către instanţă, privitor la F. S.R.L., respectiv Obiectivul F: - să se stabilească valoarea taxelor şi impozitelor ce s-ar datora bugetului de stat de S.C. F. S.R.L., corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, pentru care există documente de plată şi care se regăsesc enumerate la filele x din vol. X al dosarului de urmărire penală (anexe numerotate 59 şi 60), în următoarele două variante, respectiv:

- varianta 1, în care societatea ar fi avut obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune;

- varianta 2, în care societatea nu ar fi avut obligaţia declarării şi achitării TVA pentru suma totală încasată cu titlu de taxă de concesiune.

Astfel, s-a solicitat să fie stabilite taxele şi impozitele datorate pentru încasările din perioada expertizată, încasări care să îndeplinească două condiţii cumulative, respectiv să fie reţinute de expert în anexa A3 (379 poziţii) la Raportul de expertiza iniţial şi să se regăsească şi în anexele nr. 59 (anul 2016, 3 poziţii) şi nr. 60 (anul 2017, 208 poziţii) întocmite de specialistul DNA ca anexe la Raportul specialistului.

Conform celor reţinute în analiza acestui obiectiv din cuprinsul suplimentului la raport, au fost omise a fi incluse la încasări un număr de 9 chitanţe indicate la obiectivul B, iar expertul contabil desemnat a identificat erori faţă de raportul iniţial, respectiv 13 poziţii eronate şi o dublare de poziţie.

Potrivit suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă, suma încasărilor realizate de S.C. F. S.R.L., în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, a fost în cuantum de 427.532 RON, constând în 153.335 RON taxe de concesiune, 261.575 RON încasări lucrări funerare, 11.800 RON taxe înmormântare şi 822 RON taxe întreţinere (Anexa de calcul nr. 3.1. - Stabilirea sumelor încasate de F. S.R.L. în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 regăsite şi în A59 şi A60). Calculele detaliate se găsesc în Anexa de calcul nr. 3.1 - Stabilirea sumelor încasate de F. S.R.L. în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 regăsite şi în A59 şi A60 şi Anexa de calcul nr. 5.1 - Stabilirea veniturilor nedeclarate şi a obligaţiilor fiscale datorate de către S.C. F. S.R.L. pentru sumele încasate de F. S.R.L. în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017 regăsite şi în A59 şi A60.

Potrivit suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă (răspuns la obiectivul F), valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat de societatea F. S.R.L., corespunzătoare încasărilor efectuate în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, este în cuantum de 5.232 RON (din care TVA de recuperat în sumă de 3.653 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor în sumă de 1.579 RON), în condiţiile în care societatea avea obligaţia declarării TVA pentru sumele încasate cu titlu de taxă de concesiune - fila x d. inst.

În ceea ce priveşte răspunsurile la obiectivul nr. 3 din raport şi obiectivul B din suplimentul la raport, impozitele şi taxele datorate bugetului de stat pentru perioada de referinţă au fost calculate fiind avute în vedere toate bonurile fiscale şi chitanţele nefiscalizate aflate la dosarul de urmărire penală, identificate de expert cu prilejul examinării actelor dosarului, ceea ce a condus la stabilirea unui cuantum mai ridicat al valorii încasărilor şi al taxelor sau impozitelor datorate bugetului de stat, decât cele rezultate prin luarea în considerare exclusiv a chitanţelor nefiscalizate avute în vedere de procuror pentru stabilirea pagubei aduse bugetului de stat şi care au stat la baza acuzaţiei.

În consecinţă, din perspectiva dispoziţiilor art. 371 din C. proc. pen., se constată că în mod corect, instanţa de fond a apreciat că valoarea taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat de S.C. F. S.R.L. este cea indicată în răspunsul la obiectivul F al suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă, iar criticile parchetului cu privire la aceste aspecte sunt nefondate.

În consecinţă, instanţa de control judiciar constată, ca nefondată, critica analizată, formulată de Ministerul Public.

În ceea ce priveşte solicitarea parchetului, în sensul că se impune confiscarea specială a sumelor de bani obţinute de inculpatul A. prin societatea G. S.R.L. respectiv suma de 2.881.591,9 RON şi prin societatea F. S.R.L, respectiv suma de 926.311,3 RON, care au fost însuşite de inculpat, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că această solicitare este nefondată.

Se reţine că potrivit art. 371 C. proc. pen., judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.

Din perspectiva activităţii desfăşurate de inculpatul A. ca administrator de drept şi ulterior, de fapt al S.C. G. S.R.L. în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017 şi ca administrator de fapt al S.C. F. S.R.L., în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, la Obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, prin rechizitoriul nr. x/2015 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul teritorial Suceava, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (cu privire la activitatea desfăşurată S.C. G. SRL), respectiv a infracţiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (cu privire la S.C. F. SRL).

Potrivit dispoziţiilor art. 396 şi 397 din C. proc. pen., instanţa soluţionează atât acţiunea penală, cât şi cea civilă, iar potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. (1) şi (5) din C. proc. pen., acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale, respectiv repararea prejudiciului material şi moral se face potrivit dispoziţiilor legii civile.

În cauzele penale având ca obiect infracţiunile de evaziune fiscală prevăzute în Legea nr. 241/2005, instanţa, soluţionând acţiunea civilă, dispune obligarea inculpatului condamnat pentru săvârşirea acestor infracţiuni la plata sumelor reprezentând obligaţia fiscală principală datorată şi la plata sumelor reprezentând obligaţiile fiscale accesorii datorate, în condiţiile Codului de procedură fiscală (în acest sens, Decizia nr. 17/2015 privind examinarea recursului în interesul legii, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie).

Înalta Curte constată că, faţă de limitele impuse de dispoziţiile art. 371 din C. proc. pen., cât şi de obiectul obligaţiilor de plată ale inculpatului, în ipoteza existenţei unui prejudiciu rezultat din săvârşirea faptei de evaziune fiscală, acesta trebuie acoperit, iar măsura confiscării nu este operabilă, întrucât în caz contrar, s-ar aplica o dublă sancţionare.

Prin apelul formulat de partea civilă Statul Român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, a criticată hotărârea primei instanţe, în ceea ce priveşte latura civilă.

Referitor la inculpatul A. şi infracţiunea de evaziune fiscală, critica priveşte faptul că, deşi instanţa de fond a considerat că cererea de constituire de parte civilă a Statului român, prin ANAF, este întemeiată, atât în privinţa TVA, impozitului pe profit, cât şi a impozitului pe venitul microîntreprinderilor, pe care S.C. G. S.R.L., respectiv S.C. F. S.R.L., nu le-au achitat către bugetul de stat, cuantumul acestora reţinut de instanţă a fost cel stabilit prin raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport, prin coroborare cu probele administrate în tot cursul procesului penal.

Critica formulată vizează, punctual, faptul că raportul de expertiză şi suplimentul la raport nu au fost comunicate către partea civilă Statul român prin ANAF, pentru a fi analizate şi pentru formularea eventualelor obiecţiuni. În consecinţă, s-a pricinuit părţii civile o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea acestui act de procedură, motiv pentru care s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe cu privire la latura civilă şi trimiterea cauzei spre rejudecare.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi apreciază, ca nefondate, criticile apelantei părţi civile Statul român, prin ANAF.

Cu privire la criticile apelantei părţi civile, se reţine că, potrivit art. 178 din C. proc. pen., după efectuarea expertizei, constatările, clarificările, evaluările şi opinia expertului sunt consemnate într-un raport. Când sunt mai mulţi experţi se întocmeşte un singur raport de expertiză, iar opiniile separate se motivează în acelaşi raport.

Raportul de expertiză constituie mijloc de probă în cauza penală şi se depune la organul de urmărire penală sau la instanţa de judecată care a dispus efectuarea expertizei.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a analizat, în jurisprudenţa sa, administrarea probei cu expertiză în cauze penale în contextul invocării nerespectării dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 alin. (1) din Convenţie.

Astfel, din perspectiva Curţii, instanţele naţionale dispun de o marjă largă de apreciere în ceea ce priveşte admisibilitatea probelor şi necesitatea administrării acestora. Ca regulă, art. 6 alin. (3) lit. d) din Convenţia Drepturilor Omului lasă la aprecierea judecătorului naţional prerogativa de a decide dacă să dispună efectuarea unei expertize şi de a evalua pertinenţa şi concludenţa acesteia.

Atunci când într-o cauză penală a fost administrat un asemenea mijloc de probă, se impune respectarea principiului egalităţii armelor care implică existenţa unui echilibru echitabil între părţi, cărora trebuie să li se ofere o ocazie rezonabilă de a-şi susţine cauza, în condiţii care nu le plasează în dezavantaj faţă de părţile adverse (cauza Gorraiz Lizarraga şi alţii c. Spaniei, Hotărârea din 27.04.2004, paragr. 56).

În aplicarea prevederilor privind admisibilitatea şi administrarea probei cu expertiza, instanţele nu trebuie să priveze partea în cauză de posibilitatea de a contesta această probă, în mod eficient. În cazul în care un expert a fost numit de o instanţă, părţile trebuie să poată participa în toate cazurile la audierile acestuia sau să li se arate documentele care au fost avute în vedere în redactarea raportului de expertiză (cauza Mantovanelli c. Franţei, Hotărârea din 18.03.1997, paragr. 33).

Din perspectiva normei procesual penale, precum şi a jurisprudenţei CEDO, verificând desfăşurarea cercetării judecătoreşti în faţa instanţei de fond, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată următoarele:

La termenul din 22.05.2019, instanţa s-a pronunţat asupra cererilor de probe dezbătute la termenul din 15.05.2019, fiind admisă printre altele, cererea inculpaţilor A., B., C. şi S.C. F. S.R.L. privind efectuarea unei expertize financiar-contabile.

La termenul din 10.06.2020, s-a constatat că s-a depus la dosar, raportul de expertiză financiar-contabilă înregistrat sub nr. x/09.06.2020, probă încuviinţată de instanţă (biblioraft).

Prin încheierea de şedinţă din data de 10.06.2020, s-a consemnat că instanţa, luând act că la dosarul cauzei a fost depus raportul de expertiză financiar-contabilă, a procedat la înmânarea a câte unui exemplar părţilor prezente personal sau prin apărător, respectiv inculpaţilor B., A. şi C., prin apărător ales. Totodată, judecarea cauzei a fost amânată pentru a da posibilitatea părţilor şi reprezentantului Ministerului Public să ia cunoştinţă de raportul de expertiză financiar-contabilă şi să se formuleze eventuale obiecţiuni la raport.

La termenul din 16.07.2020, instanţa de fond a admis, în parte, obiecţiunile la raportul de expertiză financiar-contabilă formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi inculpatul A. şi s-a dispus efectuarea unui supliment la raportul de expertiză.

La termenul din 16.09.2020, instanţa a constatat că, la dosarul cauzei, la data de 15.09.2020, s-a ataşat suplimentul la raportul de expertiză financiar-contabilă, probă admisă de instanţă, cu anexele întocmite de expertul încuviinţat pentru Direcţia Naţională Anticorupţie .

Ulterior, la termenul din 27.10.2020, s-au transmis la dosar, lămuriri şi finalizarea suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară, onorariul şi decontul de cheltuieli aferente raportului de expertiză. S-a procedat la înmânarea a câte un exemplar din lucrarea depusă de expertul desemnat de instanţă, inculpaţilor B., A., C., prin apărători aleşi, inculpatei S.C. F. S.R.L., prin apărătorul desemnat din oficiu, precum şi reprezentantului Ministerului Public.

Instanţa a încuviinţat cererile de acordare a unui termen de judecată formulate de reprezentantul Ministerului Public, precum şi de inculpaţii A. şi S.C. F. S.R.L., prin apărători, pentru a da posibilitatea acestora să ia cunoştinţă de răspunsul transmis la dosarul cauzei, la 26.10.2020, de către expertul desemnat de instanţă.

Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate, Înalta Curte constată că nu există o obligaţie a instanţei de a comunica raportul de expertiză, însă, în egală măsură, se reţine că atât la termenul din data de 10 iunie 2020, instanţa de fond a amânat judecarea cauzei tocmai pentru a da posibilitatea părţilor şi reprezentantului Ministerului Public să ia cunoştinţă de raportul depus la dosarul cauzei şi să formuleze eventuale obiecţiuni, cât şi la termenul din data de 27 octombrie 2020, instanţa a amânat judecarea cauzei pentru a da, din nou, posibilitatea părţilor să ia cunoştinţă de lămuririle şi finalizarea suplimentului la raportul de expertiză financiar-contabilă judiciară.

Prin urmare, nu se poate aprecia că în cauză s-a încălcat principiul contradictorialităţii sau dreptul la apărare, atât timp cât partea civilă Statul român, prin ANAF, avea termen în cunoştinţă, se putea prezenta în instanţă, a avut timpul şi înlesnirile necesare să ia cunoştinţă de cuprinsul raportului de expertiză financiar-contabilă şi al suplimentului la acest raport, să formuleze eventuale obiecţiuni, constatând astfel că instanţa de fond, recunoscând dreptul părţilor de a studia şi contesta raportul de expertiză financiar-contabilă efectuat în cauză, a creat posibilitatea concretă de exercitare a acestui drept pentru fiecare dintre părţi, inclusiv pentru partea civilă Statul român, prin ANAF şi pentru reprezentantul Ministerului Public.

Totodată, se constată că partea civilă nu a prezentat critici concrete privind cuantumul prejudiciului, iar instanţa de control judiciar nu a identificat alte aspecte criticabile în argumentarea instanţei de fond.

Faţă de cele anterior reţinute, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că fapta apelantului intimat inculpat A. constând în aceea că, în perioada 06.05.2009 - 30.09.2017, având calitatea de administrator statutar şi, ulterior, administrator de fapt al S.C. G. S.R.L. (societate aflată în procedură de insolvenţă începând cu data de 26.04.2013), cu intenţie şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă prin eliberarea unor chitanţe nefiscalizate pentru suma totală de 2.194.157 RON, pe care nu a evidenţiat-o în contabilitate şi nu a declarat-o organelor fiscale, rezultată din încasări aferente operaţiunilor economice efectuate în baza contractelor de concesiune şi contractelor de prestări servicii privind activitatea desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale datorate bugetului de stat în sumă de 580.341 RON (din care TVA 402.323 RON, impozit pe profit 162.062 RON şi impozit pe microîntreprinderi 15.956 RON), întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005.

Totodată, fapta apelantului intimat inculpat A. care, în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, având calitatea de administrator de fapt al S.C. F. S.R.L., cu intenţie şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, prin aceea că a eliberat chitanţe nefiscalizate pentru încasarea sumei totale 427.532 RON, pe care nu a evidenţiat-o contabil şi nu a declarat-o organelor fiscale, sumă rezultată din operaţiunile economice efectuate în urma încheierii contractelor de concesiune a locurilor de înmormântare şi contractelor de prestări servicii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, în numele şi în realizarea obiectului de activitate al S.C. F. S.R.L., cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 5.232 RON (din care TVA în sumă de 3.653 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor în sumă de 1.579 RON), întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Faţă de cele anterior prezentate, din perspectiva apelului declarat de inculpata S.C. F. S.R.L., instanţa constată că fapta inculpatei S.C. F. S.R.L. care, în perioada 01.04.2016 - 30.09.2017, cu intenţie şi în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, a ascuns sursa impozabilă sau taxabilă, prin aceea că a eliberat chitanţe nefiscalizate pentru încasarea sumei totale 427.532 RON, care nu a fost evidenţiată contabil şi nici declarată organelor fiscale, sumă rezultată din operaţiunile economice efectuate ca urmare a încheierii contractelor de concesiune a locurilor de înmormântare şi contractelor de prestări servicii la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava, cu consecinţa sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale în cuantum total de 5.232 RON (din care TVA în sumă de 3.653 RON şi impozit pe venitul microîntreprinderilor în sumă de 1.579 RON), întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005.

Apelantul intimat inculpat A. a solicitat, în subsidiar, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen., încetarea procesului penal în ceea ce priveşte cele două infracţiuni de evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005, respectiv de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005, având în vedere achitarea integrală a prejudiciului, majorat cu 20%, precum şi a dobânzilor şi a penalităţilor aferente prejudiciului, conform prevederilor art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 modificată prin Legea nr. 55/2021 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că la articolul unic pct. 4 din Legea nr. 55/2021 privind modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 332 din 01 aprilie 2021, s-a dispus că:

"La articolul 10, după alin. (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) şi (12), cu următorul cuprins:

(11) În cazul săvârşirii uneia dintre infracţiunile prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se mai pedepseşte, făcându-se aplicarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Dispoziţiile prezentului articol se aplică tuturor inculpaţilor chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) şi (11).

Ulterior, prin O.U.G. nr. 130/17.12.2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 1202 din 18 decembrie 2021, prin art. XXIX, au fost modificate alin. (1), (11) şi (2) ale articolul 10, astfel:

"(1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni prevăzute la art. 61, 8 sau 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda.

(11) În cazul în care prejudiciul produs prin comiterea faptelor de la art. 61, 8 sau 9 nu depăşeşte valoarea de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, iar în cursul urmăririi penale sau în cursul judecăţii până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, acesta, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, fapta nu se pedepseşte, aplicându-se dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 135/2010 privind C. proc. pen., cu modificările şi completările ulterioare".

Instanţa de control judiciar reţine că textul legal menţionat, respectiv art. 10 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 241/2005, modificată prin Legea nr. 55/2021, produce efecte de natură penală atât sub aspectul dreptului substanţial, conducând la nepedepsirea făptuitorului, cât şi al dreptului procesual penal, determinând incidenţa unei cauze care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, prin aceasta, conduce la încetarea procesului.

În succesiunea actelor normative, având în vedere conduita procesuală a inculpaţilor şi din perspectiva art. 5 din C. pen., Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că legea penală mai favorabilă inculpaţilor este Legea nr. 241/2005, modificată prin Legea nr. 55/2021.

Se constată că prejudiciul cauzat prin săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 reţinută în sarcina apelantului intimat inculpat A. (în legătură cu activitatea S.C. G. SRL) depăşeşte valoarea de 100.000 euro (având în vedere cursul valutar al BNR corespunzător datei de 30.09.2017 - momentul epuizării infracţiunii, la data de 29.09.2017, 1 euro echivala cu 4.5991 RON, iar la data de 02.10.2017, 1 euro echivala cu 4.5871 RON).

Deopotrivă, dispoziţiile art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 în forma modificată prin Legea nr. 55/2021, nu prevăd un anumit prag al prejudiciului pentru a fi incident art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen., în situaţia achitării prejudiciului, a 20% din baza de calcul, precum şi a dobânzilor şi a penalităţilor aferente prejudiciului.

Pentru a fi incidentă cauza de nepedepsire, conduita inculpaţilor este evaluată în raport cu prejudiciul reţinut de către organele judiciare şi nu de pretenţiile părţii civile, în acelaşi sens pronunţându-se şi Curtea Constituţională, prin decizia din data de 14 decembrie 2021 prin care a constatat că sintagma pretenţiile părţii civile din cuprinsul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 este neconstituţională.

În speţă, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că apelantul intimat inculpat A. a achitat debitul principal stabilit ca prejudiciu prin sentinţa apelată, respectiv 580.341 RON + 5.232 RON, precum şi 20% din aceeaşi bază de calcul, în cuantum total de 702.688 RON, prin achitarea acestei sume conform ordinului de plată nr. x din 29.04.2022 (suma de 90.000 RON), foaia de vărsământ nr. 1 din 28.04.2022 şi chitanţa nr. x din 28.04.2022 (suma de 240.000 RON) şi chitanţa nr. x din 29.04.2022 (suma de 372.688 RON) - dosar apel.

Referitor la cuantumul dobânzilor şi penalităţilor aferente prejudiciului, astfel cum au fost calculate şi indicate prin Adresa ANAF nr. 18429 din 6.09.2022 - dosar apel, acestea constau în suma de 493.520 RON.

Cu privire la activitatea desfăşurată de inculpatul A. în numele S.C. G. S.R.L. au fost calculate următoarele accesorii: dobânzi impozit pe profit - 109.885 RON, penalităţi de întârziere impozit pe profit - 17.238 RON, dobânzi impozit venit microîntreprinderi - 10.269 RON, penalităţi de întârziere impozit venit microîntreprinderi - 5.406 RON, dobânzi TVA - 270.743 RON, penalităţi de întârziere TVA - 76.662 RON, în cuantum total de 490.203 RON.

Cu privire la activitatea desfăşurată de inculpatul A. în numele S.C. F. S.R.L., au fost calculate următoarele accesorii: dobânzi TVA - 1537 RON, penalităţi de întârziere TVA -769 RON, dobânzi impozit venit microîntreprinderi - 664 RON, penalităţi de întârziere impozit venit microîntreprinderi - 346 RON, în cuantum total de 3.317 RON.

Se constată că suma de 493.520 RON a fost achitată conform ordinului de plată nr. x din 08.05.2023 (suma de 170.000 RON) - dosar apel şi conform ordinului de plată nr. x din 12.05.2023 (suma de 323.520 RON) - dosar apel.

Având în vedere că s-a făcut dovada achitării prejudiciului, a 20% din baza de calcul, precum şi a obligaţiilor fiscale accesorii, aferente prejudiciului, se reţine că este incidentă cauza de nepedepsire prevăzută de art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005, în forma în care a fost introdus prin Legea nr. 55/2021.

În consecinţă, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători va dispune, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 modificată prin Legea nr. 55/2021, încetarea procesului penal faţă de apelantul intimat inculpat A. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 (vizând activitate S.C. G. SRL) şi art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 (vizând activitatea S.C. F. SRL) cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Totodată, reţinând că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (11) şi alin. (12) din Legea nr. 241/2005, în forma în care a fost introdus prin Legea nr. 55/2021, acestea se aplică tuturor inculpaţilor, chiar dacă nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevăzut la alin. (1) şi (11), Înalta Curte - Completul de 5 Judecători va dispune, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. raportat la art. 10 alin. (11) şi (12) din Legea nr. 241/2005 modificată prin Legea nr. 55/2021, încetarea procesului penal şi faţă de apelanta intimată inculpată S.C. F. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 5 din C. pen., având în vedere că există o cauză de nepedepsire.

Pentru considerentele anterior prezentate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi nu va analiza criticile Ministerului Public cu privire la greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi S.C. F. S.R.L. pentru infracţiunile de evaziune fiscală.

III.2. În legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută art. art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, presupus săvârşită de inculpatul B., la instigarea inculpatului A. şi cu complicitatea inculpatei C.

a). Prin apelul declarat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat soluţia instanţei de fond, prin care s-a dispus achitarea inculpatului B., în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., pentru infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, achitarea inculpatului A., în baza art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 şi achitarea inculpatei C., în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 48 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

S-a arătat că în cauză a fost administrată o multitudine de probe care atestă cu certitudine existenţa unei conivenţe infracţionale între inculpaţii A. şi B. pe parcursul procedurii de insolvenţă, în sensul efectuării unor demersuri contrare atribuţiilor ce-i reveneau inculpatului B., ca practician în insolvenţă sau pentru îndeplinirea defectuoasă a acestora, de natură a păgubi creditorii S.C. G. S.R.L. şi a asigura un folos patrimonial inculpatului A., probe care nu au fost avute în vedere de instanţa de judecată la adoptarea soluţiei.

În ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatei C., instanţa de fond a omis faptul că inculpata este cea care a avut calitatea de lichidator judiciar al debitoarei S.C. G. S.R.L., inculpatul B. fiind doar un reprezentant al acesteia, astfel că fără participaţia sa proprie, consumarea activităţii infracţionale a inculpatului persoană fizică nu ar fi fost posibilă.

b) Prin apelul declarat de partea civilă Statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, criticile formulate vizează modalitatea de soluţionare a acţiunii civile.

Referitor la inculpatul B., s-a arătat că Statul român, prin ANAF, s-a constituit parte civilă cu suma de 458.766 RON reprezentând obligaţiile de plată ale debitoarei S.C. G. S.R.L. către bugetul consolidat al statului, pentru achitarea cărora au fost formulate cereri de înscriere a creanţei în dosarul nr. x/2013 aflat pe rolul Tribunalului Suceava, însă instanţa de fond a respins acţiunea civilă.

c) Prin apelul declarat, partea civilă Municipiul Suceava, prin primar, a criticat hotărârea primei instanţe, prin care a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă formulată în cauză.

Analizând criticile formulate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că, în privinţa inculpatului B., prin actul de sesizare s-a reţinut că, în perioada 26.04.2013 - 27.09.2017, având calitatea de avocat şi reprezentant al lichidatorului C. desemnat de judecătorul sindic pentru debitoarea S.C. G. S.R.L. Suceava, cu intenţie şi la instigarea inculpatului A., nu şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu prevăzute de art. 5 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 25, art. 59 alin. (1), art. 86 alin. (1) şi art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 (astfel cum erau în vigoare la data comiterii faptelor), constând în aceea că nu a condus întreaga activitatea comercială a debitoarei, a tergiversat procedura de insolvenţă pe o perioadă de peste 4 ani, în condiţiile în care activul debitoarei se limita la patru autovehicule, din care trei erau nefuncţionale, procedura nefiind încheiată până la momentul la care judecătorul sindic a dispus înlocuirea sa cu un alt lichidator judiciar şi nu şi-a precizat poziţia de a menţine şi executa sau de a denunţa contractul de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x din 22.08.2005 încheiat între Primăria municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava, despre existenta căruia avea cunoştinţă, facilitând în această manieră continuarea activităţii comerciale de către inculpatul A., în numele debitoarei S.C. G. S.R.L., perioadă în care acesta a încasat sume de bani care excedau nivelului creanţelor creditorilor şi care nu au fost evidenţiate în contabilitatea debitoarei şi nu au fost declarate organelor fiscale.

