Inadmissibility of appeal against final annulment decision due to absence of statutory remedy for judicial review
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the finality of the prior decision by the Administrative and Fiscal Section. The dispute involved a challenge by a religious institutional appellant against a decision dismissing a *contestație în anulare* (annulment appeal), where the appellant argued illegality based on a judge’s subsequent retirement, while the state respondent argued inadmissibility and lack of substantive critique. The decisive legal basis was Article 457(1) and Article 634(1)(5) of the Civil Procedure Code, which establish that decisions issued on annulment appeals are final and not subject to further judicial review via appeal, rendering the procedural attempt to reopen the case an impermissible violation of the principle of legality and the statutory limits on remedies.
Legislator headnote
AI generatedart. 488 din C. proc. civ, art. 248 alin. (1) din C. proc. civ, art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ, art. 508 alin. (4) din C. proc. civ, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against final annulment decision due to absence of statutory remedy for judicial review: Intimatul Statul român, prin Comisia Specială de Retrocedare a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii deoarece susţinerile din cererea de recurs nu pot fi încadrate în niciuna dintre dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ. şi nu există critici ale deciziei civile recurate. De asemenea, invocă excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs motivat de faptul că decizia pronunţată la data de 2 iunie 2021 nu poate supusă niciunei căi de atac.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Decizia recurată
Prin decizia civilă nr. 3311 din 2 iunie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020, s-a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea A. S.R.L. împotriva deciziei nr. 621 din 16 martie 2022 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017.
2. Recursul
Împotriva deciziei menţionate anterior, Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" a formulat recurs, care a fost înregistrat pe rolul Completului de 5 judecători, sub nr. x/2023.
Prin memoriul de recurs, recurenta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" susţine că hotărârea pronunţată la 2 iunie 2021 de către secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în contestaţie în anulare, este nelegală deoarece unul dintre judecătorii care a făcut parte din completul acestei instanţe s-a pensionat la data de 1 martie 2022, în raport cu data comunicării hotărârii care s-a efectuat la 19 ianuarie 2023.
Prin urmare, solicită anularea deciziei recurate.
3. Apărările părţilor
Intimatul Statul român, prin Comisia Specială de Retrocedare a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia nulităţii deoarece susţinerile din cererea de recurs nu pot fi încadrate în niciuna dintre dispoziţiile art. 488 din C. proc. civ. şi nu există critici ale deciziei civile recurate. De asemenea, invocă excepţia inadmisibilităţii cererii de recurs motivat de faptul că decizia pronunţată la data de 2 iunie 2021 nu poate supusă niciunei căi de atac.
Prin întâmpinare se mai arată că cererea de recurs reprezintă simpla nemulţumire a părţii recurente care doreşte anularea deciziei atacate şi rejudecarea cauzei. Pe fondul cauzei, solicită respingerea recursului ca nefondat.
II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
În condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate faţă de orice alte cereri, excepţia inadmisibilităţii recursului, pe care o va admite, pentru considerentele arătate în continuare.
Prin decizia civilă nr. 3311 din 2 iunie 2021 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal în dosarul x/2020 s-a respins contestaţia în anulare formulată de contestatoarea Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" împotriva deciziei nr. 6706 din 10 decembrie 2020 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017.
Prin decizia nr. 6706 din 10 decembrie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2017, a fost respins ca tardiv recursul declarat de recurenta-reclamantă S Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" împotriva sentinţei civile nr. 157/CA din 11 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluţionat fondul pricinii, iar art. 508 alin. (4) din C. proc. civ. prevede că hotărârea dată în contestaţie în anulare este supusă aceloraşi căi de atac ca şi hotărârea atacată.
De asemenea, art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei.
Din interpretarea textelor procedurale mai sus menţionate, rezultă că decizia atacată nu este susceptibilă de exercitarea controlului judiciar al recursului.
Persoana interesată poate formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condiţiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanţelor judecătoreşti şi de soluţionare a cererilor deduse judecăţii, implicit a căilor de atac.
Recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalităţii, cât şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii, motiv pentru care, apare ca o soluţie inadmisibilă în ordinea de drept.
Ca atare, în raport de dispoziţiile legale care reglementează normele procesuale aplicabile în cauză, decizia civilă nr. 3311 din 2 iunie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020, fiind o hotărâre definitivă, nu este supusă, prin lege, cenzurii căii de atac a recursului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 248 alin. (1) şi (2) coroborat cu art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., va fi respins, ca inadmisibil, recursul ce formează obiectul prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ştefan Primul Martir" împotriva deciziei nr. 3311 din 2 iunie 2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. x/2020.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2023.