Appeal dismissed: unconstitutionality challenge against internal judicial minute inadmissible as not a statute

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

1. Hotărârea prin care a fost soluţionată cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru

Dosarul nr. x/2020 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă are ca obiect recursul declarat de A. împotriva încheierii din 15 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia litigii de muncă şi asigurări sociale în dosarul nr. x/2020, prin care a fost anulată, ca netimbrată, cererea formulată de A. privind recuzarea membrilor completului de judecată învestit cu soluţionarea cauzei.

În dosarul nr. x/2020, prin încheierea din 16 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă a respins cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, formulată de petentul A..

2. Calea de atac exercitată

Împotriva încheierii din 16 martie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia a II-a civilă în dosarul nr. x/2020, a declarat recurs A., cauza fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători, sub nr. x/2022.

3. Excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cauză

În dosarul nr. x/2022 al Completului de 5 judecători, recurentul A. a formulat cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate şi aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iaşi sub nr. 2836/A/2 iulie 2015.

4. Încheierea prin care a fost soluţionată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale

Prin încheierea din 10 octombrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul A. privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate şi aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iaşi sub nr. 2836/A/2 iulie 2015.

5. Recursul declarat împotriva încheierii menţionate la pct. 4

Împotriva încheierii menţionate la pct. 4, a declarat recurs petentul A., în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, susţinând, în esenţă, că în mod greşit a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate ridicată în dosarul nr. x/2022, expunând critici cu privire la legalitatea şi temeinicia Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate şi aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iaşi sub nr. 2836/A/2 iulie 2015, cu privire la soluţia de unificare a practicii judiciare în materia taxei de timbru datorate pentru cererile de recuzare în litigiile de muncă.

La 12 decembrie 2022, recurentul a formulat note scrise, prin care solicită completarea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, astfel cum a fost modificat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 148/2015, şi invocă excepţia lipsei calităţii procesuale a intimatei B. S.R.L., susţinând că nu are calitate procesuală pasivă în ceea ce priveşte cererea de recuzare pe care a formulat-o în dosarul nr. x/2020.

6. Considerentele Înaltei Curţi

Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimatei B. S.R.L., invocată de recurentul A., se constată că este neîntemeiată, având în vedere că societatea menţionată are calitate procesuală pasivă în dosarul în care a fost formulată cererea de recuzare.

În cauză, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 coroborat cu art. 24 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Completul de 5 judecători este învestit cu soluţionarea recursului exercitat împotriva unei încheieri prin care un alt complet de 5 judecători a respins, ca inadmisibilă, o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale.

Conform celor reţinute în jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 321/2017, par. 21-22), recursul "reglementat de Legea nr. 47/1992 (...) este o cale de atac pe care legiuitorul a conceput-o, distinct de orice calificare procesual civilă sau penală, numai în privinţa hotărârilor judecătoreşti prin care se respinge cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Prin urmare, acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele şi caracteristicile proprii recursului C. proc. civ. (...). (...) dat fiind faptul că textul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este aplicabil atât în materie procesual civilă, cât şi penală, acesta îşi menţine natura juridică de cale de atac specială ce nu poate fi calificată în funcţie de reglementările proprii procedurii penale sau civile. De aceea, această cale de atac cu o fizionomie juridică proprie nu poate fi considerată nici recurs în sensul propriu al termenului prevăzut de C. proc. civ. sau penală şi nici apel, contestaţie sau plângere în sensul C. proc. pen.. (...) obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanţei ierarhic inferioare cu privire la soluţia pe care aceasta a adoptat-o de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, motivată de neîndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)- (3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma acestor condiţii".

În contextul celor statuate de Curtea Constituţională, se reţine că, în actualul stadiu procesual, în dosarul nr. x/2022.1, instanţa este învestită în mod exclusiv cu verificarea legalităţii încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată în dosarul nr. x/2022, neavând competenţa de a soluţiona o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu alte excepţii de neconstituţionalitate pe care autorul recursului tinde să le invoce în dosarul respectiv, aşa cum se menţionează în notele înregistrate la dosar la 12 decembrie 2022.

Verificând legalitatea soluţiei de respingere, prin încheierea atacată, a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a Minutei întâlnirii privind problemele de drept interpretate şi aplicate neunitar în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale, în trimestrul II/2015, înregistrată la Curtea de Apel Iaşi sub nr. 2836/A/2 iulie 2015, se constată că instanţa a realizat o corectă interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 referitoare la condiţiile de admisibilitate a cererii.

În acord cu instanţa care a pronunţat încheierea atacată, se reţine că cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de A. în dosarul nr. x/2022 nu îndeplineşte cerinţa prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, ca excepţia de neconstituţionalitate să vizeze dispoziţii cuprinse într-o lege sau ordonanţă.

Contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, excepţia a fost ridicată cu privire la un act întocmit în urma unei întâlniri a judecătorilor Curţii de Apel Iaşi, desfăşurate în temeiul dispoziţiilor art. 25 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1375/2015, în care au fost discutate problemele de drept care au condus la pronunţarea unor soluţii diferite, printre care şi problema de drept care îl nemulţumeşte pe petentul A..

Astfel, rezultă că actul ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate nu este o lege sau o ordonanţă, pentru a fi îndeplinită cerinţa de admisibilitate pentru sesizarea Curţii Constituţionale în condiţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.

Cum cerinţele impuse de dispoziţiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992 trebuie să fie îndeplinite cumulativ, se constată că instanţa care a pronunţat încheierea atacată în mod legal a reţinut că neîndeplinirea uneia dintre condiţiile legale atrage inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de A. în dosarul nr. x/2022.

Pentru considerentele arătate, nefiind identificate, în raport cu dispoziţiile art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, motive de reformare a încheierii atacate, va fi respins, ca nefondat, recursul ce formează obiectul analizei în prezenta cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de A. împotriva încheierii din 10 octombrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 12 decembrie 2022, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, conform art. 402 din C. proc. civ.