Corelativ aceleiaşi hotărâri infracţionale, s-a reţinut că, în rapoartele întocmite potrivit art. 59 alin. (1) şi art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, inculpatul B., în mod intenţionat, nu a învederat judecătorului sindic faptul că numitul A. efectuase acte de comerţ în interes personal, dar sub acoperirea debitoarei, în executarea contractului de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x din 22.08.2005 încheiat cu Municipiului Suceava, fapt ce ar fi atras antrenarea răspunderii personale patrimoniale a inculpatului A. pentru pasivul debitoarei.

Preliminar, Înalta Curte reţine că, potrivit art. 297 din C. pen., abuzul în serviciu presupune fapta unui funcţionar public care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Conform art. 132 din Legea nr. 78/2000, în cazul infracţiunilor de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.

Se reţine că prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 405/15.06.2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517/08.07.2016 şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/06.06.2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504/30.06.2017, conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu, atât în varianta tip prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., cât şi în forma specială, reglementată de art. 132 din Legea nr. 78/2000, care se raportează la normele de incriminare din C. pen. - a fost reconfigurat sub aspectul elementului material al laturii obiective, statuându-se că prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul dispoziţiilor legale menţionate se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".

În esenţă, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile criticate folosesc o exprimare generală, fără a arăta, în mod limitativ, acţiunile sau omisiunile prin care se săvârşeşte infracţiunea (par. 60), că acestea încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" nu prevede în mod expres elementul în legătură cu care defectuozitatea este analizată (par. 57) şi a statuat că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară - legi şi ordonanţe ale Guvernului (par. 57 şi 60 din Decizia nr. 405/15.06.2016).

Curtea Constituţională a concluzionat că, în materie penală, principiul legalităţii incriminării "nullum crimen sine lege, nulla poena sine lege", impune ca numai legiuitorul primar (respectiv Parlamentul, prin adoptarea legii, în temeiul art. 73 alin. (1) din Constituţie sau Guvernul, prin emiterea ordonanţelor sau ordonanţelor de urgenţă, în baza delegării legislative prevăzute de art. 115 din Constituţie) să poată stabili conduita pe care destinatarii legii sunt obligaţi să o respecte, în caz contrar aceştia supunându-se sancţiunii penale, astfel încât sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuţiei de serviciu se realizează "prin încălcarea legii" (par. 65).

Astfel, orice acuzaţie având ca obiect o faptă despre care se pretinde că a nesocotit îndatoririle de serviciu, va putea angaja răspunderea penală a subiectului activ numai dacă atribuţia de serviciu în exercitarea căreia se află făptuitorul şi pe care acesta o încalcă sau nu o îndeplineşte este prevăzută expres de lege, noţiune înţeleasă ca act adoptat de Parlamentul României sau ordonanţă (simplă sau de urgenţă) emisă de Guvernul României şi, totodată, actul îndeplinit în exercitarea atribuţiilor de serviciu încalcă o dispoziţie cuprinsă în legislaţia primară (care cuprinde legi adoptate de Parlamentul României sau ordonanţe, simple sau de urgenţă, emise de Guvernul României).

Instanţa reţine că, pentru susţinerea acuzaţiei de abuz în serviciu trebuie dovedite, din punct de vedere obiectiv:

a) conduita proprie a persoanei acuzate în legătură cu actele de serviciu: îndeplinirea, neîndeplinirea ori a întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale de serviciu, realizarea unui act contrar acestor îndatoriri;

b) conduita proprie a persoanei acuzate în legătură cu prejudiciul: cu ştiinţă, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos;

c) legătura dintre prejudiciul produs şi atribuţiile de serviciu, respectiv cuantumul prejudiciului.

Faţă de acuzaţia concretă formulată prin actul de sesizare a instanţei, precum şi faţă de succesiunea în timp a actelor normative care au reglementat procedura insolvenţei, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că, în analiza elementelor de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu reţinute în sarcina inculpaţilor B., A. şi C. (în diferite forme ale participaţiei penale) sunt avute în vedere dispoziţiile Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, întrucât art. 343 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, prevede că procesele începute înainte de intrarea în vigoare a acestei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date.

Conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, organele care aplică procedura (instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de prezenta lege, precum şi realizarea în condiţiile legii a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 85/2006, adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului, persoană juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să reprezinte interesele societăţii şi ale acestora şi să participe la procedură, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce şi activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acţionarilor/asociaţilor.

Principalele atribuţii ale lichidatorului sunt, potrivit art. 25 din Legea nr. 85/2006: a) examinarea activităţii debitorului asupra căruia se iniţiază procedura simplificată în raport cu situaţia de fapt şi întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la insolvenţă, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă şi a existenţei premiselor angajării răspunderii acestora în condiţiile art. 138, şi supunerea acelui raport judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la desemnarea lichidatorului, dacă un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar; b) conducerea activităţii debitorului; c) introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum şi a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operaţiuni comerciale încheiate de debitor şi a constituirii unor garanţii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor; e) menţinerea sau denunţarea unor contracte încheiate de debitor; f) verificarea creanţelor şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea, precum şi întocmirea tabelelor creanţelor; g) urmărirea încasării creanţelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creanţelor; formularea şi susţinerea acţiunilor în pretenţii pentru încasarea creanţelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocaţi; h) primirea plăţilor pe seama debitorului şi consemnarea lor în contul averii debitorului; i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi; j) încheierea de tranzacţii, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunţarea la garanţii reale sub condiţia confirmării de către judecătorul-sindic; k) sesizarea judecătorului-sindic cu orice problemă care ar cere o soluţionare de către acesta; l) orice alte atribuţii stabilite prin încheiere de către judecătorul-sindic.

Prin raportare la acuzaţia formulată, art. 59 alin. (1) din aceeaşi lege, prevede că administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi şi va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăşi 40 de zile de la data desemnării lichidatorului, un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă.

Totodată, conform art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, contractele în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule. În vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere să denunţe contractul; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat. Contractul se consideră denunţat: a) la data expirării unui termen de 30 de zile de la recepţionarea solicitării cocontractantului de denunţare a contractului, dacă administratorul judiciar/lichidatorul nu răspunde; b) la data notificării denunţării de către administratorul judiciar/lichidator.

În sfârşit, conform art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 în cazul în care în raportul întocmit în conformitate cu dispoziţiile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane cărora le-ar fi imputabilă apariţia stării de insolvenţă a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvenţă, să fie suportată de membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvenţă a debitorului, prin una dintre următoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane; b) au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi; d) au ţinut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăţi; g) în luna precedentă încetării plăţilor, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferinţă unui creditor, în dauna celorlalţi creditori.

Conform acuzaţiei formulate, elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu s-a realizat în modalităţile normative ale neîndeplinirii unor acte şi îndeplinirii în mod defectuos a altora în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de lichidator judiciar desemnat de judecătorul sindic, în cauza având ca obiect procedura simplificată a insolvenţei privind pe debitoarea S.C. G. S.R.L..

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că, potrivit înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, prin încheierea nr. 768/26.04.2013 a Tribunalului Suceava, secţia Civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2013, s-a admis cererea privind deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă solicitată de debitoarea S.C. G. S.R.L., formulată de administratorul de drept al societăţii, S., la data de 12.04.2013.

Printre alte dispoziţii, prin încheierea menţionată, în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea privind procedura insolvenţei, s-a dispus deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă împotriva debitorului S.C. G. S.R.L., iar în temeiul art. 34 din aceeaşi lege a fost desemnat în calitate de lichidator judiciar provizoriu, practicianul în insolvenţă CASA DE INSOLVENŢĂ "BUCOVINA" IPURL.

S-a stabilit în sarcina debitoarei obligaţia de a depune la dosarul cauzei actele şi informaţiile prevăzute de art. 28 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii. A fost ridicat dreptul de administrare al debitorului.

S-a stabilit în sarcina lichidatorului judiciar obligaţia de a depune la dosar un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006, până la data de 6 iunie 2013.

Desemnarea în calitate de lichidator judiciar a practicianului în insolvenţă C., reprezentată de inculpatul B., s-a făcut la cererea debitoarei S.C. G. S.R.L., prin administratorul statutar S., aşa cum rezultă din înscrisurile administrate în cauză.

Ulterior, s-a constituit Tabelul definitiv actualizat al creanţelor creditorilor debitoarei la data de 16.03.2017, în care s-au înscris Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava, Primăria Municipiului Suceava, Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Şcoala Gimnazială Specială Sf. Stelian Rădăuţi, S.C. H. S.R.L..

Deschiderea procedurii simplificate de insolvenţă, dispuse prin încheierea nr. 768/26.04.2013 a Tribunalului Suceava, secţia Civilă, are drept rezultat intrarea direct în faliment a debitoarei S.C. G. S.R.L., astfel că activitatea debitoarei s-a limitat la închiderea controlată a afacerii şi la eventuale acte de conservare a patrimoniului, cu ridicarea dreptului de administrare al debitoarei care a revenit practicianului în insolvenţă C..

Procedura de insolvenţă a S.C. G. S.R.L. a făcut obiectul dosarului nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, secţia Civilă şi, ulterior, al dosarului nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, secţia a II-a civilă. Prin dispoziţia judecătorului sindic din 27.11.2017, a fost înlocuită inculpata C. din funcţia de lichidator judiciar al debitoarei, ca urmare a declanşării cercetărilor penale în prezenta cauză.

Potrivit criticilor parchetului, inculpaţii A. şi B. au avut o relaţie apropiată, care depăşea limitele impuse de procedura insolvenţei, fiind relevante interceptările telefonice ale discuţiilor purtate între cei doi inculpaţi, conţinutul documentelor întocmite de B. în cursul procedurii de insolvenţă, relatările martorilor P., L..

Totodată, a fost criticat faptul că instanţa a acordat relevanţă deosebită declaraţiei martorului RRR., pe care a apreciat-o ca fiind concordantă cu poziţia procesuală a inculpatului B., însă nu a avut în vedere faptul că martorul a fost avocatul inculpatului A. în procesul intentat de Municipiul Suceava împotriva S.C. G. S.R.L. având ca obiect rezilierea contractului de parteneriat public - privat privind Obiectivul Extinderea Cimitirului Pacea.

Analizând criticile formulate prin apelul Ministerului Public, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că probele administrate în cursul procesului penal nu dovedesc că ar fi avut loc o tergiversare a procedurii de insolvenţă prin modul în care lichidatorul judiciar a intrat în posesia actelor financiar-contabile ale S.C. G. S.R.L., ori au fost identificate bunurile aflate în patrimoniul societăţii, au fost evaluate şi valorificate acestea (patru autovehicule).

Criticile parchetului sunt contrazise, în primul rând, de probele care au relevat demersurile efectuate de inculpatul B. pentru a intra în posesia actelor contabile şi a documentelor necesare lichidării. În acest sens, aspectele relatate de martorul RRR. sunt relevante în cauză şi se coroborează cu alte probe, aşa cum se va arăta în cele ce urmează.

Martorul RRR. a relatat în declaraţia dată în faţa instanţei de fond, că în perioada în care pe rolul instanţelor civile din Suceava se afla dosarul ce avea ca obiect anularea contractului de parteneriat public-privat nr. x încheiat la 22.08.2005 dintre Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L. referitor Extinderea Cimitirului Pacea, inculpatul A. era interesat de identificarea unui practician în insolvenţă care să accepte să fie desemnat lichidator în procedura insolvenţei ce urma să fie solicitată pentru S.C. G. S.R.L..

Martorul a arătat că după hotărârea Curţii de Apel, de trimitere a cauzei spre rejudecare, a fost contactat de inculpatul A., în legătură cu posibilitatea ca martorul să-i poată recomanda un practician în insolvenţă. În acest sens, martorul a discutat cu B., considerând că acesta este o persoană serioasă. În urma acordului pe care l-a exprimat inculpatul B., i-a comunicat inculpatului A., datele de contact ale C..

Martorul a susţinut că este convins că, anterior desemnării C., ca practician în insolvenţă în cauza privind pe S.C. G., B. nu a discutat cu A., arătând că în cadrul discuţiei pe care a avut-o cu inculpatul B. despre intenţia lui A. de a solicita insolvenţa S.C. G. S.R.L., a văzut reacţia lui B. că nu-l cunoştea pe A.: Mi-a spus că nu-l cunoaşte şi nici nu mi-a lăsat impresia că-l cunoaşte.

Martorul RRR. a negat că inculpatul A. i-a solicitat, cu ocazia primei discuţii, să îi recomande un lichidator judiciar îngăduitor, care să susţină interesele personale ale acestui inculpat, subliniind că, dacă îi formula o astfel de solicitare, termina orice discuţie cu A..

De asemenea, din declaraţia aceluiaşi martor reies lipsa de colaborare între inculpaţii A. şi B., demersurile întreprinse de acesta din urmă, precum şi intervenţia martorului pe lângă inculpatul A., în legătură cu documentele aparţinând S.C. G. S.R.L., necesare în procedura insolvenţei.

Martorul a arătat că au existat nişte probleme după deschiderea procedurii de insolvenţă având în vedere că S.C. G. S.R.L. trebuia să predea lichidatorului, o serie de documente. Inculpatul B. l-a rugat să ia legătura cu A. sau cu cineva de la S.C. G. S.R.L., întrucât nu răspundeau la notificări şi trebuiau predate actele societăţii.

Martorul l-a sunat pe inculpatul A. care era vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava, i-a explicat că este o problemă cu predarea-primirea actelor S.C. G. S.R.L. şi că doreşte să îi facă cunoştinţă cu B. şi să discute în prezenţa sa despre actele care trebuiau predate.

Referitor la întâlnirea cu inculpatul A., martorul a arătat că:

"La scurt timp ne-am întâlnit în biroul lui A. de la Consiliul Judeţean Suceava, întâlnire la care a participat şi B.. Întâlnirea a durat 15-20 de minute. Le-am făcut cunoştinţă şi am condus discuţia în virtutea faptului că îl ştiam pe A. de mai mult timp, părinţii mei fiind în relaţie de prietenie cu A.. În concret, i-am cerut lui A. să predea documentele.

A. l-a asigurat pe B. că v-a preda documentele solicitate, invocând faptul că nu le predase deoarece nu erau legate şi nu erau ordonate, opisate.

Am plecat mulţumiţi.

(...) Doresc să mai precizez, în legătură cu predarea actelor de către S.C. G. S.R.L. către lichidatorul C. că, de 3-4 ori, B. a reiterat solicitarea de a interveni pe lângă A. ca acestea să fie remise lichidatorului, lucru care nu se întâmplase, deşi A. promisese predarea documentelor în cel mai scurt timp, la momentul la care am fost şi eu prezent când a avut loc discuţia din sediul Consiliului Judeţean Suceava."

Despre problema predării actelor societăţii, martorul a discutat şi cu mama sa, martora U., fost contabil la S.C. G. S.R.L., solicitându-i să ia legătura cu A. pentru a preda actele, la solicitările repetate ale inculpatului B. în acest sens. Ulterior, U. i-a transmis inculpatului B., prin intermediul aceluiaşi martor, că actele vor fi predate, dar trebuie îndosariate.

Aşa cum a reţinut în mod corect prima instanţă, incertitudinea cooperării infracţionale a inculpaţilor A. şi B., în cursul procedurii insolvenţei, este susţinută şi de împrejurarea că inculpatul B. a apelat la sprijinul martorului RRR., în condiţiile în care nu a reuşit să obţină pe cale oficială documentele S.C. G. S.R.L., aspect arătat de acest martor care a declarat că inculpatul B. a susţinut că a efectuat demersuri oficiale, rămase fără răspuns, în sensul că a emis notificări dar nu a primit actele, martorul apreciind că acestea nu au avut rezultat, din moment ce inculpatul a apelat la el.

Potrivit declaraţiilor date de martora U., în cursul procesului penal, inclusiv în faţa instanţei de apel (declaraţia din 14 martie 2022), inculpatul A. i-a solicitat martorei, în anul 2013, să se prezinte la sediul S.C. G. S.R.L. din strada x pentru a aranja documentele acestei societăţi. Motivul pentru care au fost îndosariate documentele, a fost determinat de deschiderea procedurii de insolvenţă, astfel cum i-a adus la cunoştinţă inculpatul.

În legătură cu demersurile întreprinse, inculpatul B. a declarat, în faţa instanţei de fond că a notificat către asociaţii statutari ai societăţii debitoarei, respectiv A. şi S., faptul că fiind deschisă procedura de insolvenţă cu privire la S.C. G. S.R.L., au obligaţia legală de a pune la dispoziţia C. toate documentele financiar contabile şi cele referitoare la bunurile societăţii. Totodată, a efectuat adrese către administratorii societăţii, însă nu au fost primite răspunsuri. A arătat că în ianuarie 2014, a discutat cu martorul RRR. în legătură cu faptul că reprezentanţii societăţii G. nu au dat curs solicitărilor şi adreselor trimise, împrejurare în care a aflat că A. este vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava şi poate fi găsit la locul său de muncă. În cadrul întâlnirii din biroul de la Consiliul Judeţean Suceava, inculpatul A. a arătat că va pune la dispoziţie toate actele contabile ale societăţii şi bunurile societăţii care ar fi constat în trei sau patru autovehicule nefuncţionale.

Inculpatul B. a arătat că după această discuţie, inculpatul A. s-a prezentat cu un camion plin de documente financiar contabile ale societăţii G., însă a refuzat să le primească pentru că nu erau ordonate cronologic. Ulterior, "o persoană s-a prezentat cu documentele societăţii G., documentele datând până în 2011, acestea fiind prezentate mai ordonate. Aceste documente au fost oprite de noi şi predate unei firme specializate în arhivarea documentelor. În ambele dăţi documentele au fost aduse la sediul C. (...) Din câte ţin minte am consemnat în procesul-verbal de predare-primire că lipsesc documente contabile pentru ultima perioadă în care societatea a desfăşurat activitate înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă."

De asemenea, martorul S., devenit asociat şi administrator al S.C. G. S.R.L., la începutul anului 2013, a arătat că "Nu am luat legătura cu lichidatorul judiciar desemnat pentru S.C. G. S.R.L., deoarece am considerat că demersurile se făceau de la sine".

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că, din analiza probelor administrate în cauză, se creează un dubiu serios că ar fi existat o înţelegere frauduloasă în sensul prelungirii nejustificate a procesului de identificare şi vânzare a bunurilor aparţinând S.C. G. S.R.L., în cadrul procedurii de insolvenţă.

În mod concret, referitor la bunurile aflate în patrimoniul S.C. G. S.R.L., martorul S., devenit administrator statutar al societăţii anterior intrării acestei societăţi în procedura insolvenţei a arătat că din ceea ce cunoaşte, societatea avea în patrimoniu bunuri învechite, respectiv 2 - 3 maşini dezmembrate, din anii 1980, care erau depozitate într-o locaţie din Suceava.

Susţinerile inculpaţilor B. şi C. referitoare la demersurile întreprinse pentru identificarea bunurilor societăţii în vederea evaluării şi vânzării acestora, se coroborează cu aspectele care rezultă din înscrisuri şi declaraţiile martorilor.

Astfel, prin adresa nr. x/20.05.2013, C., având ca reprezentant pe B. a solicitat Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituţiei Prefectului - judeţul Suceava, să se comunice dacă societatea figurează cu autoturisme în proprietate şi eliberarea unui extras din baza de date privind mijloacele de transport aparţinând debitoarei S.C. G. S.R.L..

Prin adresa din 27.05.2013, Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituţiei Prefectului - judeţul Suceava a comunicat lichidatorului că s-a efectuat operaţiunea în baza de date locală de interdicţie a înstrăinării mijloacelor de transport aparţinând S.C. G. S.R.L. şi că societatea figura în evidenţele informatizate ca fiind proprietara a şase autovehicule: trei autocamioane marca x (cu numerele de înmatriculare x, x şi y), un autoturism marca x (cu numărul de înmatriculare x) şi o) autoutilitară marca x, cu numărul de înmatriculare x, cu menţiunea că autovehiculele cu numerele de înmatriculare x şi x au fost radiate din circulaţie prin dezmembrare, fiind predate unei societăţi autorizate în acest sens.

Ulterior, C., prin adresa nr. x/23.04.2015 a solicitat Registrului TTTT. duplicatele cărţilor de identitate şi ale certificatelor de înmatriculare pentru trei TTTT. cu numerele de înmatriculare x, x, x şi pentru UUUU. cu numărul de înmatriculare x, deşi acest din urmă număr aparţinuse unei autoutilitare marca x aflată anterior în proprietatea debitoarei S.C. G. S.R.L. şi care fusese dezmembrată şi radiată din circulaţie în cursul anului 2011, potrivit răspunsului anterior al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Instituţiei Prefectului - judeţul Suceava.

Prin raportul de evaluare bunuri mobile din 18.04.2016, întocmit de evaluatorii autorizaţi P. şi O., s-a estimat valoarea de piaţă a celor trei autocamioane marca x, cu numerele de înmatriculare x, x şi y, fiind consemnat în cuprinsul raportului că, la evaluarea în teren, au fost prezenţi reprezentanţii C., evaluarea s-a realizat de la distanţă, bunurile fiind depozitate într-o incintă încuiată situată în str. x, cartier Burdujeni, municipiul Suceava şi nu s-a putut verifica funcţionarea lor, iar documentele bunurilor au fost puse la dispoziţie de reprezentantul lichidatorului, rezultând că vehiculele nu au verificarea periodică ITP la zi, fiind fabricate în 1980, 1979, respectiv, 1980, cu durata normală de funcţionare consumată.

Ulterior, inculpatul B. a comunicat judecătorului sindic că, la data de 10.02.2017, A., fostul administrator statutar al debitoarei a comunicat existenţa unui alt autovehicul înmatriculat pe numele debitoarei, respectiv autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x.

Prin raportul de evaluare bunuri mobile din 08.03.2017, întocmit de aceiaşi evaluatori autorizaţi, s-a estimat valoarea de piaţă a autoutilitarei x cu numărul de înmatriculare x, bunul fiind inspectat la 24.02.2017. S-a consemnat că documentele care au stat la baza evaluării au fost prezentate de C., iar conform duplicatului certificatului de înmatriculare, bunul a fost fabricat în 2007. A fost indicat că bunul este depozitat într-o incintă încuiată din str. x din cartierul Burdujeni din Suceava, înscris în circulaţie, dar fără verificarea periodică ITP la zi, cu durata de viaţă normală expirată, prezentând uzură fizică şi morală.

Martorul P. a relatat modul în care au fost realizate evaluările celor patru autovehicule prin cele două rapoarte anterior menţionate. Referitor la cele trei autocamioane marca x, martorul a precizat că nu a putut intra pe teritoriul unde erau depozitate autovehiculele, locaţie unde s-a deplasat împreună cu inculpatul B. şi a fost nevoit să facă poze prin gard, curtea fiind păzită de câini. A arătat că nu a putut verifica dacă autovehiculele erau în stare de funcţionare, atâta timp cât aveau ITP-urile expirate şi vechimea utilajelor era de prin 1979-1981, cât s-a văzut din fotografii (ruginite, pe jantă, vegetaţie crescută printre ele), fiind clar că utilajele nu au fost mişcate de cel puţin 4 ani de zile.

Însă, cu privire la cel de al doilea raport de evaluare întocmit la 08.03.2017, martorul P. a arătat că i s-a adus la cunoştinţă de către C. că nu s-a putut identifica locaţia şi actele maşinii. A precizat că "Ulterior mi-a fost remisă o copie de pe certificatul de înmatriculare. Am spus că nu pot întocmi raportul fără să văd autoutilitara sau măcar să am poze cu aceasta (...) Am primit fotografiile şi având şi certificatul de înmatriculare am putut să întocmesc raportul de evaluare. Maşina era o marcă rusească x (...)

Este posibil ca B. să-mi fi spus că această autoutilitară este nefuncţională, dar nu mai ţin minte. nu avea anvelope, era pusă pe chituci, aşa cum am constatat din fotografiile ce mi-au fost prezentate."

Instanţa de control judiciar reţine că, potrivit copiei certificatului de înmatriculare anexat la raportul de evaluare, ultima verificare ITP ar fi fost din 23.05.2014, însă potrivit Adresei nr. x din 07.12.2017 a Registrului TTTT. rezultă că pentru autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x, au fost efectuate inspecţii tehnice anuale pentru perioada 2013 - 2017.

Contrar susţinerilor parchetului, potrivit cărora inculpatul B., în conivenţă cu inculpatul A., a pus la dispoziţia evaluatorului autorizat P., documente incomplete ale autovehiculului ce urma a fi evaluat, primite de la inculpatul A., cu scopul de a crea aparenţa că bunul nu era în stare de funcţionare, întrucât nu avea nici inspecţiile tehnice la zi, în cauză nu au fost administrate probe din care să rezulte că inculpatul B. a cunoscut situaţia şi starea reală a autoutilitarei marca x.

