Judicial disciplinary liability for delayed judgment drafting: excusable fault negated by exceptional workload and additional duties

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Acţiunea disciplinară

Prin acţiunea disciplinară înregistrată pe rolul secţiei pentru judecători în materie disciplinară sub nr. x/2022, Inspecţia Judiciară a solicitat aplicarea uneia dintre sancţiunile prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pârâtului A., judecător în cadrul Judecătoria Brăila pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din acelaşi act normativ.

În motivarea acţiunii, se arată că domnul judecător înregistrează întârzieri în motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate şi care i-au revenit spre redactare, astfel încât, la 22 septembrie 2022, domnul judecător A. figura cu 175 hotărâri restante.

2. Hotărârea secţiei pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii

Prin Hotărârea nr. 24J din 8 decembrie 2022, secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva pârâtului A., judecător în cadrul Judecătoriei Brăila pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004, ca neîntemeiată.

În motivare, secţia a reţinut, sub aspectul situaţiei de fapt, următoarele:

La 4 mai 2022, domnul judecător A. figura cu 126 hotărâri restante, din care 104 hotărâri pronunţate în anul 2021 (78 sentinţe şi 26 încheieri) şi 22 hotărâri pronunţate în anul 2022, iar cea mai veche hotărâre neredactată era pronunţată în aprilie 2021.

La 25 mai 2022, domnul judecător A. figura cu 119 hotărâri restante, din care 85 hotărâri pronunţate în anul 2021 (61 sentinţe şi 24 încheieri) şi 34 hotărâri pronunţate în anul 2022, cea mai veche hotărâre neredactată fiind pronunţată în aprilie 2021.

La 10 iunie 2022, domnul judecător A. figura cu 127 hotărâri restante, din care 84 hotărâri pronunţate în anul 2021 (60 sentinţe şi 24 încheieri) şi 43 hotărâri pronunţate în anul 2022.

La 22 septembrie 2022, domnul judecător A. figura cu 175 hotărâri restante din care 64 hotărâri pronunţate în anul 2021 (47 sentinţe şi 17 încheieri) şi 111 hotărâri pronunţate în anul 2022.

Din extrasul din sistemul ECRIS depus la dosar rezultă că la 8 decembrie 2022, domnul judecător figura cu 127 hotărâri neredactate în termenul legal, cea mai cea mai veche hotărâre neredactată fiind pronunţată în 14 martie 2022.

Cu privire la abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004, "neredactarea hotărârilor judecătoreşti, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege", secţia a reţinut următoarele:

Sub aspectul laturii obiective a abaterii disciplinare, secţia a reţinut, din situaţia de fapt expusă, că la 22 septembrie 2022, domnul judecător A. figura cu un număr de 175 hotărâri neredactate în termenul legal, iar la 8 decembrie 2022 înregistra 127 restanţe în redactarea hotărârilor judecătoreşti.

Din datele statistice furnizate de conducerea Judecătoriei Brăila, a rezultat că în perioada 01.01.2021 - 4.05.2022 domnul judecător A. a înregistrat un volum considerabil de muncă. Astfel, domnului judecător i-au fost repartizate 1844 dosare nou intrate, media/judecător fiind de 1419,41 dosare, a participat la 163 şedinţe de judecată, media/judecător fiind de 141,19 şedinţe. În aceeaşi perioadă, domnul judecător a rulat 5552 dosare, media/judecător fiind de 4236,30 dosare; în ceea ce priveşte dosarele soluţionate, se reţine că domnul judecător a pronunţat un număr de 1742 hotărâri în condiţiile în care media/judecător a fost de 1401,26.

În ceea ce priveşte situaţia statistică pe semestrul I al anului 2022 la nivelul secţiei Civile, se reţine că domnul judecător A. a rulat 3630 dosare, media pe secţie fiind de 2281,57 dosare, a participat la 74 şedinţe de judecată, media pe secţie fiind de 32,48 de şedinţe, şi a pronunţat 841 dosare, media pe secţie fiind de 578 dosare.