Se constată că în cauză au fost administrate probe care au demonstrat îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, respectiv că inculpatul B. a făcut demersuri pentru a intra în posesia documentelor financiar-contabile ale debitoarei şi pentru identificarea bunurilor aflate în patrimoniul S.C. G. S.R.L., pentru obţinerea cărţilor de identitate şi a certificatelor de înmatriculare a celor patru autovehicule deţinute în proprietate de această societate şi că a întocmit periodic rapoarte cu activităţile întreprinse în calitate de reprezentant al lichidatorului, depuse în dosarul de insolvenţă.

Pe de altă parte, similar primei instanţe, se reţine că inculpatul B. a solicitat Registrului TTTT. eliberarea duplicatelor de pe cărţile de identitate ale autovehiculelor, cu excepţia unuia dintre ele pentru care a fost indicat numărul de înmatriculare al unui alt autovehicul care a aparţinut debitoarei şi care fusese deja dezmembrat şi radiat din circulaţie, respectiv x în loc de x.

Totodată, inculpatul B. a cunoscut că o parte din autovehiculele rămase în patrimoniul S.C. G. S.R.L. au fost valorificate către S.C. RRRR. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A..

În acest sens, martora L., administrator statutar al S.C. RRRR. S.R.L., a precizat în faţa instanţei de fond, următoarele aspecte: Cred că am semnat o ofertă de cumpărare pentru aceste autovehicule, ofertă pe care mi-a adus-o domnul A.. Nu mai reţin ce am făcut cu această ofertă, dar îmi aduc aminte că am semnat o ofertă. M-am mai întâlnit o dată cu B., înainte de cumpărarea maşinilor, căruia i-am dat nişte documente de la biroul S.C. RRRR. S.R.L. unde eu îmi desfăşuram activitatea, pe strada x. Aceste documente erau cărţile de identitate ale autovehiculelor, erau mai multe documente într-o folie transparentă. Aceste documente au fost lăsate la birou de către domnul A., care mai trecea pe la acest birou. (...)Am achiziţionat două maşini de la S.C. G. S.R.L. prin firma de insolvenţă, C.. Când am cumpărat maşinile l-am cunoscut pe domnul B., i-am dat banii pentru maşini, am semnat facturile. A venit domnul B. la biroul unde îmi desfăşuram activitatea, la S.C. RRRR. S.R.L. în str. x. Acesta era împreună cu domnul A. (...) Am semnat contractele şi facturile. Maşinile erau de la S.C. G. S.R.L.. Domnul A. i-a dat banii lui B.. S.C. RRRR. S.R.L. era cumpărătorul acestor vehicule, dar domnul A. avea împuternicire să scoată bani din contul acestei societăţi.

Totodată, autoutilitara marca x, cu numărul de înmatriculare x, a fost adjudecată de către S.C. F. S.R.L. după mai multe şedinţe de licitaţie publică organizate de C. reprezentată de B.. Adjudecatara S.C. F. S.R.L. a fost reprezentată prin delegat împuternicit, martorul WWWW., bunul fiind predat de debitoarea S.C. G. S.R.L., prin lichidator, adjudecatarei la data de 20.06.2017.

Din perspectiva criticilor parchetului referitoare la tergiversarea, în mod intenţionat, a procedurii de insolvenţă a S.C. G. S.R.L., timp de peste 4 ani, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că în dosarul nr. x/2013, Tribunalul Suceava, secţia I civilă a acordat termene, la solicitarea lichidatorului judiciar, pentru a-i da posibilitatea să identifice activele debitorului, să recupereze creanţele debitorului şi, începând cu termenul din 14.10.2014, să valorifice activele debitorului cu obligaţia de a depune lunar, la dosarul cauzei, rapoarte de activitate în care să prezinte stadiul valorificării activelor. La data de 12.05.2015 cauza a fost transferată pe rolul Tribunalului Suceava, secţia a II a civilă, sub nr. x/2013*, fiind acordate termene în scopul recuperării activelor debitorului, urmând ca lichidatorul judiciar să depună rapoarte lunare de activitate în care să prezinte stadiul procedurii.

Prin raportare la probele administrate în prezenta cauză, precum şi la înscrisurile emise în procedura insolvenţei ce a făcut obiectul cauzei anterior menţionate, şi pe care prima instanţă le-a analizat în mod exhaustiv, se constată că inculpatul B. a exercitat atribuţiile de lichidator judiciar în acord cu hotărârile adoptate de adunarea creditorilor şi sub controlul judecătorului sindic.

În acest sens, instanţa de fond a reţinut că nu există probe de netăgăduit privind existenţa unei conivenţe pentru săvârşirea unor fapte penale cu inculpatul A., în sensul efectuării unor demersuri contrare atribuţiilor ce-i reveneau inculpatului B., ca practician în insolvenţă sau pentru îndeplinirea defectuoasă a acestora, de natură a păgubi creditorii S.C. G. S.R.L. şi a asigura un folos patrimonial inculpatului A., concluzie pe care instanţa de control judiciar a apreciază ca fiind întemeiată.

Se reţine în plus, că durata procedurii de insolvenţă nu depinde doar de conduita şi acţiunile lichidatorului judiciar. Astfel, pe parcursul procedurii, creditorii au depus, la intervale diferite de timp, cereri de creanţă. Totodată, conform procesului-verbal al adunării creditorilor nr. x/27.11.2015, nu s-a aprobat predarea la fier vechi a celor 3 autovehicule ale debitorului, iar prin hotărârea adunării creditorilor din 18.01.2016 a fost selectată oferta depusă de evaluatorul P. în vederea evaluării activelor debitorului.

Conform hotărârii adunării creditorilor, cuprinsă în procesul-verbal nr. x/18.05.2016, s-a aprobat vânzarea bunurilor debitorului la valoarea de recuperare de 2.080 euro, iar potrivit hotărârii adunării creditorilor, regăsită în procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/28.09.2016, nu s-a aprobat oferta de preţ în cuantum de 13.000 RON depusă de S.C. RRRR. S.R.L. pentru achiziţionarea celor 3 autoutilitare ale debitoarei.

Ulterior, prin hotărârea adunării creditorilor, cuprinsă în procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/06.10.2016, s-a aprobat oferta de preţ în cuantum de 13.000 RON depusă de S.C. RRRR. S.R.L. pentru achiziţionarea celor 3 autoutilitare ale debitoarei.

Prin hotărârea adunării creditorilor regăsită în procesul-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/21.03.2017, s-a aprobat raportul de evaluare a activului debitorului reprezentat de autoutilitara x, precum şi valorificarea activului prin licitaţie publică, preţul de pornire fiind cel stabilit prin raportul de evaluare. Apoi, potrivit procesului-verbal al şedinţei adunării creditorilor nr. x/20.04.2017 s-a aprobat regulamentul de vânzare prin licitaţie publică a acestui activ al debitorului.

Conform încheierii din 10.10.2017 pronunţate în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, secţia I civilă, lichidatorul judiciar C., reprezentată de B., a depus raportul cu propunerea de închidere a procedurii, în temeiul art. 129 din Legea nr. 85/2006, urmând a se convoca adunarea creditorilor pentru punerea în discuţie a raportului final, cu menţiunea că creditorii pot formula obiecţiuni.

Contrar criticilor formulate de parchet, instanţa de control judiciar reţine, din evaluarea ansamblului probator, că nu s-a dovedit dincolo de orice îndoială că inculpatul B. a cunoscut că, după intrarea S.C. G. S.R.L. în procedura simplificată a insolvenţei, inculpatul A. a continuat activitatea la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea.

Ministerul Public a susţinut că inculpatul B. recunoaşte că a aflat din primărie şi mass media locală că inculpatul A. continuă activitatea la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, deşi se afla în procedura de insolvenţă şi nu a întreprins verificări în acest sens, ceea ce înseamnă că a prevăzut posibilitatea ca A. să continue să încaseze bani în numele debitoarei.

Însă, din declaraţia martorului RRR. cu privire la acest aspect, rezultă că inculpatul B. nu a cunoscut această împrejurare. Legat de faptul că în anul 2015 a apărut un articol de presă cu privire la activitatea de la Extinderea cimitirul Pacea, martorul a arătat că inculpatul B. l-a întrebat dacă are cunoştinţă despre aspectele relatate, însă acesta i-a comunicat că nu ştie că se desfăşoară asemenea activităţi: Întrucât nu auzisem de o asemenea activitate, în niciunul din mediile în care eu mă învârt, trăiesc i-am spus lui B. că nu cred, nu ştiu şi nu am auzit ca A. sau S.C. G. S.R.L. să deruleze activităţi în Cimitirul Pacea Nou după intrarea în insolvenţă.

În legătură cu activitatea pe care S.C. G. S.R.L. a desfăşurat-o la Extinderea Cimitirului Pacea după declanşarea procedurii simplificate a insolvenţei, inculpatul B. a declarat, în instanţă: nu mi s-a predat acel contract de parteneriat public privat privind Extinderea Cimitirului Pacea şi nici vreun document din vreun an vizând desfăşurarea activităţii, în baza acestui contract (...)

Probele demonstrează, în mod cert, că inculpatul B. a aflat în luna noiembrie 2017, despre activităţile desfăşurate la Cimitirul Pacea Nou, cu ocazia convocării sale de către organele judiciare pentru efectuarea percheziţiei domiciliare, ocazie cu care a observat că printre contracte, erau unele încheiate după deschiderea procedurii de insolvenţă a G..

De altfel, la cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă, administratorul statutar al G. a depus o declaraţie prin care a menţionat că nu a desfăşurat vreo activitate înainte de deschiderea procedurii de insolvenţă şi nici că va desfăşura pe viitor o astfel de activitate.

În raportul din iunie 2013, aflat în dosarul de insolvenţă, nu a fost menţionat contractul de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x din 22.08.2005 încheiat între Primăria municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava, pentru că abia în luna noiembrie 2013, au fost introduşi în calitate de lichidator al societăţii G., în cauza ce a avut ca obiect rezilierea contractului de parteneriat public-privat.

Însă împrejurarea că inculpatul B. a avut cunoştinţă despre existenţa contractului de parteneriat public - privat nr. x din 22.08.2005 încă din noiembrie 2013, nu demonstrează faptul că acesta a cunoscut că inculpatul A. continuă activitatea.

De altfel, din probele administrate a reieşit că inculpatul B. nu a fost văzut la cimitirul Pacea (declaraţiile martorilor care au lucrat la cimitirul Pacea), ci s-a întâlnit cu inculpatul A., fie la biroul acestuia de la Consiliul Judeţean Suceava (martorul RRR.), fie la biroul din str. x (martora L.).

În Raportul nr. x din 06.06.2013 asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei S.C. G. S.R.L., întocmit de lichidatorul judiciar C., reprezentată de B. s-a consemnat că a fost notificată debitoarea pentru predarea documentelor financiar-contabile, însă reprezentantul debitoarei nu a dat curs solicitării, motiv pentru care au fost folosite datele financiare de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pe ultimii trei ani anteriori deschiderii procedurii.

În Raportul final nr. x din 27.09.2017 privind debitoarea S.C. G. S.R.L., întocmit în baza art. 132 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, de lichidatorul judiciar C., reprezentată de B. s-a consemnat la lit. i) - Raportul privind cauzele care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei: În data de 06.06.2013 a fost întocmit raportul privind cauzele care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, acesta fiind publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă cu nr. 11004/21.06.2013.

S-a reţinut că în ceea ce priveşte cererea de antrenare a răspunderii personale a administratorului/persoanelor culpabile, în condiţiile în care nu au fost identificate fapte care să se încadreze în prevederile art. 138 din lege, lichidatorul judiciar nu a formulat această cerere.

Prin raportare la relevanţa proceselor-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate dintre inculpaţii A. şi B., invocate în susţinerea criticilor parchetului, se constată că în cauză, a fost autorizată începând cu data de 19.07.2016, interceptarea, înregistrarea şi localizarea convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice efectuate şi primite de pe şi către postul telefonic utilizat de A., iar din conţinutul acestora că nu reies aspecte concrete referitoare la pretinsa conivenţă infracţională între cei doi inculpaţi, aşa cum rezultă cu titlu exemplificativ din următoarele convorbiri:

Astfel, la data de 22.08.2016, ora 15:12:56, inculpatul A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, este apelat de inculpatul B., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, şi discută următoarele:

A.: Ne vedem azi sau mâine dimineaţă?

B.: Păi…azi dacă aţi fi disponibil, ar fi perfect, mâine dimineaţă trebuie să plec undeva.

A.: Da, unde sunteţi?

B.: Eu m-am întors la biroul meu, peste drum de magazinul BUCOVINA.

A.: Hai, ne vedem acolo la dumneavoastră sau ne vedem la o terasă, la un ceai acolo în spate la BUCOVINA?

B.: Sigur la….

A.: Hai!

B.: …la HHHHH., da?

A.: La HHHHH., ajung în 10 minute!

B.: Vă aştept acolo la terasă, da?

[…]

La data de 07.09.2016, ora 16:05:00, inculpatul A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, este apelat de inculpatul B., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, şi discută următoarele:

A.: Am onoare, domnul avocat!

B.: Vă salut, bună ziua! . . . . . . . . . .ăăăăă…se apropie termenul de procedură şi o încasez rău de tot dacă nu rezolv problema cu ...(neinteligibil).

A.: Alo, alo! Dacă am zis că o rezolvăm, o rezolvăm, cum Dumnezeu!

B.: Da, dar trebuie să o rezolvăm cât mai repede…asta-i problema…că urmează….

A.: Poimâine, poimâine!

B.: Vineri, daa? La ce oră să vă sun?

A.: La 8 dimineaţa!

B.: La 8 dimineaţă vă dau un telefon!

A.: Dar, cum să nu!

A.: 8 - 8 jumate, când zice….când v-aţi ridicat din….

B.: …din pat.

A.: …v-aţi tras ciubotele în picioare.

B.: Bine, mulţumesc frumos.

[…]

La data de 09.09.2016, ora 09:07:35, inculpatul A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, este apelat de inculpatul B., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, şi discută următoarele:

A.: Să trăiţi!

B.: Bună dimineaţa.

A.: Am dat telefon deci ca să ştiţi că sunt pe metereze, dar cred că după ce vă rezolvaţi treburile astăzi…ne auzim mai spre sfârşitul zilei, nuu?

B.: Sigur, că sunt prins acuma cu nişte dosare pe la….pe la Judecătorie.

A.: Păi, îmi daţi…îmi daţi un telefon şi să ne vedem, daa?

B.: Mulţumesc mult de tot!

[…]

La data de 09.09.2016, ora 11:18:04, inculpatul A., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, este apelat de inculpatul B., utilizator al postului telefonic cu numărul de apel x, şi discută următoarele:

A.: Să trăiţi, trăiţi!

B.: Bună ziua! Vă salut! Ce faceţi, sunteţi disponibil, sau…?

A.: Sunt în drum spre Rădăuţi că merg acolo la o şedinţă, dar am zis că ne auzim după amiază, când vă eliberaţi un pic.

B.: Când… când e deschis şi acolo la …dezmembrări, ştiţi…la fier vechi…

A.: Ne auzim după amiază, stăm după amiază şi o….facem cum trebuie…

[…]

În concluzie, faţă de probatoriul administrat în cauză şi anterior expus, instanţa de control judiciar constată următoarele:

Prin raportare la dispoziţiile art. 18 alin. (1) şi art. 25 din Legea nr. 85/2006, lichidatorul conduce activitatea debitorului, în limitele conferite de tipul de procedură deschisă de judecătorul sindic. Or, prin încheierea nr. 768/26.04.2013 a Tribunalului Suceava, secţia Civilă, s-a deschis procedura simplificată de insolvenţă, astfel că lichidatorul judiciar C., prin reprezentantul B. nu putea derula decât activitatea care implica operaţiunile care pregăteau încetarea existenţei societăţii şi asigurau premisele lichidării patrimoniului social.

În ceea ce priveşte acuzaţia că inculpatul B. a tergiversat procedura de insolvenţă pe o perioadă de peste 4 ani, în condiţiile în care activul debitoarei se limita la patru autovehicule, din care trei erau nefuncţionale (art. 5 alin. (2) din Legea nr. 85/2006), Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi, în acord cu prima instanţă, reţine că există un dubiu cu privire la existenţa unei colaborări între inculpaţii A. şi B. în scopul ca acesta din urmă să nu îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu sau să le îndeplinească în mod defectuos, în paguba creditorilor S.C. G. S.R.L., dar în avantajul patrimonial al inculpatului A..

Faţă de aspectele rezultate din probele administrare, se constată, în legătură cu durata procedurii, că iniţial, martorul S., administrator statutar al S.C. G. S.R.L. a depus odată cu cererea de deschidere a procedurii simplificare, o listă bunuri şi conturi, în care s-a arătat că societatea nu deţine bunuri în patrimoniu deoarece, în trecut, au fost executate de organele fiscale, şi nici conturi de activ la unităţi bancare, singurele conturi deţinute fiind de pasiv.

În plus, procedura de valorificare a acestor bunuri s-a realizat cu aprobarea hotărârii adunării creditorilor debitoarei S.C. G. S.R.L., conform proceselor-verbale întocmite cu prilejul şedinţelor adunării creditorilor, neexistând vreo dovadă că inculpatul B. a solicitat subevaluarea bunurilor. Lunar, inculpata C. reprezentată de inculpatul B. a depus la dosarul de insolvenţă, rapoarte de activitate privind evaluarea şi valorificarea activelor debitorului, prin care a prezentat stadiul procedurii.

În legătură cu starea de funcţionare a autovehiculelor, probele nu au demonstrat că inculpatul B. a cunoscut situaţia reală a autoutilitarei x, cu numărul de înmatriculare x, având în vedere că actele conform cărora ultima verificarea tehnică periodică ITP a avut loc în anul 2014, au fost puse la dispoziţie de inculpatul A..

De altfel, aşa cum a reţinut şi instanţa de fond, închiderea procedurii de insolvenţă a debitoarei S.C. G. S.R.L. şi radierea sa din registrul comerţului s-a dispus prin sentinţa civilă nr. 495 din 10.12.2019 a Tribunalului Suceava, secţia a II a civilă, soluţie menţinută prin decizia nr. 85 din 21.05.2020 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II a civilă, adică după aproximativ trei ani de la momentul înlocuirii lichidatorului judiciar C..

Conform acuzaţiei, inculpatul B. nu şi-a precizat poziţia de a menţine şi executa sau de a denunţa contractul de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea nr. x din 22.08.2005 încheiat între Primăria municipiului Suceava şi debitoarea S.C. G. S.R.L. Suceava, despre existenta căruia avea cunoştinţă (art. 25 şi art. 86 alin. (1) din Legea nr. 85/2006).

Instanţa reţine că inculpatul B. a intrat în posesia actelor S.C. G. S.R.L. după numeroase solicitări şi demersuri întreprinse în acest sens, ceea ce nu înlătură susţinerile inculpatului în sensul că a avut în vedere posibilitatea ca societatea să fi fost în situaţia de a primi despăgubiri de la cocontractant, dar era necesar a fi verificat acest aspect, în baza documentaţiei financiar-contabile.

Pe de altă parte, creditorul are posibilitatea de a notifica lichidatorul judiciar cu privire la denunţarea contractului, iar în situaţia primirii unei asemenea notificări, lichidatorul judiciar este obligat să răspundă în termen de 30 de zile, în caz contrar contractul se consideră denunţat.

Referitor la îndeplinirea în mod defectuos a atribuţiilor care îi reveneau inculpatului B., conform art. 59 alin. (1) şi art. 138 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, se reţine că până la momentul întocmirii Raportului nr. x din 06.06.2013 asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei S.C. G. S.R.L., lichidatorul judiciar C., reprezentată de B. nu a discutat cu administratorul statutar S.. Inculpatul B. a întocmit raportul pe baza datelor obţinute de pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, neputând intra în posesia actelor financiar-contabile ale firmei şi neavând ca element de contact decât adresa la care administratorul de drept S. putea fi notificat, iar acesta nu a răspuns.

Ulterior, după mai multe demersuri, inculpatul B. a obţinut actele contabile ale S.C. G. S.R.L. cu implicarea inculpatului A., apelând la martorul RRR. care, la un moment dat, a respins, faţă de B., realitatea unui articol de presă care îl prezenta pe inculpatul A. ca desfăşurând operaţiuni economice la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, după intrarea firmei în procedura insolvenţei.

Se reţine totodată că ulterior depunerii Raportului final nr. x din 27.09.2017, cu prilejul percheziţiei efectuate în noiembrie 2017, inculpatul B. a luat cunoştinţă, în mod cert, că A. a desfăşurat activităţi economice la acest obiectiv, în calitate de administrator de fapt al S.C. G. S.R.L..

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că potrivit art. 103 alin. (1) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege şi sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză.

Conform art. 103 alin. (2) din C. proc. pen., în luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că inexistenţa unor mijloace de probă din care să rezulte cu certitudinea impusă de art. 103 alin. (2) din C. proc. pen. că inculpatul B. a săvârşit fapta de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, determină instanţa să constate că devine aplicabil principiul in dubio pro reo şi, pe cale de consecinţă, să menţină ca legală şi temeinică soluţia de achitare a inculpatului B. dispusă în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatului A. pentru instigare la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 47 din C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, criticată prin apelul formulat de Ministerul Public, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că, potrivit art. 47 din C. pen., instigatorul este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de legea penală.

În ceea ce priveşte forma de participaţie penală a instigării, pentru existenţa acesteia este necesar ca între obiectul juridic al faptei săvârşite de autor şi obiectul juridic al instigării să existe identitate, iar activitatea instigatorului să fi avut drept urmare, determinarea (însuşirea ideii) persoanei instigate de a săvârşi fapta prevăzută de legea penală, pe care o şi execută ulterior.

Totodată, instigarea presupune ca activitatea instigatorului să fie săvârşită cu intenţie şi este necesar ca aceasta să preceadă hotărârea autorului de a săvârşi fapte prevăzute de legea penală.

Această formă de participaţie presupune ca activitatea de determinare să aibă efect şi să fie urmată de comiterea faptei tipice la care s-a instigat, în forma consumată sau, cel puţin, în forma tentativei incriminate.

Prin evaluarea probatoriului administrat în cauză, se constată că acesta nu dovedeşte existenţa unei înţelegeri prealabile între inculpatul A. (cu privire la care s-a reţinut forma de participaţie a instigării) şi inculpatul B. (ca autor al infracţiunii de abuz în serviciu).

Susţinerile parchetului nu pot suplini lipsa dovezilor, directe sau indirecte, care să indice, dincolo de orice bănuială rezonabilă, că inculpatul A. ar fi acţionat cu intenţia directă de a-l determina pe inculpatul B. să-şi încalce atribuţiile de serviciu, în calitatea sa de reprezentant al lichidatorului C. desemnat de judecătorul sindic pentru debitoarea S.C. G. S.R.L..

În ceea ce priveşte soluţia de achitare a inculpatei C., pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, prin criticile formulate de parchet s-a susţinut că în expunerea situaţiei fiscale, contabile a societăţii debitoare S.C. G. S.R.L., lichidatorul B. a prezentat datele pentru anii 2009, 2010 şi 2011, alegând aceşti trei ani, fără a prezenta datele anului financiar contabil 2012.

S-a arătat că cererea debitoarei - dosarul x/2013, sub paravanul căreia administratorul de fapt şi lichidatorul ales de aceasta putea ascunde situaţia reală a societăţii, deşi introdusă la data de 12.04.2013, a fost judecată separat până la un 24.09.2013 (când s-a procedat la reunirea cauzelor) de un alt dosar înregistrat anterior pe rolul aceleiaşi instanţe, sub nr. x/2013 prin care Direcţia Generală a Finanţelor Publice Suceava solicitase deschiderea procedurii insolvenţei debitoarei S.C G. S.R.L. Interesul judecării separate a cererii a fost ca lichidatorul să fie unul ales, agreat de debitoare, astfel ca instituţiile publice creditoare să nu deţină o pondere ce le-ar fi permis să nu fie de acord cu persoana lichidatorului ales.

Pentru comparaţie, s-a făcut referire la dosarul nr. x/2014 al Tribunalului Suceava în care a fost admisă cererea formulată de creditoarea D.G.F. P. Iaşi, iar prin sentinţa civilă nr. 143/10.03.2017 în dosarul asociat x/2014 s-a soluţionat cererea de atragere a răspunderii patrimoniale formulate de Cabinetul de Insolvenţă IIIII. privind răspunderea administratorilor A. şi CC., prin obligarea acestora să suporte din averea proprie pasivul acesteia, până la concurenţa sumei de 307.951 RON.

Instanţa de control judiciar constată că susţinerile parchetului nu au un suport probator care să indice, dincolo de orice bănuială rezonabilă, existenţa unor acte proprii al inculpatei C. care să îmbrace forma unei înlesniri sau a unui ajutor dat inculpatului B., ca expresie a participaţiei penale a complicităţii.

Se reţine că, prin încheierea din 16.09.2020, instanţa de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie şi s-a dispus schimbarea încadrării juridice sub aspectul formei de participaţie penală a inculpatei C. din autorat la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 în complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000.

Potrivit art. 48 alin. (1) din C. pen., complicele este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. Înlesnirea comiterii faptei constituie o complicitate anterioară, iar ajutorul dat la comiterea faptei constituie o complicitate concomitentă.

O persoană juridică nu are atribuţii de serviciu, ci încredinţează îndatoriri de serviciu persoanei fizice ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul său, fiind, astfel, doar beneficiara exercitării acestora. În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., care are ca obiect juridic general relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a atribuţiilor de serviciu, situaţia premisă constă în existenţa unor îndatoriri de serviciu prevăzute de lege în exercitarea cărora să se afle funcţionarul prevăzut de art. 175 sau de art. 308 alin. (1) din C. pen., situaţie în care o persoană juridică nu se poate regăsi, aceasta neputându-se afla în exercitarea unor "atribuţii de serviciu".

Având în vedere că o persoană juridică nu ar putea avea calitatea de funcţionar public, funcţionar public asimilat în sensul art. 175 din C. pen. sau funcţionar în sensul art. 308 alin. (1) din C. pen., aceasta nu poate fi autor al infracţiunii de abuz în serviciu şi pentru că nu îndeplineşte condiţia privind obiectul juridic al acestei infracţiuni. Însă, o persoană juridică poate răspunde penal în calitate de complice sau instigator, forme de participaţie pentru care nu este necesară îndeplinirea exigenţelor prevăzute de lege pentru autor (în acest sens, Decizia nr. 9 din 13 februarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 24 martie 2023).

O condiţie pentru atragerea răspunderii unei persoane juridice în calitate de complice se referă la săvârşirea de către complice a unor activităţi menite să înlesnească, să îl ajute pe autor la săvârşirea faptei (C. Mitrache, C. Mitrache - Drept penal român Partea generală, Edit. Universul Juridic, Bucuresti, 2014, p. 375). Totodată, este necesar să existe o legătură subiectivă între participanţi, şi anume toţi participanţii trebuie să fie animaţi de aceeaşi voinţă comună de a săvârşi fapta prevăzută de legea penală.

Prin urmare, pentru a reţine în sarcina inculpatei C., complicitatea la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 48 alin. (1) C. pen. raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, este necesar a identifica un ajutor sau o înlesnire efectivă din partea inculpatei persoană juridică cu influenţă în planul dreptului penal.

Însă, din analiza probelor administrate în cauză şi care au fost anterior relevate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că din niciun mijloc de probă nu rezultă un act care să aparţină inculpatei C., ca manifestare de voinţă proprie, distinct de acţiunile inculpatului B., prin care să fie facilitată sau sprijinită activitatea desfăşurată de inculpatul B..

În consecinţă, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată, ca nefondate, criticile Ministerului Public.

Referitor la criticile din cuprinsul apelului declarat de partea civilă Municipiul Suceava, prin primar, se constată că acestea vizează soluţia instanţei de fond, prin care a fost respinsă, ca nefondată, acţiunea civilă formulată de partea civilă.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, Municipiul Suceava, prin primar, s-a constituit parte civilă cu suma de 4.607.229,24 RON, reprezentată de:

- impozit teren, impozit mijloace de transport, impozit clădiri PJ, impozit mijloace de transport cu masa mai mare de 12 t, taxa de ecologizare şi majorările aferente, conform titlului x/01.02.2018, în cuantum de 130.525,24 RON;

- investiţiile pe care S.C. G. S.R.L., societatea administrată de inculpatul A., trebuia să le realizeze conform Contractului nr. x/22.08.2005 şi nu le-a îndeplinit, în cuantum de 4.476.704 RON

Instanţa de control judiciar reţine că, în procesul penal, acţiunea civilă este guvernată de regulile dreptului civil, dar este alăturată acţiunii penale, având ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a inculpatului şi/sau a părţii responsabile civilmente ori a succesorilor acesteia, în vederea reparării prejudiciilor materiale şi/sau morale cauzate persoanei vătămate ca urmare a faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată.

Repararea prejudiciului material şi moral se realizează conform dispoziţiilor legii civile, sens în care se au în vedere dispoziţiile art. 1357 - 1371 din C. civ., potrivit cărora, pentru a exista o răspundere civilă delictuală, este necesară întrunirea cumulată a următoarelor condiţii: prejudiciul, fapta ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu, vinovăţia autorului faptei ilicite şi prejudiciabile.

Având în vedere că, faţă de inculpaţi este incidentă o soluţie de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., pentru inculpaţii A. şi B., respectiv art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. pentru inculpata C., în baza art. 397 alin. (1) coroborat cu art. 25 alin. (5) din C. proc. pen., se constată că în mod corect prima instanţă a respins, ca nefondată, acţiunea civilă formulată de Municipiul Suceava.

Soluţia de respingere a acţiunii civile exercitate de Municipiul Suceava, se întemeiază pe lipsa fundamentului răspunderii civile, nefiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale în raport cu persoana inculpaţilor A. şi B., iar conduita inculpatei C., lichidator judiciar de la intrarea societăţii G. S.R.L. în procedura simplificată de insolvenţă, nu se circumscrie unei fapte ilicite care să fi produs o pagubă.

De altfel, cererea Municipiului Suceava, prin care a solicitat acordarea unor despăgubiri, în cuantum de 4.476.704 RON, reprezentând investiţiile pe care S.C. G. S.R.L. trebuia să le realizeze conform Contractului nr. x/22.08.2005 având ca obiect extinderea Cimitirului Pacea din municipiul Suceava, excede obiectului judecăţii.

Potrivit art. 371 din C. proc. pen., judecata se mărgineşte la faptele şi la persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei.

Se constată că, în cursul urmăririi penale, prin adresele nr. x din 14.11.2017 şi 02.02.2018, Municipiul Suceava, având calitatea de creditor al debitoarei S.C. G. S.R.L. Suceava, s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 130.524,24 RON.

Ulterior, Municipiul Suceava, prin primar, a depus o completare la cererea de constituire de parte civilă, cu suma de 4.476.704 RON, reprezentând cuantumul investiţiilor pe care S.C. G. S.R.L. Suceava trebuia să le realizeze în temeiul contractului de parteneriat public - privat nr. x din 22.08.2005, privind Extinderea cimitirului Pacea, investiţii care nu au mai fost efectuate.

Se constată că această eventuală pagubă cauzată Municipiului Suceava nu decurge din faptele cercetate în prezenta cauză şi deduse judecăţii, analiza pretenţiilor formulate în acest sens fiind în competenţa instanţei civile.

Răspunderea civilă delictuală este declanşată ca urmare a cauzării unui prejudiciu printr-un fapt ilicit şi reprezintă obligaţia unei persoane de a repara prejudiciul cauzat altuia printr-o fapta ilicită sau, după caz, prejudiciul pentru care este chemata prin lege să răspundă. Însă, atunci când obligaţia de reparare a prejudiciului este urmarea nerespectării sau a încălcării unor obligaţii asumate în prealabil, printr-un contract, răspunderea va fi contractuală.

Văzând soluţia de respingere a apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Ploieşti, cu privire la inculpaţii A., B. şi C., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, pe care Înalta Curte - Completul de 5 Judecători urmează să o pronunţe, consecinţa legală este cea de respingere, ca nefondat, a apelului părţii civile Municipiul Suceava.

În ceea ce priveşte apelul părţii civile Statul român, prin ANAF, cu privire la soluţia instanţei de fond, prin care a fost respinsă acţiunea civilă exercitată de această parte civilă, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, se constată că Statul român, prin ANAF, s-a constituit parte civilă cu suma de 458.766 RON, reprezentând obligaţii de plată ale debitoarei S.C. G. S.R.L. către bugetul consolidat al statului şi pentru care s-a formulat cerere de înscriere a creanţei în dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Suceava, la care se adaugă accesoriile fiscale aferente prejudiciului reţinut, calculate de la data scadenţei obligaţiei de plată şi până la data achitării efective.

Pentru aceleaşi considerente anterior prezentate în examinarea apelului formulat de partea civilă Municipiul Suceava, prin primar, fără a relua aceeaşi analiză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că, în mod corect, instanţa de fond a respins, ca nefondată, acţiunea civilă formulată de Statul român, prin ANAF, având în vedere temeiul de drept prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. care stă la baza achitării inculpatului B. şi inculpatului A., respectiv cel prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. a) referitor la inculpata C., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, nefiind întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale.

III.3. În legătură infracţiunea de efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 reţinută în sarcina inculpatului A.

În apelul declarat, inculpatul A. a criticat soluţia instanţei de fond prin care a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 şi a solicitat achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

În susţinerea apelului formulat, inculpatul A. a arătat că Q. a preluat administrarea Cimitirului Pacea încă din anul 2008. Ulterior, activitatea din cimitir a fost preluată de K.. În anul 2016, Q. a redevenit administrator fiind succedat pentru perioade scurte de timp de J. şi QQQQ.. Cei patru s-au ocupat, conform propriilor declaraţii, de tot ceea ce însemna activitatea S.C. G. S.R.L.: încheierea contractelor de concesiune şi prestări servicii, încasarea sumelor de bani, eliberarea chitanţelor, organizarea executării lucrărilor de construcţie.

În consecinţă, eventuala dobândire a unor sume de bani din activitatea G. nu este echivalentă cu efectuarea unor operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, acestea putând fi dobândite în calitate de asociat al societăţii G. S.R.L., beneficiind astfel de profitul realizat de aceasta. Potrivit art. 15 alin. (1) din Legea nr. 96/2006, respectiv art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003, nu este instituită vreo incompatibilitate a calităţii de senator ori vicepreşedinte al consiliului judeţean, cu calitatea de asociat într-o societate comercială, care poate obţine beneficii din profitul societăţii. Însă, din punct de vedere probator, nu s-a dovedit, în mod cert, că inculpatul ar fi dobândit vreo sumă de bani din activitatea desfăşurată la cimitir.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, atât prin susţinerile de la termenul din data de 9 ianuarie 2023, cât şi prin concluziile scrise depuse la dosarul cauzei, apelantul inculpat A. a solicitat, în principal, achitarea, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. şi, în subsidiar, încetarea procesului penal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale.

Analizând criticile formulate, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că prima instanţă a constatat că faptele inculpatului A. care, în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, când a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, constând în încheierea de contracte de concesiune a locurilor de înhumare, contracte de prestări servicii privind activităţi de efectuarea a lucrărilor funerare şi încasare a sumelor de bani rezultate din aceste activităţi desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava realizate în numele S.C. G. S.R.L., pe care inculpatul o administra în fapt, şi care, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, când a deţinut funcţia de senator în Senatul României, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, constând în încheierea de contracte de concesiune a locurilor de înhumare, contracte de prestări servicii privind activităţi de efectuarea a lucrărilor funerare şi încasare a sumelor de bani rezultate din aceste activităţi desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, realizate în numele S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. pe care inculpatul le administra în fapt, realizând în cele două perioade temporale un folos necuvenit în cuantum total de 2.104.206 RON, întrunesc elementele de tipicitate ale infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, prevăzute de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că materialul probator administrat în faţa instanţei de control judiciar nu a relevate aspecte care să conducă la schimbarea situaţiei de fapt reţinute de către instanţa de fond.

În examinarea criticilor formulate de apelantul intimat inculpat A., care au vizat greşita sa condamnare, instanţa de control judiciar reţine că, potrivit art. 12 lit. a) în teza I din Legea nr. 78/2000, este pedepsită cu închisoare de la 1 la 5 ani, dacă este săvârşită în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, fapta care constă în efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană.

Din conţinutul art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 rezultă că elementul material al infracţiunii presupune îndeplinirea a două condiţii esenţiale:

- incompatibilitatea dintre funcţia/atribuţia/însărcinarea publică şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, să rezulte explicit din legea care guvernează activitatea ori statutul funcţiei respective (Decizia Curţii Constituţionale nr. 243/2017, publicată în M. Of. Nr. 527 din 6 iulie 2017, paragraful 38). În mod evident, raţiunea instituirii unei incompatibilităţi este aceea de a asigura cinstea, onestitatea sau imparţialitatea persoanei care exercită funcţia publică sau atribuţia ori însărcinarea, astfel încât dispoziţia legală vizează desfăşurarea activităţii prohibite circumscrisă unei funcţii incompatibile, indiferent dacă aceasta din urmă este exercitată în drept sau în fapt. Scopul principal al instituirii incompatibilităţilor este acela de a proteja mandatul şi, în mod indirect, de a garanta electoratului independenţa persoanei care îl reprezintă.

- operaţiunile financiare să fie efectuate ca acte de comerţ. În cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, incompatibilitatea decurge din modul de exercitare a unui anumit act exterior funcţiei, în afara îndatoririlor de serviciu (respectiv o operaţiune financiară sau o tranzacţie financiară) şi urmăreşte un scop patrimonial care nu trebuie însă efectiv realizat pentru ca fapta să fie infracţiune.

În consecinţă, pentru ca efectuarea de operaţiuni financiare să constituie elementul material al laturii obiective, este necesar ca operaţiunile financiare să fie efectuate ca acte de comerţ, iar operaţiunile financiare, ca acte de comerţ, să fie incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană.

Infracţiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 78/2000 este asimilată infracţiunilor de corupţie, deoarece acţiunea făptuitorului are ca finalitate obţinerea, direct sau indirect, a anumitor foloase necuvenite, în condiţiile în care obiectul juridic al acestora este constituit din relaţiile sociale referitoare la cinstea şi onestitatea persoanelor în exercitarea atribuţiilor lor de serviciu, a căror bună desfăşurare este incompatibilă cu îndeplinirea acestora în scopul obţinerii unor foloase ilicite.

În ceea ce priveşte activitatea prohibită a cărei realizare este incriminată de norma menţionată, aceasta constă în operaţiuni financiare, ca acte de comerţ. Referitor la operaţiunile financiare, ca element material al acestei infracţiuni se constată că legiuitorul a incriminat, în mod expres, în art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, doar operaţiunile financiare ca specie a operaţiunilor comerciale şi nu operaţiunile comerciale în general comise în condiţiile şi scopurile prevăzute de acelaşi text de lege.

Se reţine că prin operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, în accepţiunea art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, se înţelege desfăşurarea oricărei activităţi cu valoare sau finalitate financiară cuantificabilă în monedă, care are legătură în mod direct cu activitatea unui comerciant/profesionist.

Elementul material, efectuarea de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia, se examinează strict din perspectiva conduitei persoanei acuzate, a consecinţelor şi importanţei activităţii sale.

Urmarea prevăzută de lege reprezintă o stare de pericol, fapta pune în pericol valorile sociale protejate de norma penală referitoare la încrederea publică în activitatea desfăşurată de persoane ce exercită anumite funcţii ori atribuţii, care presupun lipsa oricăror acte de angrenare a funcţiei pentru obţinerea unor foloase ce dobândesc caracter necuvenit.

Fiind o infracţiune de pericol, aceasta se consumă în momentul în care persoana acuzată a efectuat operaţiunile financiare în scopul de a obţine un folos necuvenit.

Prin urmare, fapta este infracţiune atunci când există scopul obţinerii de foloase necuvenite, indiferent dacă foloasele au fost sau nu obţinute, după cum nu are relevanţă dacă folosul necuvenit este pentru subiectul activ sau pentru un terţ.

Infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie presupune un subiect activ calificat, care poate fi doar o persoană care ocupă o funcţie sau exercită o atribuţie ori însărcinare incompatibile cu efectuarea unor operaţiuni financiare, ca acte de comerţ.

În cauză, din perspectiva acuzaţiei formulate, inculpatul A., în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, cât a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava şi, apoi, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, cât a fost senator în Parlamentul României, a acţionat ca administrator de fapt al societăţii comerciale G. S.R.L.. Totodată, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, cât a avut calitatea de senator, a administrat în fapt şi societatea comercială F. S.R.L..

Conform prevederilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice.

Potrivit dispoziţiilor art. 82 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice a funcţiilor publice şi a mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei: calitatea de senator şi deputat este incompatibilă cu funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, precum şi la instituţiile publice.

În mod concret, deşi în perioada 29 ianuarie 2013 - 22 iunie 2016, era vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, inculpatul A. a exercitat în fapt atribuţiile de administrare a S.C. G. S.R.L. Suceava, deşi, potrivit statutului societăţii, administrator era martorul S., iar de la data de 26.04.2013, când societatea a intrat în procedura simplificată de insolvenţă, prerogativele acestei funcţii au fost preluate de către lichidatorul judiciar C., reprezentată de inculpatul B..

Apoi, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, inculpatul A., deşi era senator în Parlamentul României, a exercitat atribuţii de administrator de facto al S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L.. În perioada anterior menţionată, în ceea ce priveşte S.C. F. S.R.L., figurau ca asociat PPPP. (sora inculpatului), administrator NNNN. (cumnatul inculpatului), şi ulterior, din februarie 2017, E., ca asociat şi administrator.

În ceea ce priveşte elementul material constând în efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, din analiza anterioară a probatoriului administrat, a rezultat că în ceea ce priveşte Extinderea Cimitirului Pacea, inculpatul A. a dispus, supravegheat şi coordonat, ca administrator de fapt, activităţile de concesiune, construcţii şi amenajare a monumentelor funerare, a încasat periodic contravaloarea taxelor aferente concesionării locurilor de înmormântare, prestărilor de servicii şi efectuarea lucrărilor funerare de la clienţii persoane fizice, fiind eliberate chitanţe nefiscalizate în schimbul sumelor de bani încasate. În mod concret, inculpatul a stabilit tarifele corespunzătoare serviciilor prestate clienţilor persoane fizice în executarea contractelor, a coordonat activităţile de aprovizionare cu materiale necesare executării lucrărilor achitate de clienţi, a discutat în mod direct cu unii dintre clienţi, a acordat reduceri de taxe, a asigurat şi remunerat muncitorii implicaţi în activitatea desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea.

Totodată, din conţinutul normativ al infracţiunii rezultă că pentru existenţa infracţiunii menţionate este necesară o pluralitate de acte de executare (cel puţin două acte pentru care se poate angaja răspunderea penală), aspect realizat în prezenta cauză.

Infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 se consumă în momentul în care persoana acuzată a efectuat actele de comerţ în scopul de a obţine un folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, fapta fiind infracţiune atunci când există scopul obţinerii de foloase necuvenite, indiferent dacă foloasele au fost sau nu obţinute.

Inculpatul A. a acţionat de fiecare dată în scopul obţinerii pentru sine a unor sume de bani necuvenite, din activităţile de prestări servicii desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea de cele două societăţi comerciale.

Caracterul necuvenit al folosului material rezultă din faptul că inculpatul A. a exercitat atribuţia de administrator de fapt al celor două societăţi comerciale S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. şi a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ fiind în stare de incompatibilitate legală, determinată de exercitarea funcţiei de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, respectiv a funcţiei de senator în Senatul României.

Sub aspectul laturii subiective, prin faptele sale, inculpatul A. a acţionat cu intenţie întrucât, nu numai că nu s-a menţinut dincolo de orice suspiciune de natură a deturna prestigiul celor două funcţii ocupate de-a lungul timpului, ci în deplină cunoştinţă de cauză a realizat, ca administrator de fapt, operaţiuni financiare în scopul de a obţine profituri materiale, ştiind că o persoană învestită cu atributul funcţiilor sale este incompatibilă a exercita acest tip de acte.

Conform raportului de expertiză financiar-contabilă, precum şi a suplimentului la raport, întocmite în cursul cercetării judecătoreşti, din activităţile desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, realizate în numele S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi pe care inculpatul A. le-a administrat în fapt, în stare de incompatibilitate, s-a realizat, în cele două perioade de timp, un folos necuvenit în cuantum total de 2.104.206 RON (1.472.474 RON, la care se adaugă 631.732 RON).

Astfel, în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, când a fost vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava şi 21.12.2016 - 30.09.2017, când a fost senator în Parlamentul României şi, în acelaşi timp, administrator de facto al S.C. G. S.R.L., s-a realizat un folos necuvenit în sumă de 1.472.474 RON. În perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, în care inculpatul a deţinut funcţia de senator în Senatul României şi, concomitent, pe cea de administrator de facto al S.C. F. S.R.L., s-a realizat un folos necuvenit în cuantum de 631.732 RON.

Prin criticile formulate, apelantul inculpat A. a susţinut că din probele administrate rezultă că administratorii Q. şi K. au încheiat contractele de concesiune şi prestări servicii, au încasat sumele reprezentând contravaloarea contractelor încheiate şi au eliberat chitanţe pentru aceste încasări, astfel încât nu rezultă, fără echivoc, că inculpatul a dobândit venituri din activitatea societăţilor S.C. G. S.R.L. şi F. S.R.L. şi că i-au fost predate sume de bani de către administratorii de cimitir.

Contrar susţinerilor apelantului inculpat A., se constată că în cauză, din coroborarea elementelor ce au rezultat din mijloacele de probă constând în înscrisuri, declaraţii martorilor Q., K., QQQQ., J., M., U., L., precum şi raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport, a rezultat că inculpatul a exercitat atribuţia de administrator de fapt al S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. şi a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ fiind în stare de incompatibilitate legală, atrasă de funcţia de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, respectiv de funcţia de senator în Senatul României.

Aşa cum s-a arătat anterior, infracţiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 78/2000 este o infracţiune de pericol, care se consumă la momentul în care persoana acuzată a efectuat actele de comerţ, în scopul de a obţine un folos necuvenit, pentru sine sau pentru altul, fără a avea relevanţă dacă scopul a fost sau nu atins.

Dincolo de împrejurarea că probele administrate au demonstrat obţinerea foloaselor necuvenite de către inculpatul A., acest aspect nu schimbă natura juridică a infracţiunii care este o infracţiune de pericol.

Obţinerea pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite nu constituie elemente de tipicitate ce conturează latura obiectivă a acestei infracţiuni, ci defineşte latura subiectivă a infracţiunii, fiind suficient şi necesar, ca inculpatul să acţioneze în scopul obţinerii unui folos pentru sine sau pentru altul, chiar dacă acest folos nu s-a obţinut.

Prin urmare, apreciind ca nefondate criticile formulate de apelantul intimat inculpat A., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii prevăzută de art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, corespunzător operaţiunilor financiare efectuate de inculpat, astfel cum au fost reţinute de instanţa de fond prin sentinţa penală apelată.

În aceste condiţii, instanţa de control judiciar va analiza termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 reţinută în sarcina inculpatului A., prin raportare la durata acestui termen, din perspectiva dispoziţiile art. 154 alin. (1) din C. pen., precum şi la intervalul de timp în care acesta a curs în prezenta cauză.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că urmare a reconfigurării art. 155 alin. (1) din C. pen., în baza Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale şi a interpretării din Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, dispoziţiile din cuprinsul normei nu au mai prevăzut, în intervalul 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, vreun act susceptibil de întrerupere a prescripţiei.

Decizia nr. 358/26.05.2022 pronunţată de Curtea Constituţională are drept efect lipsirea de forţă juridică a instituţiei prescripţiei speciale, cu consecinţa revenirii la termenul general, reglementat în art. 154 din C. pen.

Prin urmare, C. pen. în vigoare în intervalul de timp anterior indicat are caracterul unei legi penale care asigură o situaţie mai favorabilă inculpatului din perspectiva art. 5 din C. pen.

Infracţiunea de efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar termenul general de prescripţie este de 5 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.

Cu privire la fapta de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, se reţine că inculpatul A., în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016, când a deţinut funcţia de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, constând în încheierea de contracte de concesiune a locurilor de înhumare, contracte de prestări servicii privind activităţi de efectuarea a lucrărilor funerare şi încasare a sumelor de bani rezultate din aceste activităţi desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava realizate în numele S.C. G. S.R.L., pe care inculpatul o administra în fapt, şi respectiv, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, când a deţinut funcţia de senator în Senatul României, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, constând în încheierea de contracte de concesiune a locurilor de înhumare, contracte de prestări servicii privind activităţi de efectuarea a lucrărilor funerare şi încasare a sumelor de bani rezultate din aceste activităţi desfăşurate la Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, realizate în numele S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. pe care inculpatul le administra în fapt, realizând în cele două perioade temporale un folos necuvenit în cuantum total de 2.104.206 RON.

Potrivit art. 154 alin. (2) din C. pen., termenele de prescripţie ale răspunderii penale încep să curgă de la momentul săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunii prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, termenul curge de la terminarea întregii activităţi infracţionale, respectiv 30.09.2017.

Conform art. 156 alin. (1) din C. pen. cursul termenului prescripţiei răspunderii penale este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal. (2) Prescripţia îşi reia cursul din ziua în care a încetat cauza de suspendare.

Prin încheierea din data de 12 septembrie 2022, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, în temeiul art. 476 alin. (4) din C. proc. pen., a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea sesizării ce face obiectul dosarului nr. x/2022 aflat de rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.

Cauza a fost repusă pe rol prin rezoluţia din camera de consiliu din data de 6 decembrie 2022, având în vedere că la data de 28 noiembrie 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, iar primul termen după reluarea judecăţii a fost cel din data de 9 ianuarie 2023.

Suspendarea judecăţii constituie o cauză de suspendare a prescripţiei răspunderii penale, fiind o împrejurare ce împiedică temporar continuarea procesului penal (art. 476 alin. (4) din C. proc. pen.). De asemenea, sesizarea privind pronunţarea unei hotărâri prealabile constituie o cauză facultativă de suspendare a judecăţii.

Se constată că în prezenta cauză nu sunt incidente alte temeiuri de suspendare de drept ale judecăţii şi ale prescripţiei răspunderii penale, respectiv cele prevăzute de art. 43 alin. (2) din Anexa 1 a Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României şi art. 64 alin. (5) din Anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020 privind prelungirea stării de urgenţă pe teritoriul României, ambele emise de preşedintele României, având în vedere că în dosar, încă din faza de urmărire penală, există un martor faţă de care s-au dispus măsuri de protecţie.