Cu privire la îndeplinirea altor atribuţii de serviciu, se reţine că prin ordinul de serviciu nr. 1/2022 emis de preşedintele Judecătoriei Brăila, domnul judecător A. îndeplineşte atribuţiile privind activitatea de notificare sau comunicare în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi soluţionează cererile având acest obiect. De asemenea, domnul judecător întocmeşte lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul.

Secţia a avut în vedere că activitatea domnului judecător presupune şi studiul cauzelor aflate pe rolul completului de judecată condus de pârât, cu o cazuistică complexă, că acesta a făcut un efort pentru ca, după cercetarea disciplinară să reducă numărul deciziilor restante, astfel încât la 8 decembrie 2022 nu mai avea nicio hotărâre restantă din anul 2021.

Ca urmare, s-a apreciat că, sub aspectul laturii subiective, fapta pârâtului se circumscrie unei culpe scuzabile, care nu este de natură a atrage răspunderea disciplinară, condiţiile de la locul de muncă, având în vedere că volumul foarte mare al activităţii şi modul specific de lucru în procedura de redactare a hotărârilor au dus la depăşirea termenelor prevăzute de lege pentru motivarea hotărârilor, toate acestea constituind împrejurări obiective exoneratoare de răspundere şi de înlăturare a caracterului imputabil al întârzierilor înregistrate. De asemenea, s-a avut în vedere că această acţiune disciplinară este singulară în activitatea desfăşurată până la acest moment de domnul judecător.

Pentru aceste considerente, secţia a reţinut că nu s-a făcut dovada îndeplinirii cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004, motiv pentru care a respins acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva domnului A.-judecător în cadrul Judecătoriei Brăila, ca neîntemeiată.

3. Recursul exercitat împotriva hotărârii instanţei disciplinare

Împotriva Hotărârii nr. 24J din 8 decembrie 2022, pronunţate de secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecţia Judiciară a formulat recurs, în temeiul art. 51 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, cu referire la art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 634/2018.

În motivarea căii de atac, recurenta a apreciat că aspectele referitoare la volumul de muncă, timpul limitat de lucru, complexitatea cauzelor, calitatea bună a redactărilor şi deficitul personalului instanţei nu pot fi reţinute ca nişte cauze justificative ale întârzierilor, câtă vreme acestea afectează întreg sistemul judecătoresc.

Inspecţia Judiciară a arătat că nici îndeplinirea altor atribuţii de către intimat nu poate fi reţinută ca un motiv de exonerare, câtă vreme aceste sarcini nu au avut o pondere excesivă şi nu au reclamat un efort considerabil care să justifice întârzierile înregistrate în redactarea hotărârilor.

De asemenea, a susţinut că efortul recurentului reţinut de Consiliul Superior al Magistraturii în considerentele hotărârii recurate nu a fost unul real, câtă vreme domnul judecător s-a angajat ca în perioada iunie - iulie să redacteze toate hotărârile pronunţate în anul 2021, potrivit procesului-verbal din 14 iunie 2022, iar la 8 decembrie 2022 figura cu hotărâri neredactate din anul 2021, chiar dacă acestea erau încheieri şi nu sentinţe, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar.

Recurenta a solicitat admiterea recursului declarat de către Inspecţia Judiciară împotriva hotărârii atacate, casarea Hotărârii nr. 24/J/8 decembrie 2022, pronunţate de către secţia pentru judecători în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, în dosarul nr. x/2022 şi reţinerea spre rejudecare a acţiunii disciplinare, în limitele stabilite de art. 501 C. proc. civ. în rejudecare, admiterea acţiunii disciplinare exercitate împotriva domnului judecător A., judecător la Judecătoria Brăila, astfel cum acestea au fost reţinute în acţiune, cu consecinţa individualizării şi aplicării unei sancţiuni disciplinare prevăzute de lege.

4. Apărările formulate de părţi

Intimatul nu a depus întâmpinare.

II. Considerentele Înaltei Curţi

Cu titlu preliminar, se impune precizarea că recursul reglementat de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii constituie o veritabilă cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii, pronunţate în materie disciplinară, cale de atac ce se soluţionează prin verificarea atât a legalităţii procedurii, cât şi a temeiniciei hotărârii instanţei disciplinare, aşa cum a decis Curtea Constituţională a României prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 634 din 20 iulie 2018, evident în limita criticilor invocate de către recurentă.