Potrivit dispoziţiilor anterior menţionate, "procesele penale aflate în curs pe rolul instanţelor de judecată, (…), se suspendă de drept pe durata stării de urgenţă, cu excepţia cauzelor (…) ce cuprind măsuri de protecţie a victimelor şi a martorilor."

De altfel, se constată că instanţa de fond nu a procedat la suspendarea judecăţii, în baza textelor anterior menţionate, ci a preschimbat, din oficiu, prin rezoluţia din 11 martie 2020, din camera de consiliu, în baza art. 353 alin. (10) din C. proc. pen., termenele de judecată din datele de 18 martie 2020 şi 1 aprilie 2020, pentru data de 10 iunie 2020 .

Prin urmare, suspendarea cursului termenului de prescripţie a răspunderii penale a avut ca moment de început data de 12 septembrie 2022, când s-a dispus suspendarea judecăţii în vederea soluţionării sesizării privind pronunţarea unei hotărâri prealabile, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2022 aflat de rolul Completului pentru delegarea unor chestiuni de drept în materie penală al Înaltei Curţi. Se reţine că data de 12 septembrie 2022 nu intră în durata termenului de prescripţie, ci este integrată perioadei de suspendare a cursului acestui termen.

Momentul de la care prescripţia răspunderii penale şi-a reluat cursul a fost, potrivit art. 156 alin. (2) din C. pen. şi art. 476 alin. (4) din C. proc. pen., data de 28 noiembrie 2022 - data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 1141, a Deciziei nr. 67 din 25 octombrie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală. Faţă de natura substanţială a termenului de prescripţie, data încetării cauzei de suspendare marchează reluarea cursului acestui termen, ceea ce înseamnă că data de 28 noiembrie 2022 intră în durata sa.

Prin urmare, suspendarea cursului prescripţiei răspunderii penale a operat, în speţă, în intervalul 12 septembrie 2022 - 27 noiembrie 2022, pe o perioadă de 2 luni şi 16 zile, determinată conform art. 186 alin. (1) din C. pen.

Totodată, durata suspendării prescripţiei răspunderii penale nu este echivalentă cu cea în care a operat şi suspendarea judecăţii, aceasta fiind reluată prin rezoluţia din Camera de consiliu, la data de 6 decembrie 2022.

Se reţine că, în cauză, suspendarea judecăţii a fost dispusă în baza unei dispoziţii legale procesuale prevăzute de art. 476 alin. (4) din C. proc. pen., care indică momentul încetării suspendării, iar din interpretarea dispoziţiilor art. 156 alin. (2) din C. pen., rezultă că publicarea deciziei completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, marchează data încetării suspendării prescripţiei, indiferent dacă judecata a fost reluată la acea dată sau la un moment ulterior, stabilit administrativ.

Având în vedere că, în perioada 12 septembrie 2022 - 27 noiembrie 2022, cursul prescripţiei a fost suspendat, rezultă că termenul de 5 ani a curs, iniţial, în intervalul 30.09.2017 - 11 septembrie 2022 (ziua anterioară suspendării) pe o perioadă de 4 ani, 11 luni şi 11 de zile şi şi-a reluat cursul la data de 28 noiembrie 2022, împlinindu-se după trecerea unui interval de 19 zile, respectiv la data de 16 decembrie 2022.

Prin urmare, termenul general de prescripţie a răspunderii penale, s-a împlinit în data de 16 decembrie 2022.

Totodată, se reţine, contrar susţinerilor parchetului, că situaţiile de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale din perspectiva O.U.G. nr. 71/2022 se vor aplica cu privire la faptele comise începând cu data de 30 mai 2022, dispoziţiile ordonanţei neputând fi aplicate retroactiv în cauzele pendinte, fiindcă nu au natura unei legi penale mai favorabile. Conform art. 7 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, este interzisă aplicarea retroactivă a dreptului penal în detrimentul acuzatului (Cauza Welch împotriva Regatului Unit, hotărârea din 9 februarie 1995).

Faţă de aceste considerente, împlinirea termenului general de prescripţie a răspunderii penale pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000 reţinute în sarcina inculpatului A., atrage incidenţa cauzei de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi impune soluţia de încetare a procesului penal, în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (8) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

III.4. Referitor la infracţiunea de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. reţinută în sarcina inculpatului A.

Apelantul intimat inculpat A. a criticat prin apelului formulat în cauză, soluţia pronunţată de prima instanţă în sensul condamnării sale la pedeapsă de 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată (7 acte materiale), considerând că se impune achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

A arătat că din probatoriul administrat nu rezultă, în mod neechivoc, că inculpatul a obţinut venituri din activitatea societăţilor S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., singurele probe administrate în acest sens, fiind declaraţiile martorilor Q. şi K.. Deşi a solicitat încuviinţarea unei expertize grafoscopice a scrisului şi semnăturilor la care se referă cei doi martori, instanţa a respins această cerere de probe.

Prin cererea depusă la dosarul cauzei, la termenul din data de 12 septembrie 2022, apelantul inculpat A. a solicitat instanţei de control judiciar să constate că, în cauză, este împlinit termenul general de prescripţie pentru infracţiunea prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., arătând că solicită, în temeiul art. 18 din C. proc. pen., continuarea procesului penal.

Completul de 5 Judecători constată că, în esenţă, acuzaţia reţinută în sarcina inculpatului A. este aceea că, în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, în perioada 29.01.2013-22.06.2016, şi senator în Parlamentul României, în perioada 21.12.2016-30.09.2017, a omis, cu intenţie, în declaraţiile de avere din 28.04.2014, 08.06.2015, 20.05.2016, 30.06.2016, 12.10.2016, 16.01.2017 şi 12.06.2017 înregistrate la Agenţia Naţională de Integritate, să declare veniturile obţinute pentru sine din activitatea desfăşurată, în anii 2013-2016, de S.C. G. S.R.L. şi, în anul 2016, de S.C. F. S.R.L. la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în sumă totală de 1.690.716 RON, faptă prevăzută de art. 326 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (7 acte materiale).

Potrivit art. 326 din C. pen., constituie fals în declaraţii declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia serveşte la producerea acelei consecinţe.

Conform art. 28 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, fapta persoanei care, cu intenţie, depune declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit C. pen.

Analizând susţinerile apelantului intimat inculpat A., în sensul că probele administrate au fost apreciate în mod greşit, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că situaţia de fapt a fost stabilită de prima instanţă în raport cu declaraţiile martorilor Q., K., MMMM., J. şi M., înscrisuri, inclusiv documentele de plată justificative, chitanţele nefiscalizate, declaraţiile de avere menţionate depuse de inculpatul A., procesele-verbale din datele de 18.07.2016, 01.08.2016, 11.08.2016, 18.08.2016 şi 30.08.2016 întocmite de colaboratorul cu identitate protejată, raportul de expertiză financiar-contabilă şi suplimentul la raport.

Din analiza probelor administrate de către prima instanţă, coroborate cu cele administrate în cursul urmăririi penale, văzând şi declaraţiile date de către martorii K. şi MMMM. în faţa instanţei de apel, se apreciază că situaţia de fapt aferentă acuzaţiei de fals în declaraţii formulate faţă de apelantul intimat inculpat A. a fost corect reţinută de către prima instanţă.

Fără a relua pe larg, expunerea acestei situaţii realizată prin sentinţa apelată, instanţa de control judiciar consideră justificată maniera de interpretare a declaraţiilor martorilor audiaţi în cauză care se coroborează cu toate probele administrate cu privire la aspectele analizate.

Astfel, din declaraţiile date de martorul Q. care, în perioadele iulie 2008 - iulie 2013, respectiv iunie 2016 - finele anului 2017, a lucrat fără forme legale la Extinderea cimitirului Pacea, a rezultat că beneficiarii lucrărilor de servicii şi concesionarii achitau taxele şi contravaloarea acestora, iar plăţile se făceau către martor care elibera chitanţe. Martorul a precizat că atunci când preda banii inculpatului A., cei doi realizau un calcul al sumelor plătite de clienţi şi, pe spatele ultimei chitanţe completate, inculpatul A. scria totalul şi semna. Suma care rezulta din adunarea valorii tuturor chitanţelor era preluată de A.. Martorul a mai precizat că banii pentru plata materialelor folosite în construcţii erau luaţi din încasări, iar restul îl preda inculpatului A. care consemna calculele pe verso-ul ultimei chitanţe completate ţinând seama de aceste cheltuieli ce rezultau din prestările de servicii. A. venea săptămânal la cimitir, în principal pentru a ridica sume de bani, dar au fost şi cazuri în care martorul s-a deplasat la biroul lui A. din cadrul Consiliului Judeţean Suceava pentru a-i preda sumele de bani încasate pentru lucrările realizate la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea.

Atunci când se termina blocul de chitanţe, inculpatul A. aducea un alt chitanţier şi prelua cotorul celui vechi cu duplicatele chitanţelor, inclusiv chitanţa pe care acesta semnase de primirea sumelor de bani.

Acelaşi împrejurări sunt relevate şi de către martorul K., care a lucrat fără forme legale şi a administrat activitatea desfăşurată la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în perioada iulie 2013 - iunie 2016. Acesta a relatat că banii pe care îi încasa, reprezentând taxele de concesiune, avansurile pentru diverse lucrări, taxele de înhumare şi ratele de lucrări îi folosea pentru aprovizionarea cu materiale, salariile muncitorilor, iar diferenţa era predată inculpatului A., fie la cimitir, fie la birou său de la consiliul judeţean, o dată sau de două ori pe săptămână, cuantumul acestor sume fiind diferit, în funcţie de încasări şi cheltuieli (3000, 5000 sau 7000 RON).

În mod similar, martorul era în posesia unui singur chitanţier, adus de către inculpatul A., iar după utilizarea completă, cotorul acestuia era predat tot inculpatului care aducea un chitanţier nou. Conform precizărilor martorului, de fiecare dată când preda banii inculpatului A., acesta semna pe spatele ultimei chitanţe, ocazie cu care se făcea calculul diferenţei între sumele încasate şi cheltuieli, rezultând suma de predat acestuia.

Declaraţiile acestor martori se coroborează cu cele ale martorului MMMM., care într-o perioadă de 2 săptămâni în anul 2012 şi 2 săptămâni în anul 2014, i-a ţinut locul martorului K., şi care a prezentat un mod de lucru identic cu inculpatul A., precum şi cele ale martorului M..

Astfel, din procese-verbale întocmite de colaboratorul cu identitate protejată VVV., precum şi din procesele-verbale de redare a înregistrărilor realizate în mediul ambiental, rezultă că sumele de bani încasate din operaţiunile economice realizate la Extinderea cimitirului Pacea, pentru care s-au eliberat chitanţe nefiscalizate, au fost predate inculpatului A., sumele variind între 3.000 RON şi 47.800 RON.

Din analiza şi evaluarea chitanţelor emise către clienţii persoane fizice, reprezentând contravaloarea redevenţelor de concesionare, taxelor de înmormântare, de întreţinere cimitir, plăţile pentru serviciile şi lucrările funerare efectuate în baza contractelor de concesiune şi prestări de servicii, existente la dosarul cauzei, potrivit raportului de expertiză financiar-contabilă şi suplimentului la raport, valoarea totală a sumelor încasate de S.C. G. S.R.L. în perioada 2013 - 2016 şi de S.C. F. S.R.L. în anul 2016, a fost în cuantum de 1.690.716 RON:

- 255.269 RON în anul 2013, din care 49.004 RON încasată de S.C. G. S.R.L., înainte de intrarea în insolvenţă (Anexa A1 la raportul de expertiză - de la nr. crt. 973 JJJJJ., chitanţa nr. x din 03.01.2013) şi 206.265 RON, în anul 2013, după intrarea în insolvenţă (Anexa A2 la raportul de expertiză - calculat până la nr. crt. 182 KKKKK., chitanţa nr. x din 30.12.2013);

- 437.091 RON în anul 2014, încasată de S.C. G. S.R.L. (Anexa A2 la raportul de expertiză - calculat de la nr. 183 LLLLL., chitanţă nr. 467 din 03.01.2014 până la nr. crt. 551 MMMMM., chitanţă nr. 1457 din 23.12.2014);

- 452.397 RON în anul 2015, încasată de S.C. G. S.R.L. (Anexa A2 la raportul de expertiză - calculat de la nr. 552 EEE., chitanţă nr. 1463 din 03.01.2015 până la nr. crt. 959 NNNNN., chitanţă nr. 384 din 30.12.2015);

- 542.359 RON în anul 2016, încasată de S.C. G. S.R.L. (Anexa 2 la raportul de expertiză - calculat de la nr. crt. 960 OOO., chitanţă nr. 386 din 04.01.2016 până la nr. crt. 1369 OOOOO., chitanţă nr. 105 din 30.12.2016, inclusiv; şi conform suplimentului la raport - răspuns obiectiv A);

- 3600 RON în anul 2016, încasată de S.C. F. S.R.L. (Anexa 3 la raportul de expertiză -până la nr. crt. 37 PPPPP.).

În raport de probatoriul administrat, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că inculpatul A. a încasat sumele de bani provenite de la persoanele fizice care au achitat taxe de concesiune, prestări servicii funerare, taxe de întreţinere cimitir, taxe de înmormântare către S.C. G. S.R.L., în perioada 2013 - 2016 şi S.C. F. S.R.L., în anul 2016.

Se reţine astfel, că în virtutea funcţiei de vicepreşedinte al Consiliul Judeţean Suceava, în perioada 29.01.2013 - 22.06.2016 şi a celei de senator în Parlamentul României, în perioada 21.12.2016 - 30.09.2017, inculpatul A. avea obligaţia ca în declaraţiile de avere date în perioada 2014 - 2017, să declare veniturile obţinute din activitatea desfăşurată în anii 2013-2016 de S.C. G. S.R.L. şi în anul 2016, de S.C. F. S.R.L..

Din analiza declaraţiilor de avere din 28.04.2014 (completată de A. în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava), 08.06.2015 (completată de A., în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava), 20.05.2016 (completată de A., în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava), 30.06.2016 (completată de A., în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava), 12.10.2016 (completată de A., în calitate de candidat la Senatul României), 16.01.2017 (completată de A., în calitate de senator), 12.06.2017 (completată de A., în calitate de senator), rezultă că inculpatul, cu intenţie, a omis să consemneze veniturile încasate în nume propriu, din activităţi comerciale derulate de S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. Suceava, la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea din municipiul Suceava.

Din probele administrate, rezultă că inculpatul A. a acţionat cu intenţie, deoarece în deplină cunoştinţă de cauză a omis să declare sumele de bani efectiv încasate, în cuantum total de 1.690.716 RON, ca urmare a încheierii contractelor de concesiune şi prestări servicii de către cele două societăţi comerciale cu beneficiarii acestor contracte.

Raportat la ansamblul acestor considerente, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători, apreciind ca nefondate criticile formulate de inculpatul A., constată că în speţă sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 326 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (7 acte materiale), astfel cum au fost reţinute de instanţa de fond prin sentinţa penală apelată.

Apelantul inculpat A. a solicitat instanţei de control judiciar să constate că, în cauză este împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 326 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că urmare a reconfigurării conţinutului dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., în baza Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale şi, subsecvent, a interpretării obligatorii regăsite în Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, norma de drept penal analizată nu a mai prevăzut, în intervalul 25 iunie 2018 - 30 mai 2022, vreun act susceptibil de întrerupere a prescripţiei. Această particularitate imprimă C. pen. în vigoare în intervalul de timp anterior menţionat, caracterul unei legi penale care asigură o situaţie mai favorabilă pentru inculpat şi care este aplicabilă în cauză conform art. 5 din C. pen.

În acest context, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va analiza termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. reţinută în sarcina inculpatului A., prin raportare la durata acestui termen, astfel cum este reglementată prin dispoziţiile art. 154 alin. (1) din C. pen., precum şi la perioada în care acesta a curs în cauza de faţă.

Se reţine că infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată se pedepseşte, conform art. 326 din C. pen., cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, iar termenul general de prescripţie este de 5 ani, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen.

Cu privire la fapta de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 326 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., se constată că inculpatul A. în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava, în perioada 29.01.2013-22.06.2016 şi senator în Parlamentul României, în perioada 21.12.2016-30.09.2017 a omis, cu intenţie, în declaraţiile de avere din 28.04.2014, 08.06.2015, 20.05.2016, 30.06.2016, 12.10.2016, 16.01.2017 şi 12.06.2017 înregistrate la Agenţia Naţională de Integritate, să declare veniturile obţinute pentru sine din activitatea desfăşurată, în anii 2013-2016, de S.C. G. S.R.L. şi, în anul 2016, de S.C. F. S.R.L. la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în sumă totală de 1.690.716 RON.

Conform art. 154 alin. (2) din C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, iar în cazul infracţiunilor continuate, de la data săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni.

Astfel, faţă de natura substanţială a termenului general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată prevăzută de art. 326 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., acesta a început să curgă din 12 iunie 2017 şi s-a împlinit în data de 11 iunie 2022.

Prin urmare, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că a devenit incidentă o cauză care împiedică exercitarea acţiunii penale cu privire la infracţiunea prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. reţinută în sarcina inculpatului A. şi se impune soluţia de încetare a procesului penal, în conformitate cu dispoziţiile art. 396 alin. (8) raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.

III.5. Referitor la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) reţinută în sarcina inculpatului A. şi infracţiunea de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (două acte materiale), reţinută în sarcina inculpatului E.

Prin apelul formulat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat sentinţa apelată arătând că în motivarea soluţiei de achitare a inculpaţilor A. şi E., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa a reţinut că înscrisul denumit "contract de subantrepriză nr. x din 118.02.2013", deşi s-a dovedit că a fost falsificat, nu ar fi fost apt să producă consecinţe juridice, întrucât în art. 10 alin. (2) din caietul de sarcini care a stat la baza încheierii contractului de parteneriat public - privat încheiat în 2005 între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava, era prevăzut că "pe durata contractului se interzice investitorului subcontractarea serviciului public", astfel încât S.C. G. S.R.L. nu putea încheia în mod valabil un contract de subantrepriză cu S.C. F. S.R.L..

In opinia acuzării, contractul de subantrepriză falsificat folosit de către inculpatul E., prin depunerea lui atât la dosarul cauzei cât şi la Primăria municipiului Suceava, prezenta toate elementele care creau aparenţa unui înscris perfect valabil (era datat, semnat şi ştampilat de părţile contractante), iar pentru devoalarea lui ca fiind un înscris falsificat a fost nevoie de analizarea sa minuţioasă sa de către organele de urmărire penală, în cursul cercetării judecătoreşti fiind consultat inclusiv un expert criminalist.

Înscrisul falsificat a fost depus şi la Primăria municipiului Suceava care efectua verificări cu privire la împrejurările în care S.C. F. S.R.L. desfăşura activităţi la Extinderea cimitirului Pacea, iar acest înscris falsificat avea o putere probatorie aparentă, în sensul că era susceptibil să facă proba faptului în dovedirea căruia a fost invocat, şi, totodată, avea semnificaţie juridică, în sensul că era susceptibil să dea naştere unor consecinţe juridice.

Atât apelantul intimat inculpat A., cât şi intimatul inculpat E. au solicitat menţinerea soluţiei de achitare şi, în subsidiar, încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (2 acte materiale) reţinută în sarcina inculpatului A. şi respectiv, infracţiunea de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 323 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (două acte materiale) reţinută în sarcina inculpatului E..

În acest context, având în vedere manifestarea de voinţă a inculpatului A. şi a inculpatului E., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va avea în vedere aplicarea corespunzătoare a soluţiilor alternativ prevăzute de art. 396 alin. (7) sau art. 396 alin. (8) din C. proc. pen.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că prin rechizitoriu, s-a arătat că, în perioada 10.12.2017 - 05.01.2018, inculpatul A. a falsificat, prin antedatare, un înscris pe care l-a denumit "contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013", încheiat între S.C. G. S.R.L., în calitate de antreprenor general, prin administrator A., şi S.C. F. S.R.L., în calitate de subantreprenor, prin administrator PPPP., având ca obiect proiectarea, finanţarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea bunului public "Extinderea cimitirului Pacea", iar ulterior, prin intermediul inculpatului E., l-a depus la dosarul cauzei cu scopul de a induce în eroare organele judiciare şi de a crea "un titlu" în baza căruia S.C. F. S.R.L. Suceava a desfăşurat activităţi de exploatare a obiectivului de interes public Extinderea cimitirului Pacea, în condiţiile în care făcea obiectul contractului de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005, încheiat între Primăria municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava.

Referitor la inculpatul E., prin rechizitoriu şi ulterior, prin ordonanţa de remediere a actului de sesizare a instanţei, s-a precizat, în privinţa infracţiunii de uz de fals în formă continuată prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. pentru care a fost trimis în judecată inculpatul, că acuzaţia se referă la folosirea intenţionată de către inculpatul E., la două date diferite (05.01.2018 şi 08.02.2018), în modalitatea depunerii la două instituţii diferite (Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava şi Primăria municipiului Suceava), a aceluiaşi înscris sub semnătură privată falsificat (în original la prima instituţie şi în copie la cea de-a doua) şi anume a înscrisului denumit "contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013", cunoscând că fusese falsificat prin antedatare de către inculpatul A., scopul utilizării acestui înscris fiind acela al inducerii în eroare a organelor judiciare şi a organelor de control din cadrul Primăriei municipiului Suceava care efectuau verificări cu privire la împrejurările în care S.C. F. S.R.L. a desfăşurat activitate la Obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în condiţiile în care obiectivul de interes public era dat în exploatarea exclusivă a S.C. G. S.R.L. prin contractul de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005, încheiat între Primăria municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava.

Astfel, s-a precizat că reprezintă infracţiunea de uz de fals în formă continuată, săvârşită de inculpatul E., faptele constând în aceea că:

- la data de 05.01.2018 a depus la dosarul cauzei înscrisul denumit "contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013", cunoscând că acest înscris fusese falsificat prin antedatare de către inculpatul A., cu scopul de a induce în eroare organele judiciare şi de a crea "un titlu" în baza căruia S.C. F. S.R.L. Suceava a desfăşurat activităţi de exploatare a obiectivului de interes public Extinderea cimitirului Pacea, în condiţiile în care făcea obiectul contractului de parteneriat public-privat nr. x din 22.08.2005, încheiat între Primăria municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava şi

- la data de 08.02.2018, în timp ce era cercetat penal în prezenta cauză pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals, a depus la Primăria municipiului Suceava - Direcţia Patrimoniu, copia aceluiaşi înscris, cunoscând că fusese falsificat prin antedatare de către inculpatul A., în scopul arătat anterior.

Conform art. 322 din C. pen., infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul dintre modurile prevăzute de art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice.

Totodată, potrivit art. 323 din C. pen., infracţiunea de uz de fals constă în folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că în ceea ce priveşte cele două infracţiuni, obiectul juridic este reprezentat de relaţiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile sub semnătură privată.

În ceea ce priveşte elementul material al laturii obiective, infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată presupune o acţiune de falsificare a unui înscris sub semnătură privată, prin unul dintre modurile arătate în art. 320 sau 321 C. pen.. Este necesară nu doar falsificarea înscrisului sub semnătură privată, ci şi folosirea acestuia de către făptuitor sau încredinţarea acestuia altei persoane spre a fi folosit, în scopul de a produce consecinţe juridice. În cazul infracţiunii de uz de fals, elementul material constă în folosirea efectivă a înscrisului sub semnătură privată falsificat, fiind necesar ca făptuitorul să cunoască faptul că înscrisul este fals.

Sub aspectul laturii subiective, cele două infracţiuni se săvârşesc cu intenţie directă, făptuitorii dându-şi seama de natura şi urmările faptei lor şi să fi dorit producerea acestora.

Urmarea imediată constă în starea de pericol pentru relaţiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură înscrisurile sub semnătură privată.

Infracţiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată, respectiv de uz de fals, se consumă în momentul realizării faptei tipice.

Instanţa de control judiciar apreciază că situaţia de fapt a fost corect reţinută de către prima instanţă, în urma unei analize coroborate a probatoriilor.

Astfel, se reţine că, la data de 22 august 2005, s-a încheiat contractul nr. x de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea din Suceava între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L., prin administrator A.. Durata contractului era de 50 de ani de la data încheierii lui, iar potrivit art. 7 alin. (2) din contract, investitorul se obliga să efectueze investiţii la obiectul Extinderea cimitirului Pacea în valoare de 44.767.032.000 ROL. Obiectul contractului îl constituia realizarea lucrărilor de investiţii înscrise în studiul de fezabilitate, precum şi întreţinerea aleilor, clădirilor, instalaţiilor, împrejmuirilor, concesionarea locurilor de înhumare, efectuarea prestaţiilor necesare înhumării sau incinerării, executarea de construcţii funerare, asigurarea pazei şi ordinii în perimetrul cimitirului, menţinerea apei freatice la adâncimi mai mari de doi metri.

Ulterior începerii cercetărilor penale în cauză, la data de 5 ianuarie 2018, inculpatul E., administratorul statutar al S.C. F. S.R.L., a depus la dosarul cauzei, în original, contractul de subantrepriză nr. x datat 18.02.2013 presupus încheiat între antreprenorul general S.C. G. S.R.L., prin administrator A. şi subantreprenorul S.C. F. S.R.L., prin administrator PPPP., având ca obiect proiectarea, finanţarea, construcţia, exploatarea şi întreţinerea bunului public "Extinderea cimitirului Pacea", iar la data de 08.02.2018, a depus înscrisul, în copie, la Primăria Municipiului Suceava - Direcţia Patrimoniu.

Din probatoriul administrat în cauză, se constată că înscrisul denumit contract de subantrepriză nr. x a fost întocmit şi antedatat de inculpatul A., pentru a crea o justificare în legătură cu S.C. F. S.R.L. şi activitatea desfăşurată la Extinderea cimitirului Pacea.

Astfel, înscrisul intitulat "contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013" apare semnat de numita PPPP. (sora inculpatului A.). Potrivit datelor furnizate de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Suceava, administrator al societăţii a fost NNNN. (soţul numitei PPPP.) care a decedat la 03.10.2013, fiind revocat din funcţie la 23.02.2017, când a fost numit administrator inculpatul E..

Totodată, din declaraţiile martorilor Q., K., M. şi MMMM., rezultă că S.C. F. S.R.L. a desfăşurat activitate economică la Extinderea cimitirului Pacea, doar începând cu anul 2016.

Astfel cum rezultă din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, contracte de concesiune sau contracte de prestări servicii au fost încheiate cu S.C. F. S.R.L. începând cu anul 2016, ca de altfel şi chitanţele sau bonurile fiscale emise de această societate.

Înscrisurile anterior menţionate se coroborează cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză, respectiv concesionarii şi beneficiarii acestor contracte de concesiune şi contracte de prestări servicii, care au arătat că au încheiat aceste contracte cu S.C. F. S.R.L., în anii 2016 - 2017.

În declaraţia dată la urmărire penală, inculpata S.C. F. S.R.L. a arătat că activitatea acestei societăţi a început să se desfăşoare la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea de prin anul 2017 sau 2016, anterior lucrările fiind realizate de S.C. G. S.R.L..

Martora L. a arătat că la sfârşitul anului 2016 s-a deplasat cu A. la o firmă autorizată din Municipiul Suceava, pentru a cumpăra o casă de marcat, întrucât S.C. F. S.R.L. începuse să desfăşoare activităţi la Extinderea cimitirului Pacea şi că, la cererea inculpatului A., a primit bonuri fiscale de la administratorul Q., pe care le ducea contabilei U..

În cursul urmăririi penale, martora a arătat că o cunoaşte pe PPPP., sora inculpatului A., în vârstă de aproximativ 80 de ani şi care a fost o perioadă administrator la F., dar numai scriptic. Aceasta nu avea legătură cu activitatea firmei, de care se ocupa în fapt, inculpatul A..

Relevante sunt declaraţiile martorei U., contabila S.C. F. S.R.L., care s-a referit la aceeaşi perioadă 2016-2017 în care societatea şi-a desfăşurat activitatea la Extinderea cimitirului Pacea, declaraţii din care rezultă că martora nu a văzut şi nici nu a avut cunoştinţă despre existenţa unui contract de subantrepriză, până în luna octombrie 2017, când i l-a arătat inculpatul E..

Astfel, audiată în faţa instanţei de fond, martora a susţinut că nu a văzut vreun contract încheiat între S.C. F. S.R.L. şi Primăria Municipiului Suceava pentru exploatarea Cimitirului Pacea Nou, după cum nu a văzut nici un contract cu acelaşi obiect încheiat între S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L..

Martora a precizat că inculpatul E. i-a spus că a găsit în dulapul S.C. F. S.R.L., un contract încheiat între această societate şi S.C. G. S.R.L., care dădea dreptul primei firme să exploateze Cimitirul Pacea Nou. În continuare, a arătat că inculpatul a afirmat că acest contract era într-un dulap aflat în încăperea ce constituia sediul S.C. G. S.R.L. de pe strada x, susţinând că martora nu i l-a dat.

În contextul în care, începând cu toamna anului 2017, inculpatul E. venea foarte des în biroul în care martora lucra, aducând facturi de la furnizori şi bonuri fiscale de la casa de marcat, întocmite cu S.C. F. S.R.L., într-una din zile, inculpatul E. i-a arătat martorei, pe biroul acesteia, contractul încheiat între S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L..

Martora a precizat că în contabilitate nu exista o factură emisă pe numele S.C. G. S.R.L. sau al Primăriei Municipiului Suceava în baza acestui contract. Martora a precizat că nu cunoaşte nimic despre condiţiile în care a fost încheiat contractul şi că inculpatul E. a insistat că trebuie să predea organelor de urmărire penală şi acest contract.

Conform înscrisurilor (adresa nr. x/17.11.2017 a Primăriei municipiului Suceava), dar şi a declaraţiilor martorilor, angajaţi ai primăriei, S.C. G. S.R.L. nu a notificat autorităţii publice acest contract de subantrepriză presupus încheiat cu S.C. F. S.R.L., în condiţiile în care subantrepriza era supusă dispoziţiilor prevăzute pentru contractul de antrepriză.

Conform adresei nr. x din 19.02.2018, emisă de Primăria municipiului Suceava, inculpatul E. s-a prezentat la data de 08.02.2018, la sediul primăriei şi a depus la Direcţia Patrimoniu copia unui contract de subantrepriză, datat 18.02.2013, încheiat între S.C. G. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., cu scopul de a justifica temeiul în care baza căruia societatea ultim menţionată desfăşura activităţi la obiectivul Extinderea cimitirului Pacea, în condiţiile în care acesta făcea obiectul unui contract de parteneriat public - privat încheiat de Municipiul Suceava cu S.C. G. S.R.L..

Directorul Direcţiei Juridice din cadrul Primăriei Municipiului Suceava, martorul V. a declarat în cursul urmăririi penale, că în urma lecturării contractului respectiv, a constatat că acesta reprezenta practic o preluare tip copy-paste a contractului pe care Primăria îl încheiase cu S.C. G. S.R.L., chiar în conţinutul lui G. preciza ca este un fel de autoritate contractantă.

Martorul a subliniat că Primăria municipiului Suceava nu a fost notificată în legătură cu existenţa acestui contract, despre care s-a luat cunoştinţă la momentul predării sale de către inculpatul E.. În legătură cu acest înscris, martorul a discutat şi cu primarul LLLL., constatându-se că G. nu putea ceda în mod legal beneficiul contractului de antrepriză, fiind o încălcare clară a obligaţiilor sale contractuale.

Aceste aspecte au fost menţinute de martorul V. şi în faţa instanţei de fond, acesta arătând că nu exista un astfel de contract de subantrepriză la nivelul Primăriei Suceava, iar la data de 8 februarie 2018, inculpatul E. s-a prezentat la sediul Primăriei Municipiului Suceava cu copia unui contract de subantrepriză, care ulterior a fost înregistrat cu data depunerii, la registratura Primăriei Suceava, la solicitarea doamnei SSSS., şefa Serviciului Patrimoniu. Analizând contractul de subantrepriză, martorul a constatat că acesta contravenea contractului public-privat încheiat în 2005 între municipalitate şi S.C. G. S.R.L..

Prin Raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03 septembrie 2019, întocmit de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice - Laboratorul interjudeţean de Expertize Criminalistice Bucureşti, referitor la obiectivul i. -să se stabilească dacă contractul de subantrepriză nr. x din 18.02.2013, încheiat între S.C. G. S.R.L., prin administrator A. şi S.C. F. S.R.L., prin administrator PPPP., a fost creat unitar, la acelaşi moment temporal şi cu aceeaşi aparatură de birotică, respectiv dacă există caracter de continuitate a completării şi datării acestui înscris şi să se stabilească perioada de întocmire a actului, s-a concluzionat:

"9. Contractul se subantrepriză nr. x din 18.02.2013 are toate cele douăsprezece file componente obţinute la aceeaşi imprimantă.

Sunt indicii că fila numerotată cu 1 a fost listată la imprimantă la un alt moment decât cel al imprimării următoarelor unsprezece file şi că, pentru o perioadă de timp, aceasta a făcut parte dintr-o altă grupare de file.

10. Din motive indicate în cuprinsul raportului, nu se poate stabili care este perioada de întocmire a contractului de subantrepriză nr. x, datat 18.02.2013."

Din analiza conţinutului contractului de subantrepriză, instanţa de control judiciar constată că, în ceea ce priveşte clauzele din cuprinsul înscrisului, acestea sunt o preluare identică a clauzelor contractului de parteneriat public - privat încheiat între Municipiul Suceava şi S.C. G. S.R.L. (cu excepţia art. 1 - părţile contractante, art. 2 - definiţii, art. 3 - interpretare şi art. 5.2 - durata contractului).

Din interpretarea sistematică a acestor clauze şi din înţelesul ce rezultă din ansamblul contractului de subantrepriză, antreprenorul general S.C. G. S.R.L., reprezentată de administrator A. este asimilat autorităţii publice.

Audiat în faţa instanţei de fond, inculpatul E. a susţinut că, în urma discuţiilor despre cimitir cu numita PPPP., aceasta i-a povestit despre existenţa contractului de subantrepriză, întocmit cu ani înainte. Fiindcă PPPP. avea probleme de sănătate şi era în vârstă, nu putea să se mai ocupe de firmă, inculpatul i-a propus să preiau administrarea societăţii, aceasta fiind de acord. Referitor la contractul de subantrepriză, inculpatul a susţinut că l-a ridicat de la biroul aflat în clădirea din strada x, unde lucra contabila U. şi se ţineau actele firmei S.C. F.. Printre documentele societăţii era şi acest contract despre care contabila a afirmat că nu i se pare că este în ordine, deoarece în baza acelui contract nu s-a emis nicio factură, nu s-au făcut plăţi între S.C. F. S.R.L. şi S.C. G. S.R.L., acesta fiind motivul pentru care inculpatul a ezitat în prima fază să îl depună la Direcţia Naţională Anticorupţie.

Instanţa de control judiciar reţine că, pentru ca fapta constând în falsificarea unui înscris sub semnătură privată urmată de încredinţarea lui, altei persoane, spre a-l folosi, să atragă reţinerea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, este necesar ca înscrisul falsificat să îndeplinească anumite cerinţe esenţiale: să emane de la o persoană particulară, adică înscrisul întocmit de o persoană privată este semnat şi datat de aceasta; să fie producător de consecinţe juridice, adică să poată servi ca dovadă a conţinutului său, chiar dacă nu a fost întocmit în acest scop; să aibă valoare probatorie, adică să fie susceptibil de a proba faptul în dovedirea căruia este invocat; să aibă semnificaţie juridică, respectiv să fie apt a crea, modifica sau stinge un raport juridic.

Din această perspectivă şi prin raportare la probele administrate în cursul procesului penal, procedând la verificarea identităţii între elementele constitutive ale faptelor imputate inculpaţilor şi trăsăturile modelului abstract conţinut de normele de incriminare, instanţa reţine că înscrisul contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013 nu era apt a produce consecinţe juridice.

Aşa cum s-a reţinut anterior, la data de 08 februarie 2018, inculpatul E. a depus la Primăria municipiului Suceava - Direcţia Patrimoniu, copia înscrisului contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013, cunoscând că fusese falsificat prin antedatare de către inculpatul A..

În raport cu Municipiului Suceava, autoritatea publică, parte a contractul nr. x din 22.08.2005 de parteneriat public-privat privind Extinderea cimitirului Pacea din Suceava, încheiat cu S.C. G. S.R.L., prin administrator A., se constată că, deşi prezentat acestei autorităţi, înscrisul contract de subantrepriză nr. x din 18.02.2013 nu putea produce consecinţe juridice.

Utilizarea înscrisului de către inculpaţi nu era aptă să producă consecinţe juridice pentru reprezentanţii Municipiului Suceava, în condiţiile în care S.C. G. S.R.L. nu putea încheia în mod valabil un contract de subantrepriză cu S.C. F. S.R.L. care să producă efecte, în contextul în care, atât prin art. 10 alin. (2) al caietului de sarcini, cât şi prin art. 2 alin. (2) din Contractul de parteneriat public - privat încheiat între Municipiului Suceava şi S.C. G. S.R.L. Suceava, era prevăzut că, pe durata contractului, se interzice investitorului subcontractarea serviciului public.

În ceea ce priveşte fapta imputată inculpatului A. constând în aceea că prin intermediul inculpatului E., a depus înscrisul falsificat la dosarul cauzei cu scopul de a induce în eroare organele judiciare şi de a crea "un titlu" în baza căruia S.C. F. S.R.L. Suceava a desfăşurat activităţi de exploatare a obiectivului de interes public Extinderea cimitirului Pacea, precum şi fapta imputată inculpatului E. care, în acelaşi scop, la data de 05.01.2018 a depus la dosarul cauzei acest înscris, cunoscând că fusese falsificat prin antedatare de către inculpatul A., se reţin următoarele:

Inducerea în eroare a organelor judiciare nu poate fi o consecinţă urmărită prin falsificarea unui înscris sub semnătură privată şi încredinţarea acestuia spre folosire de către altă persoană. Astfel cum a constatat şi prima instanţă, inducerea în eroare a unei autorităţi presupune alt tip de relaţii sociale nesocotite şi alte incriminări incidente, respectiv pe acelea care protejează autoritatea, cum ar fi falsul în declaraţii, mărturia mincinoasă, falsul privind identitatea, prezentarea la autoritatea vamală de înscrisuri falsificate.

Spre deosebire de acestea, obiectul juridic al infracţiunilor de fals şi uz de fals îl constituie protejarea relaţiilor sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură anumite categorii de înscrisuri.

Or, organele de urmărire penală cărora li se prezintă înscrisuri în procesul de administrare a probatoriului emit soluţii la terminarea urmăririi penale (trimitere în judecată, clasare etc.), iar instanţele de judecată pronunţă hotărâri judecătoreşti, care implică examinarea şi interpretarea fiecărei probe, prin raportare la întregul material probator administrat în cauză, inclusiv a înscrisurilor prezentate de părţi.

Prin criticile formulate, parchetul a susţinut că, în cauză, chiar dacă acest contract de parteneriat public - privat interzicea subcontractarea, încălcarea acestei prevederi contractuale prin încheierea unui contract de subcontractare între S.C. G. şi S.C. F. S.R.L. ar fi fost, eventual, inopozabilă faţă de Municipiul Suceava, nu şi faţă de alte persoane fizice/juridice sau instituţii publice/autorităţi şi nu se poate susţine că un astfel de contract era lipsit de orice semnificaţie juridică, pentru a-1 considera inapt de a produce consecinţe juridice.

Din prisma laturii obiective a celor două infracţiuni, se reţine că pentru a fi întrunite elementele constitutive, nu este suficient ca un înscris falsificat să aibă aptitudinea de a produce consecinţe juridice, ci este necesar şi ca înscrisul respectiv să fie folosit în raport cu alte persoane.

Faţă de cele anterior expuse, se constată că, în cauză, imposibilitatea obiectivă de producere a unor consecinţe juridice, conduce la lipsa elementelor constitutive ale infracţiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals, sub aspectul laturii obiective.

Prin urmare, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi apreciază că în mod corect prima instanţă a dispus achitarea inculpatului A. pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) şi a inculpatului E. pentru infracţiunea de uz de fals, în formă continuată, prev. de art. 323 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (2 acte materiale) deoarece, contrar criticii formulate în apel de Ministerul Public, nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale laturii obiective ale infracţiunilor de care au fost acuzaţi inculpaţii, fiind incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

III.6. În ceea ce priveşte infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea altor persoane, prevăzută de art. 301 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. reţinută în sarcina inculpatei D.

Prin apelul formulat, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat sentinţa apelată prin care s-a dispus achitarea inculpatei D., în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., cu motivarea că acuzarea nu a dovedit că inculpatul A., administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. şi soţul inculpatei D., directoarea autorităţii contractante - Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a obţinut, în mod indirect, foloase patrimoniale în cuantum total de 146.551,76 RON, reprezentând valoarea celor patru contracte încheiate de grădiniţă cu cele două societăţi comerciale.

În opinia acuzării, nu poate fi reţinut în mod exclusiv doar faptul că nu au fost identificate operaţiuni de retragere numerar din conturile bancare aparţinând celor două societăţi, ulterior datelor de încheiere a contractelor, în condiţiile în care inculpatul A. avea controlul exclusiv asupra modalităţii de gestionare a sumelor de bani intrate în conturile celor două societăţi pe care administra.

Verificarea operaţiunilor pe conturile bancare ale celor două societăţi comerciale de către inculpatul A. a fost efectuată de organul de urmărire penală ca un argument suplimentar pentru a demonstra că inculpatul controla în fapt acele societăţi comerciale, cu atât mai mult cu cât verificarea s-a efectuat doar până la data de 31.12.2017 (unele plăţi fiind efectuate de autoritatea contractantă chiar la finalul anului 2017), perioada ulterioară nefiind verificată, întrucât nu s-a intenţionat demonstrarea acestui fapt.

Totodată, sunt relevante înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către biroul executorului judecătoresc EEEEE., privitoare la dosarul de executare 646/2012 ce viza vânzarea la licitaţie publică a imobilelor, proprietatea garanţilor ipotecari A. şi D., pentru satisfacerea creanţei de 550. 443 RON datorată de debitorul S.C. FFFFF. S.R.L. creditorului DDDDD. S.A. în baza unui contract de credit încheiat în martie 2011. Conform înscrisurilor, creanţa băncii a fost achitată de S.C. RRRR. S.R.L., una din cele două societăţi prin intermediul cărora a acţionat inculpatul A..

Apelanta intimată inculpată D. a solicitat menţinerea soluţiei de achitare şi, în subsidiar, încetarea procesului penal ca urmare a împlinirii termenului general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 301 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Analizând criticile formulate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că, potrivit acuzaţiei, inculpata D., în perioada 2016 - 2017, având calitatea de director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava - funcţionar public în accepţiunea art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. pen., cu intenţie a semnat în calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, mai multe documente esenţiale întocmite în procedurile de achiziţie publică derulate, printre care procesele-verbale ale procedurilor de evaluare şi atribuire a contractelor de achiziţie publică, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, contractele de lucrări încheiate, ordinele de plată şi facturile emise, prin care soţul său, inculpatul A., având calitatea de administrator în fapt al S.C. F. S.R.L. şi S.C. RRRR. S.R.L., a obţinut în mod indirect foloase patrimoniale în cuantum total de 146.551,77 RON, reprezentând totalul valorii contractelor încheiate de cele două societăţi comerciale cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava (contractul de lucrări nr. x/16.08.2017 în valoare de 20.349 RON încheiat cu S.C. F. S.R.L. Suceava, contractul de lucrări nr. x/10.08.2017 în valoare de 75.672 RON încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L. Suceava, contractul de lucrări nr. x/28.07.2016 în valoare de 28.531,77 RON încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L. Suceava, contractul de lucrări nr. x/11.10.2016 în valoare de 21.999 RON încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L. Suceava).

În esenţă, instanţa de apel reţine aceeaşi situaţie de fapt ca şi prima instanţă, respectiv următoarele:

Referitor la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, unde director era inculpata D., soţia inculpatului A., s-a constatat că în perioada 2016 - 2017, instituţia publică a derulat proceduri de achiziţie publică pentru diverse lucrări, în urma cărora s-au încheiat contracte cu S.C. RRRR. S.R.L. Suceava şi S.C. F. S.R.L. Suceava, societăţi comerciale administrate în fapt de către inculpatul A., respectiv:

- contractul de lucrări nr. x/28.07.2016, în valoare de 28.531,76 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L. Suceava;

- contractul de lucrări nr. x/10.08.2017, în valoare de 75.672 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L. Suceava;

- contractul de lucrări nr. x/16.08.2017, în valoare de 20.349 RON, încheiat cu S.C. F. S.R.L. Suceava;

- contractul de lucrări nr. x/11.10.2016, în valoare de 21.999 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L. Suceava.

Inculpata D., în calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a semnat mai multe documente întocmite în procedurile de achiziţie publică derulate, respectiv: procesele-verbale ale procedurilor de evaluare şi atribuire a contractelor de achiziţie publică, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, contractele de lucrări încheiate, ordinele de plată şi facturile emise.

Referitor la contractul de lucrări nr. x/28.07.2016, în valoare de 28.531,76 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L., inculpata D. a încheiat, în calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/22.07.2016, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/26.09.2016, contractul de lucrări nr. x/28.07.2016, ordinul de plată nr. x/16.09.2016, ordinul de plată nr. x/05.10.2016, ordinul de plată nr. x/10.10.2016, ordinul de plată nr. x/13.10.2016, ordinul de plată nr. x/24.10.2016 şi factura nr. x din 05.08.2016.

- Referitor la contractul de lucrări nr. x/11.10.2016, în valoare de 21.999 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L., în aceeaşi calitate, inculpata D. a încheiat: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/07.10.2016, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/09.11.2016, contractul de lucrări nr. x/11.10.2016, ordinul de plată nr. x/03.03.2017, ordinul de plată nr. x/08.03.2017, ordinul de plată nr. x/15.03.2017, ordinul de plată nr. x/15.03.2017 şi factura nr. x din 11.11.2016.

- Referitor la contractul de lucrări nr. x/10.08.2017, în valoare de 75.672 RON, încheiat cu S.C. RRRR. S.R.L., în aceeaşi calitate, inculpata D. a încheiat: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/02.08.2017, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/11.09.2017, contractul de lucrări nr. x/10.08.2017, ordinul de plată nr. x/13.10.2017 şi factura nr. x din 04.09.2017.

- Referitor la contractul de lucrări nr. x/16.08.2017, în valoare de 20.349 RON, încheiat cu S.C. F. S.R.L., inculpata D., în calitatea anterior menţionată: procesul-verbal al procedurii de evaluare şi atribuire a contractului de achiziţie publică nr. x/07.08.2017, procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. x/11.09.2017, contractul de lucrări nr. x/16.08.2017, ordinul de plată nr. x/13.10.2017, ordinul de plată nr. x/22.11.2017, ordinul de plată nr. x/29.11.2017, ordinul de plată nr. x/05.12.2017 şi factura nr. x din 04.09.2017.

Instanţa de control judiciar constată, similar primei instanţe, că deşi a arătat că în calitate reprezentant al autorităţii contractante şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a semnat contractele de lucrări nr. x/2016, nr. y/2016, nr. z/2017 şi nr. 1803/2017, precum şi documentele întocmite în procedurile de achiziţie publică derulate, respectiv procesele-verbale de evaluare şi atribuire a contractelor, procesele-verbale de recepţie la terminarea lucrărilor, ordinele de plată şi facturile, inculpata D. a încercat să acrediteze ideea că, în procedurile de achiziţie publică derulate pentru încheierea contractelor de lucrări, în numele S.C. RRRR. S.R.L. a acţionat administratorul de drept, martora L., iar pentru S.C. F. S.R.L. a acţionat PPPP., ca administrator statutar.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că, potrivit art. 301 din C. pen., fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act prin care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, constituie infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane.

Obiectul juridic special îl constituie relaţiile sociale pentru a căror formare, desfăşurare şi dezvoltare se cere ca exercitarea demnităţilor publice, funcţiilor publice şi a altor activităţi de interes public să se efectueze cu respectarea principiilor imparţialităţii, integrităţii transparenţei deciziei şi supremaţiei interesului public.

Subiectul activ nemijlocit al infracţiunii este calificat, respectiv funcţionarul public, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Din perspectiva dispoziţiilor art. 175 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. pen., în perioada derulării procedurilor de achiziţii publice care interesează cauza, inculpata D. avea calitatea de funcţionar public, îndeplinind funcţia de director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava.

Prin raportare la probatoriul administrat în cauză, se constată că faptele au fost săvârşite de inculpata D. în exercitarea atribuţiilor de serviciu care îi reveneau în calitatea sa de directoare a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor.

În acest context, inculpata D. a semnat actele aferente procedurilor de achiziţie publică derulate (procese-verbale de evaluare, atribuire a lucrărilor, de recepţie şi terminare a lucrărilor, ordine de plată, facturi), inclusiv contractele de lucrări nr. x/28.07.2016, nr. y/11.10.2016, nr. z/10.08.2017 încheiate cu S.C. RRRR. S.R.L., contractul de lucrări nr. x/16.08.2017 încheiat cu S.C. F. S.R.L..

Totodată, astfel cum a rezultat din probele administrate, inculpatul A. a fost administratorul de facto al S.C. RRRR. S.R.L. şi F. S.R.L., societăţi participante la procedurile de achiziţie publică derulate şi, în final, adjudecatare. În acest sens, inculpatul A. s-a implicat atât în derularea activităţilor specifice acestor proceduri, cât şi în executarea lucrărilor.

Consumarea infracţiunii prevăzute de art. 301 din C. pen. are loc la momentul în care s-a obţinut un folos patrimonial pentru sine, pentru soţ, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că, prin "folos patrimonial" se înţelege orice fel de avantaj patrimonial (bunuri, împrumuturi, premii, prestări de servicii gratuite, promovarea în servicii). Norma de incriminare nu cere ca folosul să fie unul injust, ci numai că acesta să fi fost efectiv obţinut printr-o procedură favorizantă.

Prin urmare, nu este suficient ca inculpatul să îndeplinească un act în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu, ci este necesar ca acest act să determine obţinerea unui folos material pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv.

Deşi Ministerul Public susţine că sunt îndeplinite cerinţele esenţiale ale elementului material, inclusiv obţinerea folosului patrimonial, instanţa de control judiciar reţine că deşi probatoriul administrat în cauză este amplu, probele nu au făcut dovada că inculpatul A., administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L. şi soţul inculpatei D., directoarea autorităţii contractante - Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, a obţinut, în mod indirect, foloase patrimoniale în cuantum total de 146.551,76 RON, reprezentând totalul valorii contractelor încheiate de cele două societăţi comerciale cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava.