Analizând recursul declarat în cauză, în raport cu aspectele invocate de recurenta Inspecţia Judiciară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată următoarele:

Prin hotărârea atacată, s-a reţinut că probele administrate nu fac dovada îndeplinirii cumulative a elementelor constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004, în ceea ce îl priveşte pe domnul judecător A..

Aşa cum rezultă din considerentele hotărârii recurate, mai sus redate, sub aspectul laturii obiective, instanţa disciplinară a reţinut situaţia de fapt descrisă, respectiv că s-a probat încălcarea, în mod repetat, de către domnul judecător a termenelor de redactare a hotărârilor judecătoreşti ce i-au revenit spre motivare.

Sub aspectul laturii subiective, instanţa disciplinară a constatat că fapta pârâtului se circumscrie unei culpe scuzabile, care nu este de natură a atrage răspunderea disciplinară.

În acest sens, au fost avute în vedere condiţiile de la locul de muncă, volumul foarte mare al activităţii, modul specific de lucru în procedura de redactare a hotărârilor, aspecte cumulate ce au dus la depăşirea termenelor prevăzute de lege pentru motivarea hotărârilor şi care constituie cauze de înlăturare a caracterului imputabil al întârzierilor înregistrate.

De asemenea, s-a reţinut şi că această acţiune disciplinară este singulară în activitatea desfăşurată până la acest moment de domnul judecător.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători reţine că instanţa disciplinară a apreciat în mod corect asupra neîndeplinirii tuturor condiţiilor prescrise de lege pentru angajarea răspunderii disciplinare a domnului judecător sub aspectul săvârşirii abaterii prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004.

Potrivit acestei dispoziţii legale, "Constituie abateri disciplinare: (…) neredactarea sau nesemnarea hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, din motive imputabile, în termenele prevăzute de lege".

Într-adevăr, potrivit art. 98 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, judecătorii şi procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei, iar art. 5 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti prevede că judecătorii au următoarele îndatoriri: să asigure, prin activitatea desfăşurată, aplicarea legii; să respecte prevederile legale şi cele ce rezultă din regulamente; să dea dovadă de competenţă profesională, precum şi să soluţioneze într-un termen rezonabil cauzele deduse judecăţii.

Sub aspectul laturii obiective, abaterea disciplinară reglementată de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. 303/2004 constă în neîndeplinirea obligaţiei de a redacta hotărârile judecătoreşti în termenele prevăzute de lege, iar sub aspectul laturii subiective trebuie ca aceste fapte să fie imputabile judecătorului, cu excluderea unor cauze de natură a exonera magistratul de răspundere disciplinară.

În cauza supusă judecăţii, în raport cu situaţia statistică depusă la dosar de Judecătoria Brăila, instanţa în cadrul căreia şi-a desfăşurat activitatea domnul judecător în perioada de referinţă, a rezultat că, la 22 septembrie 2022, domnul judecător A. figura cu un număr de 175 hotărâri neredactate în termenul legal, iar la 8 decembrie 2022 înregistra 127 restanţe în redactarea hotărârilor judecătoreşti, cea mai veche hotărâre neredactată fiind pronunţată în 14 martie 2022.

Din datele statistice furnizate de conducerea Judecătoriei Brăila, rezultă că în perioada 01 ianuarie 2021 - 4 mai 2022 domnului judecător A. i-au fost repartizate 1844 dosare nou intrate, media/judecător fiind de 1419,41 dosare, participând la 163 şedinţe de judecată, media/judecător fiind de 141,19 şedinţe.

În aceeaşi perioadă, domnul judecător a rulat 5552 dosare, media/judecător fiind de 4236,30 dosare, şi a pronunţat un număr de 1742 hotărâri, în condiţiile în care media/judecător a fost de 1401,26.

În ceea ce priveşte situaţia statistică pe semestrul I al anului 2022 la nivelul secţiei civile, se reţine că domnul judecător A. a rulat 3630 dosare, media pe secţie fiind de 2281,57 dosare, a participat la 74 şedinţe de judecată, media pe secţie fiind de 32,48 de şedinţe şi a pronunţat 841 dosare, media pe secţie fiind de 578 dosare.