Contrar susţinerilor din cuprinsul motivelor de apel formulate de parchet, care atribuie probei o relevanţă secundară, instanţa are în vedere rezultatul verificării datelor privind tranzacţiile financiare efectuate din conturile S.C. RRRR. S.R.L. Suceava şi S.C. F. S.R.L..

Astfel cum rezultă din procesul-verbal nr. x/P/2015 din 22.03.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, în urma analizării acestor categorii de date, a rezultat că în perioada 17.03.2013 - 26.09.2016, inculpatul A. a retras numerar din contul bancar al S.C. RRRR. S.R.L. Suceava deschis la S.C. OOOO. S.A., în baza unei împuterniciri de a efectua operaţiuni financiare pe cont, în cuantum total de 593.600 RON.

În mod concret, potrivit Anexei nr. 1 la procesul-verbal din 22.03.2018 întocmit de DNA - Serviciul Teritorial Suceava referitoare la lista operaţiunilor bancare efectuate de inculpatul A. prin contul S.C. RRRR. S.R.L., acesta a retras numerar din contul S.C. RRRR. S.R.L. până la data de 31.12.2015 inclusiv (nr. crt. 77- listă), iar în perioada următoare până la data de 26.09.2016 inclusiv, a depus sume de bani în acelaşi cont.

Din analiza coroborată a înscrisurilor aflate la dosarul cauzei, se reţine că toate cele trei contracte de lucrări încheiate între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L. (contractele nr. x/28.07.2016, nr. y/11.10.2016 şi nr. 1800/10.08.2017) au fost încheiate ulterior datei de 31.12.2015, aceasta fiind ultima dată la care inculpatul A. a retras bani din contul S.C. RRRR. S.R.L..

Totodată, se constată că din probele administrate în cauză, nu a rezultat că inculpatul A. a obţinut, în mod indirect, un folos patrimonial personal, ca urmare a încheierii contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. F. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A..

Astfel, prin procesul-verbal nr. x/P/2015 din 22.03.2018 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, privind tranzacţiile financiare efectuate din conturile S.C. F. S.R.L., s-a constatat că, în perioada 29.11.2012 - 21.11.2016, inculpatul A. a retras numerar, o sumă totală de 435.725 RON, din conturile bancare ale S.C. F. S.R.L. Suceava, deschise la S.C. OOOO. S.A., în baza unei împuterniciri de a efectua operaţiuni financiare pe cont.

Potrivit Anexei nr. 1 la procesul-verbal din 22.03.2018 întocmit de DNA - Serviciul Teritorial Suceava reliefează, constând în lista operaţiunilor bancare efectuate de inculpatul A. prin contul S.C. F. S.R.L., acesta a retras numerar din contul acestei societăţi, până la data de 21.11.2016 inclusiv (nr. crt. 54-listă). Ordinele de plată aferente contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 încheiat cu S.C. F. S.R.L. au fost emise ulterior datei de 21.11.2016.

Prin urmare, se constată că perioada în care sumele de bani au fost retrase de inculpatul A., este anterioară încheierii şi derulării contractului nr. x/16.08.2017 dintre Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. F. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A..

Parchetul a mai susţinut că prezintă relevanţă juridică înscrisurile depuse la dosarul cauzei de către biroul executorului judecătoresc EEEEE., privitoare la dosarul de executare nr. 646/2012 şi care reprezintă mai mult decât retragerile de numerar la care s-a raportat instanţa de fond.

Din analiza dosarului de executare nr. 646/2012, se constată că pe rolul Judecătoriei Suceava, au fost înregistrate dosare având ca obiect contestaţii la executare formulate de contestatorii A. şi D. cu privire la executarea silită ce viza vânzarea la licitaţie publică a imobilelor proprietatea garanţilor ipotecari A. şi D., pentru acoperirea creanţei de 550.443 RON datorată de debitorul S.C. FFFFF. S.R.L. creditorului DDDDD. S.A., în baza unui contract de credit încheiat în martie 2011.

Potrivit înscrisurilor, la data de 16.06.2016, S.C. RRRR. S.R.L. a achitat printr-un "acord confidenţial" suma de 549.028,06 RON reprezentând debitul datorat de inculpaţii D. şi A. creditoarei S.C. DDDDD. S.A., în dosarul execuţional nr. x/2012 al BEJ EEEEE. .

În mod evident, contractele de lucrări nr. x/28.07.2016, nr. y/11.10.2016 şi nr. 1800/10.08.2017 au fost încheiate de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava cu S.C. RRRR. S.R.L., ulterior datei de 16.06.2016.

Faptul că inculpatul A. a acţionat ca administrator de facto al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., aspect despre care inculpata D. a avut cunoştinţă, precum şi faptul că, anterior încheierii contractelor de lucrări, acesta a retras sume de bani din contul celor două societăţi, ca de altfel şi împrejurarea că S.C. RRRR. S.R.L. a achitat printr-un "acord confidenţial" debitul soţilor Niţă, într-un dosar de executare silită, nu sunt suficiente pentru a demonstra că inculpatul A. a obţinut sume de bani ulterior semnării de către inculpata D., în calitate de reprezentant al autorităţii contractante Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava a actelor esenţiale aferente procedurilor de achiziţie publică în urma cărora au fost încheiate contractele de lucrări.

Prin urmare, din perspectiva elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 301 din C. pen., se constată că probele administrate nu au dovedit că inculpatul A. a obţinut un folos patrimonial generat de actele îndeplinite de inculpata D., în exercitarea atribuţiilor sale de serviciu.

Concluzionând, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată, contrar criticilor formulate în cauză, că materialul probator administrat susţine concluzia instanţei de fond, în sensul că nu sunt întrunite elementele de tipicitate, sub aspectul laturii obiective, ale infracţiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, prevăzute de art. 301 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., de săvârşirea căreia a fost acuzată inculpata D., fiind incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen.

III.7. În ceea ce priveşte infracţiunea de fals în declaraţii în formă continuată (4 acte materiale) prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. reţinută în sarcina inculpatei D.

Prin apelul formulat de inculpata D., criticile au vizat greşita condamnare a inculpatei la pedeapsa de 6000 RON amendă penală (corespunzătoare pentru 120 zile-amendă a câte 50 RON pe fiecare zi) pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii în formă continuată (4 acte materiale) prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Apelanta inculpată D. a susţinut faptul că nu cunoştea că soţul său, inculpatul A. era administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi care au participat la procedurile de achiziţie publică derulate de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi au fost adjudecatare ale lucrărilor contractate.

Totodată, s-a arătat că din probele administrate nu rezultă că inculpatul A. ar fi obţinut foloase materiale din partea celor două societăţi comerciale, după cum nu rezultă în ce mod a beneficiat acest inculpat de faptul că aceste societăţi au câştigat contractele de lucrări încheiate cu Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3 Suceava.

În consecinţă, apelanta inculpată D. a solicitat achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.

Prin cererea depusă la dosarul cauzei, la termenul din data de 12 septembrie 2022, apelanta inculpată D. a invocat intervenirea prescripţiei răspunderii penale şi a solicitat, în baza art. 18 din C. proc. pen., continuarea procesului penal, aspect reiterat în şedinţa din data de 9 ianuarie 2023.

Înalta Curte - Completul de 5 Judecători constată că prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că faptele inculpatei D., care la datele de 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017, având calitatea de director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava, a consemnat în fals în declaraţiile date în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, că nu are nici un interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, în condiţiile în care cunoştea că soţul său, inculpatul A., era administratorul de fapt al S.C. F. S.R.L. şi S.C. RRRR. S.R.L., societăţi comerciale care au participat la procedurile de achiziţie publică derulate de instituţia publică şi care, în final, au adjudecat lucrările contractate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată, prevăzute de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.

Conform art. 326 din C. pen., infracţiunea de fals în declaraţii constă în declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unităţi în care aceasta îşi desfăşoară activitatea în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte la producerea acelei consecinţe şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Sub aspectul situaţiei de fapt, se reţine că inculpata D., director al Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava, a consemnat în declaraţiile din 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017, date în calitate de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, că nu are nici un interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, în condiţiile în care cunoştea că soţul său, inculpatul A., era administratorul de fapt al S.C. F. S.R.L. şi S.C. RRRR. S.R.L., societăţi comerciale care au participat la procedurile de achiziţie publică derulate de instituţia publică şi care au adjudecat lucrările contractate.

În ceea ce priveşte procedura de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/28.07.2016 între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L., au fost întocmite mai multe documente: factura nr. x din 05.08.2016 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 28.531,77 RON reprezentând contravaloare situaţie de lucrări reparaţii; situaţia de plată, având ca obiect zugrăveli cu var lavabil etaj I şi parter, devizul reparaţii, pentru suma de 28.531,77 RON emisă de S.C. RRRR. S.R.L.; adresa din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări de zugrăveli cu var lavabil pentru parter şi etajul 1.

Audiată în cursul urmăririi penale şi în faţa instanţei de fond, martora L. a susţinut că a devenit administratorul statutar al S.C. RRRR. S.R.L. la propunerea inculpatului A. care a fost administratorul de fapt al acestei societăţi. Referitor la activitatea desfăşurată pentru această societate, martora a arătat că a fost director de marketing la S.C. RRRR. S.R.L., administrator şi a ţinut o contabilitate primară a acestei societăţi. Pe durata desfăşurării activităţii, martora a semnat un singur contract de lucrări cu Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3 şi facturi.

Referitor la înscrisurile anterior menţionate, martora L. a susţinut că nu a completat factura şi nici nu a semnat-o pentru S.C. RRRR. S.R.L., după cum nu a semnat nici situaţia de plată pentru suma 28.531,77 RON.

În legătură cu contractul de lucrări nr. x din 28.07.2016 încheiat între S.C. RRRR. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3, martora a arătat că D. i-a adus personal, la biroul său o invitaţie pentru a participa la o procedură de achiziţie publică în legătură cu acest contract. Ulterior discuţiei pe care a avut-o cu inculpatul A. cu privire la această împrejurare, inculpatul i-a adus oferta tehnoredactată din partea S.C. RRRR. S.R.L. şi documentele de participare la procedura deschisă de Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3, printre care: scrisoare de înaintare a ofertei, oferta, anexa la acea ofertă, lista cu cantităţile de materiale, cerându-i să semneze acele documente la rubrica reprezentantul legal al S.C. RRRR. S.R.L., documente care au fost luate de inculpatul A., martora precizând că ea personal nu a depus aceste documente la Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3 şi nici nu a împuternicit pe altcineva să facă acest lucru. A mai precizat că poate afirma că a semnat şi contractul de lucrări cu prilejul semnării ofertei şi a celorlalte documente anterior menţionate, precum şi procesul-verbal de recepţie al lucrărilor, tot la indicaţia inculpatului A..

Referitor la contractul de lucrări nr. x/28.07.2016 încheiat între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L., prin raportul de constatare criminalistică nr. 290.764 din 27.02.2018 întocmit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava - Serviciul Criminalistic, s-au concluzionat următoarele:

I. a) scrisul olograf din cuprinsul facturii nr. x din 05.08.2017 a S.C. RRRR. S.R.L. a fost executat de A.. b) Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. nu a fost executată de L.. c) Scrisul olograf şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic.

II. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Situaţie de plată nu a fost executată de L..

III. a) Menţiunea "Am primit 1 ex." de pe adresa din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. a fost executată de către A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de PPPP.. c) Menţiunea si semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic.

Totodată, prin raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019, întocmit de INEC - Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti, în cursul cercetării judecătoreşti, s-a concluzionat:

a) - menţiunea AM PRIMIT 1 EX din cuprinsul adresei nr. x din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

b) - completările manuscrise de pe factura nr. x din 05.08.2016 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa program prelungit "1-2-3" Suceava au fost realizate de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura din interiorul impresiunii de ştampilă cu inscripţia S.C. RRRR. S.R.L..

În ceea ce priveşte procedura de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/10.08.2017 între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L., au fost întocmite mai multe documente: adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare"; centralizatorul investiţiei la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1601/1.08.2017 pentru suma totală de 75.672 RON; lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii, nr. 1601/1.08.2017, pentru suma de 59.678,46 RON emitent S.C.

RRRR. S.R.L.; lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii nr. 1601/01.08.2017, pentru suma de 15.993,54 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L.; declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare; declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, cu data lunii modificată; adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C.

RRRR. S.R.L. Suceava având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente; contractul de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1800 din 10.08.2017 încheiat de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L.; factura nr. x din 04.09.2017 emisă de S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava reprezentând contravaloare situaţie de lucrări zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON; centralizatorul situaţiei de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON (centralizatorul anexă la factură), emitent S.C.

RRRR. S.R.L.; situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 59.678,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L.; situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 15.993,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L.; adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare; declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare atribuită numitei PPPP.; declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, atribuită numitei PPPP.; centralizatorul ofertă pentru Zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 78.160,30 RON, nr. 1603/01.08.2017, emitent S.C.

F. S.R.L.; lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul Zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii, nr. 1602/01.08.2017 pentru suma de 16.105,57 RON, emitent S.C. F. S.R.L.; lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, nr. 1603/01.08.2017 pentru suma de 62.054,73 RON, emitent S.C. F. S.R.L.; adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C.

F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare.

Cu privire la aceste înscrisuri, martora L., audiată în cursul urmăririi penale şi de către instanţa de fond, a arătat că nu a semnat actele anterior menţionate, nefiind întocmite cu ştiinţa sa.

Prin raportul de constatare criminalistică nr. 290.764 din 27.02.2018 întocmit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava - Serviciul Criminalistic, referitor la contractul de lucrări nr. x/10.08.2017, încheiat între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L., s-au concluzionat următoarele:

I. a) Menţiunea "Am primit un ex." de pe adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost executată de numitul A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de L., c) Menţiunea şi semnătura indicate au fost efectuate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră asemănătoare cromatic;

II. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat "Centralizatorul investiţiei", înregistrat cu nr. x/01.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de numita L.;

III. Semnăturile încadrate în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate "Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări", înregistrate cu nr. x/01.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu au fost executate de numita L.;

IV. Semnăturile încadrate în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate "Declaraţie privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă - L.", datate 01.08.2017 nu au fost executate de numita L.;

V. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe adresa din 02.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de numita L.;

VI. Semnătura de la rubrica "PRESTATOR S.C. RRRR. S.R.L. în calitate de prestator, reprezentată prin L." de pe Contractul de lucrări nr. x din 10.08.2017, încheiat cu Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de numita L.;

VII. a) Scrisul olograf din cuprinsul facturii nr. x din 04.09.2017 a S.C. RRRR. S.R.L. a fost executat de A.. b) Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. nu a fost executată de L., c) Scrisul olograf şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic;

VIII. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator situaţie lucrări nu a fost executată de numita L.;

IX. Semnăturile încadrate în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe cele 2 înscrisuri intitulate Situaţie lucrări nu au fost executate de numita L.;

X. a) Menţiunea "Am primit un exemplar" de pe adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost executată de A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de către L., c) Menţiunea olografa şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă gel de culoare neagră, asemănătoare cromatic;

XI. Semnăturile încadrate de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate Declaraţie privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă - PPPP. nu au fost executate de numita PPPP.;

XII. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator nu a fost executată de numita PPPP.;

XIV. Semnăturile încadrate de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe cele două înscrisuri intitulate Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări, înregistrate cu nr. x şi 1603 din 01.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2- 3" Suceava nu au fost executate de numita PPPP.;

XV. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe adresa Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava nr. 1767 din 02.08.2017 nu a fost executată de numita PPPP..

Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019 întocmit de INEC - Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti, în cursul cercetării judecătoreşti, s-a concluzionat:

a) - menţiunea AM PRIMIT UN EX. din cuprinsul adresei nr. x din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost scrisă de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

b) - completările manuscrise de pe factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava au fost realizate de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura din interiorul impresiunii de ştampilă cu inscripţia S.C. RRRR. S.R.L.;

c) - menţiunea Am primit un exemplar din cuprinsul adresei nr. x din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte.

În ceea ce priveşte procedura de achiziţie publică finalizată cu încheierea contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 între Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. F. S.R.L., au fost întocmite mai multe documente: adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii împrejmuire"; centralizatorul ofertei pentru Reparaţii împrejmuire metalică nr. 1775/05.08.2017 pentru suma de 20.328 RON (centralizatorul anexă la ofertă), emitent S.C.

F. S.R.L.; oferta pentru obiectivul Împrejmuire metalică lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări, nr. 1775/05.08.2017, pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L.; declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniu social şi al relaţiilor de muncă, data completării: 05.08.2017, pentru atribuirea contractului de lucrări la obiectivul de investiţii Reparaţii împrejmuire, atribuită martorei L.; adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente; contractul de lucrări nr. x din 16.08.2017, având ca obiect lucrări de Reparaţii împrejmuire, încheiat între S.C.

F. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava; factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 20.328 RON reprezentând situaţie de lucrări conform contract împrejmuire metalică; centralizatorul situaţiei de lucrări pentru suma de 20.328 RON, emitent S.C. F. S.R.L.; situaţia de lucrări reparaţii împrejmuire metalică pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L.; adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C.

RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii împrejmuire; lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul împrejmuire metalică, obiectul reparaţii împrejmuire metalică, deviz construcţii, nr. 1773/04.08.2017, pentru suma de 21.324,29 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L.; centralizatorul investiţiei pentru obiectivul împrejmuire metalică nr. 1773/4.08.2017 pentru suma de 21.324,30 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L.; adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C.

RRRR. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări reparaţii împrejmuire.

Martora L. a menţionat că nu a avut niciodată calitatea de reprezentant legal sau angajat al S.C. F. S.R.L., iar în ceea ce priveşte contractul de lucrări nr. x din 16.08.2017 încheiat între S.C. F. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit 1-2-3, a arătat că nu a semnat nicio ofertă de participare la procedura de achiziţie publică şi nici celelalte documente.

Prin raportul de constatare criminalistică nr. 290.764 din 27.02.2018 întocmit de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava-Serviciul Criminalistic, s-au concluzionat următoarele:

I. a) Menţiunea "Am primit un exemplar" de pe adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost executată de A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de către PPPP.. c) Menţiunea olografă şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă gel de culoare neagră, asemănătoare cromatic.

II. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator înregistrat cu nr. x/05.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de către PPPP..

III. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări înregistrat cu nr. x/05.08.2017 la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de către PPPP..

IV. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat "Declaraţie privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă - L.", datată 05.08.2017 nu a fost executată de numitele L. sau PPPP..

V. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe adresa nr. x/08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. nu a fost executată de către PPPP..

VI. Semnătura de la rubrica "PRESTATOR S.C. F. S.R.L., în calitate de prestator, reprezentată prin PPPP." de pe Contractul de lucrări nr. x din 16.08.2017 încheiat cu Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava nu a fost executată de către PPPP..

VII. a) Scrisul olograf din cuprinsul facturii nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. a fost executat de A.. b) Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. nu a fost executată de PPPP.. c) Scrisul olograf şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă gel de culoare neagră, asemănătoare cromatic.

VIII. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizator situaţie lucrări nu a fost executată de PPPP..

IX. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. F. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Situaţie de lucrări reparaţii împrejmuire metalică nu a fost executată de PPPP..

X. a) Menţiunea "AM PRIMIT UN EX." de pe adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost executată de A.. b) Semnătura de la aceeaşi rubrică nu a fost executată de către L.. c) Menţiunea olografă şi semnătura indicate au fost executate cu stilou cu bilă şi pastă vâscoasă de culoare albastră, asemănătoare cromatic.

XI. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări nu a fost executată de L..

XII. Semnătura încadrată în impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe înscrisul intitulat Centralizatorul investiţiei nr. 1773/04.08.2017 nu a fost executată de L..

XIII. Semnătura încadrată de impresiunea ştampilei S.C. RRRR. S.R.L. de pe adresa nr. x/08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. nu a fost executată de către L. .

Prin raportul de expertiză criminalistică nr. 223 din 03.09.2019, întocmit de INEC - Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti, în cursul cercetării judecătoreşti, s-a concluzionat:

a) - menţiunea AM PRIMIT UN EX din cuprinsul adresei nr. x din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

b) - menţiunea Am primit un exemplar din cuprinsul adresei nr. x din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava a fost scrisă de A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura ce o însoţeşte;

c) - completările manuscrise de pe factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava au fost realizate de numitul A., iar materialul de scriere folosit are proprietăţi fizico-chimice similare cu cel cu care a fost redată semnătura din interiorul impresiunii de ştampilă cu inscripţia S.C. RRRR. S.R.L..

Din ansamblul probator administrat în cauză, la care instanţa de control judiciar a făcut anterior referire, rezultă că inculpatul A. a fost administratorul de fapt atât al S.C. RRRR. S.R.L., cât şi S.C. F. S.R.L.. În acest sens, din declaraţia martorei L. rezultă că "S.C. F. S.R.L. avea are ca asociaţi pe sora lui A., numita PPPP., însă de societate se ocupă tot A.. Pentru această firmă m-am ocupat şi eu şi doamna U., însă posibil să se ocupe şi alte persoane. Cunosc că PPPP. este o persoană în vârstă şi nu se ocupă de activitatea firmei, tot A. fiind cel care administrează firma […] Precizez că îndeosebi în privinţa S.C. F. S.R.L. de activitatea firmei se ocupa A., eu acţionând la iniţiativa lui. Şi în ceea ce priveşte S.C. RRRR. S.R.L., dacă desfăşuram anumite activităţi, respectiv atunci când intenţionam să particip la anumite licitaţii publice, îl înştiinţam pe A. care îmi spunea nicio problemă […] La începutul acestui an, A. mi-a propus să preiau pe mine şi firma S.C. F. S.R.L., că sunt capabilă şi pot face acest lucru, însă am refuzat, spunându-i că activităţile derulate la cimitir nu sunt pentru mine…"

Relevante sub aspectul modalităţii de desfăşurare a procedurii de licitaţie publică, sunt declaraţiile martorului T., inginer constructor, fost angajat la S.C. G. S.R.L., care a relatat că inculpata D. i-a solicitat să depună ofertă în cadrul procedurii de licitaţie publică derulată la grădiniţa unde era directoare.

În faza de urmărire penală, martorul T. a arătat că: ulterior plecării mele de la S.C. G. S.R.L., am păstrat relaţia cu A., iar el mă solicita uneori să-l ajut în legătură cu diferite lucrări contractate de S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., respectiv să întocmesc anumite devize de lucrări […]. Astfel, arăt că în perioada 2015 - 2016 din câte reţin am fost contactat telefonic de D., care mi-a solicitat să depun ofertă din partea S.C. BBBBB. S.R.L., firma pe care o administrez, în procedurile de achiziţie publică derulate de Grădiniţa unde era director. Am fost de acord şi am depus oferte în acest sens. Sub acest aspect am avut discuţii şi cu A., care mi-a spus că participă şi el la achiziţiile publice derulate de Grădiniţa unde directoare era nevasta lui, cu firmele RRRR. sau F. […] Mi-a fost prezentată scrisoarea de înaintare a S.C. BBBBB. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, înregistrată la autoritatea contractantă cu nr. x din 22.07.2016 şi recunosc faptul că numărul de înregistrare la firma mea, respectiv 16/22.07.2016 nu a fost atribuit de mine, eu predând oferta fără număr de înregistrare, ofertă care mi-a fost solicitată de către D.. […]Am ascultat convorbirea telefonică pe care am purtat-o la data de 04.11.2016, ora 06:43, cu A., arăt că recunosc conţinutul acestei discuţii, iar în conţinutul ei A. mi-a solicitat să majorez oferta pe care o făcusem pentru S.C. BBBBB. S.R.L., societatea pe care o administrez, în cadrul procedurii de achiziţie publică derulată de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, în sensul de a o dubla. Tot el mi-a cerut ca această ofertă să ajungă la soţia lui, D.. M-am conformat şi ştiu că am modificat suma consemnată în oferta mea anterioară, în sensul că am majorat-o, nu ştiu dacă am dublat-o dar în orice caz am mărit-o mult, după care nu reţin sigur, dar ori am transmis-o pe mail numitei D., ori i-am dus-o personal, însă în mod cert a ajuns la aceasta din urmă.

Declaraţiile martorului din care rezultă acţiunile întreprinse de inculpaţii D. şi A. pentru ca firmele administrate de cel din urmă să câştige licitaţiile publice, se coroborează şi cu aspectele ce rezultă din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice.

Fără relua conţinutul proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, redate pe larg în hotărârea atacată, se constată că la data de 04.11.2016, ora 06:42:52, inculpatul Niţă îl apelează pe T. şi discută următoarele:

A.: Să trăiţi, măria ta!

T.: salut, nenea ILIE!

A.: ţi-am dat aşa de dimineaţă telefon, c-am zis ca să te prind să nu fii plecat, ştii?

T.: spune!

A.: ăă…rugăminte mare la tine….

T.: …

A.: dublează valoarea aceea la…deci, o faci exact, înmulţit cu doi!

T.: bine, domnu`!

A.: şîîî….i-o duci tu lu` NICULINA…sau i-ai…cum ai făcut… i-ai transmis-o pi mail?

T.: i-am pus-o pi mail, da.