Tot în aceeaşi perioadă, domnul judecător A. a îndeplinit atribuţiile privind activitatea de notificare sau comunicare în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă şi a soluţionat cererile având acest obiect, potrivit celor dispuse prin ordinul de serviciu nr. 1/2022, emis de preşedintele Judecătoriei Brăila.

De asemenea, domnul judecător întocmeşte lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite în soluţionarea cauzelor, evidenţiind practica neunitară atât a propriei instanţe, cât şi a instanţei ierarhic superioare, dacă este cazul.

Ca urmare, în mod corect a reţinut instanţa disciplinară, raportat la circumstanţele factuale dovedite, caracterul neimputabil al întârzierii în motivarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate de domnul judecător A. şi care i-au revenit spre redactare, apreciind, sub aspectul laturii subiective, că fapta pârâtului este circumscrisă unei culpe scuzabile, care nu este de natură a atrage răspunderea disciplinară. Condiţiile de la locul de muncă, volumul foarte mare de activitate, complexitatea cauzelor soluţionate, modul specific de lucru în procedura de redactare a hotărârilor, îndeplinirea unor atribuţii de serviciu suplimentare activităţii de judecată, au dus la depăşirea termenelor prevăzute de lege pentru motivarea hotărârilor, constituie împrejurări obiective exoneratoare de răspundere şi de înlăturare a caracterului imputabil al întârzierilor înregistrate.

Aşa fiind, Înalta Curte reţine că nu sunt întemeiate criticile formulate de recurentă, potrivit cărora aspectele referitoare al volumul mare de activitate şi timpul limitat de lucru, complexitatea cauzelor, calitatea bună a redactărilor, deficitul de personal al instanţei nu ar putea fi reţinute drept cauze justificative, întrucât toate acestea ar fi aspecte de ordin general, ce caracterizează şi afectează activitatea şi condiţiile de lucru ale tuturor magistraţilor, nefiind de natură să exonereze intimatul de răspundere.

Înalta Curte va înlătura aceste critici, întrucât aspectele reţinute de instanţa disciplinară ca motive de exonerare de răspundere disciplinară a magistratului au înrâurire directă asupra activităţii judecătorului, care nu se găseşte într-o situaţie similară cu cea a colegilor săi.

Astfel, contrar susţinerilor recurentei, în sensul că din datele statistice a rezultat că activitatea domnului judecător era comparabilă cu cea a colegilor săi, care nu înregistrau întârzieri în redactarea hotărârilor, probatoriul administrat referitor la volumul concret de activitate al acestuia, în raport cu media instanţei/judecător, relevă netemeinicia susţinerilor din memoriul de recurs şi fac pe deplin dovada că domnul judecător a înregistrat în perioada 01.01.2021 - 04.05.2022 un volum considerabil de muncă, având pe semestrul I al anului 2022 cea mai mare încărcătură la nivelul secţiei Civile a Judecătoriei Brăila.

Nu în ultimul rând, se impune a fi menţionat faptul că, după cercetarea disciplinară, domnul judecător a depus eforturi pentru reducerea numărul hotărârilor restante, astfel încât la 8 decembrie 2022 nu mai avea nicio sentinţă restantă din anul 2021.

În circumstanţele expuse, în acord cu soluţia dată de instanţa disciplinară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători reţine, la rândul său, că împrejurările obiective anterior redate constituie cauze de înlăturare a caracterului imputabil al întârzierilor înregistrate de domnul judecător în redactarea hotărârilor.

În consecinţă, se constată că nu sunt întrunite toate elementele constitutive ale abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. r) teza I din Legea nr. x, hotărârea atacată fiind legală şi temeinică.

Pentru aceste considerente, nefiind identificate motive de netemeinicie sau de reformare în sensul criticilor invocate de recurentă, în temeiul art. 51 din Legea nr. 317/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) teza a doua din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta Inspecţia Judiciară împotriva Hotărârii nr. 24J din 08 decembrie 2022 pronunţate de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru judecători în materie disciplinară, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2023.