A.: exact! Hai, fă-o aşa dacă nu te superi, ştii…dubleaz-o şî…ca s-o ducă, ştii aşa, mai dimineaţă, s-o ducă la…unitate!

T.: binee…

A.: mersi, mersi… Hai, te-am pupat, pa, pa, pa!

T.: pa, pa!

-la data de 04.11.2016, ora 07:25:06, inculpatul A. este apelat de T. şi discută următoarele:

A.: …le-ai…le-ai…ăă… trimis pe mail?

T.: încă nu, că mai lucrez la ele acuma.

A.: daa? Hai, dă-mi un semnal când le-ai…transmis…pi mail, ca să le pot lista, daa?

T.: bine, bine! (...) - fila x d.u.p.

Probatoriul administrat în cauză dovedeşte că, prin modul în care s-au desfăşurat procedurile de achiziţie publică la grădiniţa la care inculpata D. era directoare, au fost favorizate societăţile comerciale administrate în fapt de A., şi anume S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., pentru a le asigura adjudecarea lucrărilor.

Inculpata D. cunoştea că soţul său, inculpatul A. era administratorul de facto al S.C. F. S.R.L. şi S.C. RRRR. S.R.L. şi că acesta s-a implicat în procedurile de achiziţie publică derulate de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava.

Relevante în acest sens sunt declaraţiile martorilor J., JJ., OO., Y., W. care au executat lucrări la Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava.

Astfel, potrivit declaraţiilor martorului J., şeful unei echipe de muncitori care a executat lucrări la grădiniţă, care a executat şi lucrările de la Extinderea cimitirului Pacea:

În anul 2017, am efectuat lucrări la Grădiniţa 1-2-3 din Suceava. Q. ne-a spus că trebuie să plecăm toţi din echipă, vreo 5 persoane, la Grădiniţa 1-2-3 pentru a face nişte lucrări, nişte reparaţii.

Lucrarea a durat în jur de două săptămâni, materialele le aducea o persoană pe nume WWWW., care nu făcea parte din echipa noastră, care era alcătuită din persoane ce lucrau la cimitir.

Reparaţiile ce trebuiau efectuate la Grădiniţa 1-2-3 din Suceava ne-au fost arătate de domnul A.. Pe acesta l-am mai zărit o dată la grădiniţă, în timpul lucrărilor. Când am efectuat lucrările ştiam că soţia domnului A. lucrează la grădiniţă, dar nu ştiam exact pe ce funcţie. Pe doamna D. am văzut-o la grădiniţă în acea perioadă de timp, dar nu am discutat cu dumneaei.

Totodată, martorul a susţinut că menţine declaraţia de la urmărire penală prin care a arătat că inculpata D. i-a solicitat ca muncitorii să nu spună angajaţilor grădiniţei că sunt lucrători la cimitir.

Martorul JJ., unul dintre muncitorii care a participat la executarea lucrărilor, a declarat, în instanţă că lucrările au durat în jur de două săptămâni, perioadă de timp în care la grădiniţă a venit şi dl. A. şi s-a interesat de modul de desfăşurare a lucrărilor. A vorbit cu şeful de echipă, J.. nu am fost de faţă la discuţiile acestora, doar i-am văzut vorbind. De la J. ştiu că A. se interesa de mersul lucrărilor, acesta spunând:

"Vine Şeful să vadă lucrarea" (...)

Martorul OO., audiat în faţa instanţei de fond, a arătat că a participat la efectuarea unor lucrări la Grădiniţa 1-2-3 Suceava, fiind contactat în acest sens de inculpatul A. despre care a relatat că Venea la grădiniţă, se uita ce se lucrează şi pleca. Discuta cu cei din echipă, ne chema şi îi spunea lui J. "Faceţi asta, asta ..." (...) A., venea aproape zilnic (…) pe perioada cât am lucrat eu la Grădiniţa 1-2-3.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi reţine că declaraţiile date în 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017 de către inculpata D., în calitatea sa de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, în procedura de achiziţie publică, se analizează în raport de prevederile legale incidente în cauză.

Astfel, conform dispoziţiilor art. 130 alin. (1), (2) şi (3) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, parte integrantă a H.G. nr. 395/2016, membrii comisiei de evaluare au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese. Această declaraţie trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuţiilor specifice, după data şi ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ofertelor, iar în cazul în care unul dintre membrii desemnaţi în comisia de evaluare constată că se află într-o situaţie de conflict de interese, atunci acesta are obligaţia de a solicita de îndată, înlocuirea sa din componenţa comisiei respective cu o altă persoană.

Potrivit art. 79 alin. (1) lit. c), alin. (2) şi (4) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, funcţionarul public este în conflict de interese dacă interesele sale patrimoniale, ale soţului sau rudelor sale de gradul I pot influenţa deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea funcţiei publice, iar în cazul existenţei unui conflict de interese, funcţionarul public este obligat să se abţină de la rezolvarea cererii, luarea deciziei sau participarea la luarea unei decizii şi să-l informeze de îndată pe şeful ierarhic căruia îi este subordonat direct. Încălcarea obligaţiei anterior menţionate poate atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, civilă ori penală, potrivit legii.

Infracţiunea se consumă în momentul în care se realizează fapta tipică şi s-a produs urmarea imediată care constă în stare de pericol pentru relaţiile sociale referitoare la încrederea publică de care se bucură declaraţiile făcute în faţa unui funcţionar public sau unităţi în care acesta îţi desfăşoară activitatea.

Norma penală impune ca declaraţia să fie aptă să servească la producerea unor consecinţe juridice şi să fie făcută în vederea producerii acestora, nefiind necesară producerea efectivă a consecinţelor juridice.

Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie directă pentru că presupune un scop - producerea unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul.

Infracţiunea de fals în declaraţii s-a consumat la momentul consemnării de către inculpata D., în calitatea sa de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor, în procedura de achiziţie publică, în declaraţiile din 07.10.2016, 22.07.2016, 02.08.2017 şi 07.08.2017, a menţiunii că nu are niciun interes de natură să afecteze imparţialitatea pe parcursul procesului de verificare/evaluare a candidaturilor/ofertelor, menţiune aptă să servească la producerea consecinţelor juridice urmărite.

Sub aspectul laturii subiective, declaraţiile necorespunzătoare adevărului au fost făcute de inculpata D., în mod voit, urmărind producerea acelor consecinţe juridice. În mod evident, inculpata a avut reprezentarea stării de pericol pentru valoarea socială ocrotită, astfel că, săvârşind fapta, a urmărit producerea acelor consecinţe, respectiv derularea procedurii de achiziţie publică cu participarea societăţilor comerciale care erau administrate în fapt de soţul său, inculpatul A..

Contrar susţinerilor apelantei inculpate D., din probele administrate în cursul urmăririi penale, precum şi a cercetării judecătoreşti, a rezultat că inculpata a cunoscut că soţul său, inculpatul A. era administratorul de fapt al S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L..

În acest sens, aspecte relevante rezultă din declaraţiile martorilor L., PP., J., JJ., OO., procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonic, astfel cum au fost relevate în precedent.

Totodată, probatoriul administrat în apel nu a furnizat date apte a modifica cele constatate de prima instanţă, probatoriile fiind suficiente şi utile dovedirii elementelor angajării răspunderii penale.

Prin urmare, în ceea ce o priveşte pe inculpata D., Înalta Curte - Completul de 5 Judecători reţine că sunt îndeplinite toate condiţiile de tipicitate obiectivă şi subiectivă pentru reţinerea săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată, prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Fără a relua considerentele referitoare la termenul general de prescripţie a răspunderii penale ca urmare a reconfigurării conţinutului dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., în baza Deciziilor nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale şi a interpretării prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, precum şi cele referitoare la cazurile de suspendare a judecăţii în prezenta cauză, astfel cum au fost anterior prezentate, instanţa de control judiciar va analiza termenul general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Potrivit art. 154 alin. (2) din C. pen., termenele de prescripţie ale răspunderii penale încep să curgă de la momentul săvârşirii infracţiunii. În cazul infracţiunilor continuate, termenul curge de la săvârşirii ultimei acţiuni sau inacţiuni, în speţă, aceasta fiind data de 7 august 2017.

În actuala reglementare, infracţiunea de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 din C. pen. se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Conform art. 154 alin. (1) lit. d) din C. pen., termenul general de prescripţie este de 5 ani, iar potrivit art. 186 alin. (1) teza finală din C. pen., luna şi anul se socotesc împlinite cu o zi înainte de ziua corespunzătoare datei de la care au început să curgă.

Prin urmare, termenul general de prescripţie a răspunderii penale, s-a împlinit în data de 6 august 2022.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi constată că împlinirea termenului general de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea de fals în declaraţii prevăzută de art. 326 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., atrage incidenţa cauzei de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., impunându-se soluţia de încetare a procesului penal, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f).) din C. proc. pen., conform prevederilor art. 396 alin. (8) din C. proc. pen.

III.8. În privinţa acuzaţiei aduse inculpatului A. sub aspectul comiterii infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale)

Prin apelul formulat, Ministerul Public a arătat că, deşi s-a reţinut ca fiind dovedit că inculpatul A., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin contrafacerea scrierii şi subscrierii reprezentanţilor legali ai S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi pe care le controla în fapt, a falsificat mai multe înscrisuri în procedurile de achiziţie publică derulare de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, totuşi instanţa a considerat că aceste înscrisuri nu puteau produce alte consecinţe juridice decât cele pe care le-ar fi produs dacă nu se altera conţinutul lor. În consecinţă, prima instanţă a dispus, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., achitarea inculpatului A. pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (35 de acte materiale).

S-a susţinut că instanţa a evidenţiat o condiţie referitoare la urmarea imediată a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, condiţie care însă nu este prevăzută de norma de incriminare. Astfel, art. 322 din C. pen. prevede singura condiţie ca înscrisul falsificat să fie folosit în vederea producerii unei consecinţe juridice, nefiind prevăzută de către legiuitor ca înscrisul falsificat să producă o altă consecinţă juridică decât în mod normal, fiind evident că în lipsa alterării înscrisului în modalităţile indicate de lege, nu se poate reţine o activitate de falsificare.

Inculpatul A. a solicitat respingerea apelului formulat de Ministerul Public menţinerea soluţiei de achitare şi în subsidiar în temeiul art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetarea procesului penal, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale cu privire la infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 322 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (35 de acte materiale).

De altfel, aşa cum s-a reţinut prin încheierea din 9 ianuarie 2023, apelanţii intimaţi inculpaţi A., D. şi E. au arătat în sensul celor consemnate în scris cu privire la infracţiunile pentru care au apreciat că s-a împlinit termenul general de prescripţie a răspunderii penale, că solicită continuarea procesului penal, potrivit art. 18 din C. proc. pen.

În acest context, având în vedere manifestarea de voinţă a inculpatului A. în sensul continuării procesului penal, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va avea în vedere aplicarea corespunzătoare a soluţiilor alternativ prevăzute de art. 396 alin. (7) sau art. 396 alin. (8) din C. proc. pen.

Instanţa de control judiciar reţine că potrivit art. 322 din C. pen., infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată constă în falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile prevăzute de art. 320 sau art. 321, dacă făptuitorul foloseşte înscrisul falsificat ori îl încredinţează altei persoane spre folosire, în vederea producerii unei consecinţe juridice.

Similar primei instanţe, se constată că probatoriul administrat în cauză, constând în proba testimonială, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi probele ştiinţifice administrate în cauză, la care instanţa de control judiciar a făcut referiri, pe larg, în secţiunea anterioară, confirmă că inculpatul A., în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, prin contrafacerea scrierii şi subscrierii reprezentanţilor legali ai S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., societăţi pe care le controla în fapt, a falsificat:

- 3 înscrisuri folosite în procedura de achiziţie publică derulată de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, încheiată prin adjudecarea contractului de lucrări nr. x/28.07.2016 de către S.C. RRRR. S.R.L., respectiv: factura nr. x din 05.08.2016 a S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 28.531,77 RON reprezentând contravaloare situaţie de lucrări reparaţii - fila x d.u.p.; situaţia de plată, având ca obiect zugrăveli cu var lavabil etaj I şi parter, devizul reparaţii, pentru suma de 28.531,77 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - filele x d.u.p.; adresa din 20.07.2016 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări de zugrăveli cu var lavabil pentru parter şi etajul 1 - fila x d.u.p.;

- 19 înscrisuri folosite în procedura de achiziţie publică derulată de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, încheiată prin adjudecarea contractului de lucrări x/10.08.2017 de către S.C. RRRR. S.R.L., respectiv:

1) adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare" - fila x d.u.p.

2) centralizatorul investiţiei la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1601/1.08.2017 pentru suma totală de 75.672 RON - fila x d.u.p.

3) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii, nr. 1601/1.08.2017, pentru suma de 59.678,46 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

4) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii nr. 1601/01.08.2017, pentru suma de 15.993,54 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x, vol. vol. XXXIV d.u.p.

5) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.

6) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, cu data lunii modificată - fila x d.u.p.

7) adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. Suceava având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente - fila x d.u.p.

8) contractul de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare nr. 1800 din 10.08.2017 încheiat de Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava şi S.C. RRRR. S.R.L. - filele x d.u.p.

9) factura nr. x din 04.09.2017 emisă de S.C. RRRR. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava reprezentând contravaloare situaţie de lucrări zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON - fila x d.u.p.

10) centralizatorul situaţiei de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 75.672 RON (centralizatorul anexă la factură), emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

11) situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 59.678,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

12) situaţia de lucrări la obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, devizul construcţii pentru suma de 15.993,46 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

13) adresa din 27.07.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. Suceava având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.

14) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare atribuită numitei PPPP. - fila x d.u.p.

15) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniul social şi al relaţiilor de muncă, data completării 01.08.2017, cu data zilei modificată, pentru atribuirea contractului la obiectivul de investiţii Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare, atribuită numitei PPPP. - fila x d.u.p.

16) centralizatorul ofertă pentru Zugrăveli interioare şi exterioare pentru suma de 78.160,30 RON, nr. 1603/01.08.2017, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

17) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul Zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli interioare, devizul construcţii, nr. 1602/01.08.2017 pentru suma de 16.105,57 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - filele x d.u.p.

18) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul zugrăveli interioare şi exterioare, obiectul zugrăveli exterioare, nr. 1603/01.08.2017 pentru suma de 62.054,73 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - filele x d.u.p.

19) adresa din 02.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări Reparaţii şi zugrăveli interioare şi exterioare - fila x d.u.p.;

- 13 înscrisuri folosite în procedura de achiziţie publică derulată de autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, încheiată prin adjudecarea contractului de lucrări nr. x/16.08.2017 de către S.C. F. S.R.L., respectiv:

1) adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări "Reparaţii împrejmuire" - fila x d.u.p.

2) centralizatorul ofertei pentru Reparaţii împrejmuire metalică nr. 1775/05.08.2017 pentru suma de 20.328 RON (centralizatorul anexă la ofertă), emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

3) oferta pentru obiectivul Împrejmuire metalică lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări, nr. 1775/05.08.2017, pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

4) declaraţia privind respectarea legislaţiei de mediu, în domeniu social şi al relaţiilor de muncă, data completării: 05.08.2017, pentru atribuirea contractului de lucrări la obiectivul de investiţii Reparaţii împrejmuire, atribuită martorei L. - fila x d.u.p.

5) adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. F. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare şi urcare ofertă în catalogul de produse SEAP şi transmitere documente - fila x d.u.p.

6) contractul de lucrări nr. x din 16.08.2017, având ca obiect lucrări de Reparaţii împrejmuire, încheiat între S.C. F. S.R.L. şi Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava - filele x d.u.p.

7) factura nr. x din 04.09.2017 a S.C. F. S.R.L. către Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava pentru suma de 20.328 RON reprezentând situaţie de lucrări conform contract împrejmuire metalică - fila x d.u.p.

8) centralizatorul situaţiei de lucrări pentru suma de 20.328 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

9) situaţia de lucrări reparaţii împrejmuire metalică pentru suma de 20.327,99 RON, emitent S.C. F. S.R.L. - fila x d.u.p.

10) adresa din 03.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1-2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect solicitare de ofertă pentru atribuirea contractului de lucrări Reparaţii împrejmuire - fila x d.u.p.

11) lista cu cantităţi de lucrări pe categorii de lucrări pentru obiectivul împrejmuire metalică, obiectul reparaţii împrejmuire metalică, deviz construcţii, nr. 1773/04.08.2017, pentru suma de 21.324,29 RON emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

12) centralizatorul investiţiei pentru obiectivul împrejmuire metalică nr. 1773/4.08.2017 pentru suma de 21.324,30 RON, emitent S.C. RRRR. S.R.L. - fila x d.u.p.

13) adresa din 08.08.2017 a Grădiniţei cu program prelungit "1- 2-3" Suceava către S.C. RRRR. S.R.L. având ca obiect comunicare evaluare lucrări reparaţii împrejmuire - fila x d.u.p.

Se constată că, potrivit probatoriului, inculpatul A. a acţionat ca administrator de fapt al societăţilor S.C. RRRR. S.R.L. şi S.C. F. S.R.L., a falsificat un număr de 35 de înscrisuri prin contrafacerea scrierii sau subscrierii, fiind creată aparenţa că acestea emană de la reprezentanţii legali ai celor două societăţi, consecinţa fiind aceea că cele două societăţi comerciale au participat la procedurile de achiziţii publice şi au încheiat cu autoritatea contractantă Grădiniţa cu program prelungit "1-2-3" Suceava, contractele de lucrări anterior indicate.

C. pen. nu defineşte noţiunea de înscris sub semnătură privată, însă în doctrină (T. Vasiliu s.a., C. pen. comentat şi adnotat, vol. II, pg. 276) s-a arătat că printr-un astfel de înscris se înţelege orice înscris care emană de la o persoană particulară, care conţine o manifestare de voinţă ori constatarea unui act, a unui fapt sau a unei împrejurări cu semnificaţie juridică şi care este susceptibil de a dovedi existenţa, modificarea sau stingerea unui drept ori a unei obligaţii.

În ceea ce priveşte condiţia ca înscrisul sub semnătură privată să fie producător de consecinţe juridice, aceasta este îndeplinită dacă înscrisul, având un conţinut cu relevanţă juridică, poate servi ca dovadă a conţinutului său, chiar dacă nu a fost întocmit în acest scop.

Infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată presupune alterarea sau falsificarea unui înscris, care poate determina persoanele cărora le este prezentat, o convingere contrară realităţii, ceea ce ar presupune ca în speţă, cele 35 de înscrisuri să producă alte consecinţe juridice decât cele pe care le-ar fi produs dacă nu s-ar fi alterat conţinutul lor.

Din această perspectivă se apreciază că, în mod corect, instanţa de fond a constatat că şi în situaţia în care nu se altera conţinutul acestor înscrisuri şi ar fi conţinut scrieri şi semnături aparţinând administratorilor statutari ai celor două societăţi comerciale, consecinţele întocmirii şi folosirii lor ar fi fost aceleaşi, respectiv participarea la procedurile de achiziţii publice, iar producerea de consecinţe juridice nu putea fi decât în folosul şi conform obiectului de activitate al S.C. RRRR. S.R.L. şi al S.C. F. S.R.L..

Prin urmare, se constată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (35 de acte materiale) şi în consecinţă, în mod corect, instanţa de fond a dispus achitarea inculpatului A. pentru această infracţiune, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. pen.

Faţă de cele anterior prezentate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi va respinge, ca nefondată, critica parchetului privind omisiunea aplicării dispoziţiilor art. 397 alin. (3) din C. proc. pen., referitoare la desfiinţarea înscrisurilor falsificate rezultate din săvârşirea infracţiunilor de fals deduse judecăţii.

Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători va dispune:

În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., va admite apelurile declarate de inculpaţii A., D. şi S.C. F. S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

Va desfiinţa, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 (în forma modificată prin Legea nr. 55/2021) va înceta procesul penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 (în forma modificată prin Legea nr. 55/2021) va înceta procesul penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 şi art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. d) din C. pen.

Va înlătură dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată (7 acte materiale) prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. d) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va înceta procesul penal faţă de inculpata D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată (4 acte materiale) prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. d) din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 10 alin. (11) şi alin. (12) din Legea nr. 241/2005 (în forma modificată prin Legea nr. 55/2021) va înceta procesul penal faţă de inculpata S.C. F. S.R.L. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 5 din C. pen.

Va înlătură dispoziţiile art. 136 alin. (3) lit. f) raportat la art. 145 din C. pen.

Va constata că au fost achitate debitele principale stabilite ca prejudiciu respectiv 580.341 RON şi 5.232 RON, precum şi 20% din aceeaşi bază de calcul, în cuantum total de 702.688 RON, conform ordinului de plată nr. x din 29.04.2022 (suma de 90.000 RON), foii de vărsământ nr. 1 din 28.04.2022 şi chitanţei nr. x din 28.04.2022 (suma de 240.000 RON) şi chitanţei nr. x din 29.04.2022 (suma de 372.688 RON) - dosar apel.

Va constata că au fost achitate dobânzile şi penalităţile aferente prejudiciului, în cuantum total de 493.520 RON, conform ordinului de plată nr. x din 08.05.2023 (suma de 170.000 RON) - dosar apel şi ordinului de plată nr. x din 12.05.2023 (suma de 323.520 RON) - dosar apel.

Va ridica măsura asigurătorie a sechestrului, instituită prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON.

Va ridica măsura dispusă prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava privind instituirea măsurii asiguratorii a popririi de către Senatul României asupra sumelor de bani datorate sau care urmează a fi datorate în viitor cu titlu de venituri din muncă inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON, în limita cotei de 1/3 din aceste venituri şi cu respectarea dispoziţiilor art. 728 din C. proc. civ.

Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale care nu contravin prezentei decizii.

Va respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de partea civilă Municipiul Suceava, prin primar, împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpaţii A., D. şi S.C. F. S.R.L. şi partea civilă Statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală vor rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelanta parte civilă Municipiul Suceava, prin primar, la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata S.C. F. S.R.L., în cuantum de 1360 RON, va rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., D., B., E. şi C. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 400 RON, vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admite apelurile declarate de inculpaţii A., D. şi S.C. F. S.R.L. împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

Desfiinţează, în parte, sentinţa penală apelată şi în rejudecare:

I.1. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 (în forma modificată prin Legea nr. 55/2021) încetează procesul penal faţă de inculpatul A. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 10 alin. (11) din Legea nr. 241/2005 (în forma modificată prin Legea nr. 55/2021) încetează procesul penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) din Legea nr. 241/2005 şi art. 5 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de efectuare de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia prevăzută de art. 12 lit. a) teza I din Legea nr. 78/2000, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. d) din C. pen.

Înlătură dispoziţiile art. 66 şi art. 65 din C. pen.

În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpatul A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată (7 acte materiale) prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. d) din C. pen.

I.2. În baza art. 396 alin. (8) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetează procesul penal faţă de inculpata D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de fals în declaraţii, în formă continuată (4 acte materiale) prevăzută de art. 326 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 lit. d) din C. pen.

I.3. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. h) din C. proc. pen. cu aplicarea art. 10 alin. (11) şi alin. (12) din Legea nr. 241/2005 (în forma modificată prin Legea nr. 55/2021) încetează procesul penal faţă de inculpata S.C. F. S.R.L., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 şi art. 5 din C. pen.

Înlătură dispoziţiile art. 136 alin. (3) lit. f) raportat la art. 145 din C. pen.

Constată că au fost achitate debitele principale stabilite ca prejudiciu respectiv 580.341 RON şi 5.232 RON, precum şi 20% din aceeaşi bază de calcul, în cuantum total de 702.688 RON, conform ordinului de plată nr. x din 29.04.2022 (suma de 90.000 RON), foii de vărsământ nr. 1 din 28.04.2022 şi chitanţei nr. x din 28.04.2022 (suma de 240.000 RON) şi chitanţei nr. x din 29.04.2022 (suma de 372.688 RON) - dosar apel.

Constată că au fost achitate dobânzile şi penalităţile aferente prejudiciului, în cuantum total de 493.520 RON, conform ordinului de plată nr. x din 08.05.2023 (suma de 170.000 RON) - dosar apel şi ordinului de plată nr. x din 12.05.2023 (suma de 323.520 RON) - dosar apel.

Ridică măsura asigurătorie a sechestrului, instituită prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava, asupra bunurilor aflate în proprietatea inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON.

Ridică măsura dispusă prin ordonanţa nr. 117/P/2015 din 29.03.2018 a Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Suceava privind instituirea măsurii asiguratorii a popririi de către Senatul României asupra sumelor de bani datorate sau care urmează a fi datorate în viitor cu titlu de venituri din muncă inculpatului A., până la concurenţa sumei de 585.573 RON, în limita cotei de 1/3 din aceste venituri şi cu respectarea dispoziţiilor art. 728 din C. proc. civ.

Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale care nu contravin prezentei decizii.

II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de partea civilă Statul român prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi de partea civilă Municipiul Suceava, prin primar, împotriva sentinţei penale nr. 23 din data de 25 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, în dosarul nr. x/2018.

III. În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor formulate de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpaţii A., D. şi S.C. F. S.R.L. şi partea civilă Statul român, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, rămân în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă apelanta parte civilă Municipiul Suceava, prin primar, la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata S.C. F. S.R.L., în cuantum de 1360 RON, rămâne în sarcina statului.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariile apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru inculpaţii A., D., B., E. şi C. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 400 RON, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 septembrie 2023.