Motion to annul prior decision inadmissible as unfiled; stamp duty default confirms finality of perimation ruling.

Şedinţa publică din data de 25 mai 2023

Asupra contestaţiei în anulare de faţă, constată următoarele:

1. Circumstanţele cauze

1. Obiectul cauzei

Prin decizia civilă nr. 248/R din 14 octombrie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Galaţi a anulat, ca netimbrată, contestaţia în anulare promovată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 166/R din 8 iulie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila.

Împotriva deciziei civile nr. 248/R din 14 octombrie 2020 a Curţii de Apel Galaţi, reclamantul A. a formulat contestaţie în anulare, solicitând admiterea contestaţiei, anularea hotărârii şi reluarea judecăţii.

Contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Galaţi la 10 noiembrie 2020.

Prin încheierea din 4 decembrie 2020, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a dispus suspendarea judecăţii cauzei, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa nejustificată a părţilor.

La 7 iunie 2021, instanţa a fixat termen pentru a pune în discuţie cererea de repunere a cauzei pe rol, la 22 septembrie 2021.

Prin încheierea pronunţată în camera de consiliu din 16 iunie 2021, din oficiu, curtea a dispus preschimbarea termenului de judecată de la 22 septembrie 2021, la data de 17 septembrie 2021, cu citarea părţilor.

La termenul de judecată din 17 septembrie 2021, instanţa, din oficiu a invocat excepţia perimării.

2. Hotărârea Curţii de Apel Galaţi

Prin decizia nr. 201/R din 17 septembrie 2021, Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a admis excepţia de perimare invocată de instanţă din oficiu; a constatat perimat recursul formulat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 248 din 14 octombrie 2020, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila.

Împotriva deciziei nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunţate de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă a declarat recurs recurentul A..

3. Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Prin decizia civilă nr. 2509 din 17 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

2. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei nr. 2263 din 17 noiembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a formulat contestaţie în anulare contestatorul A..

În dezvoltarea motivului de contestaţie în anulare, contestatorul a arătat că decizia atacată este nelegală, fiind dată cu încălcarea normelor de drept procedural care reglementează procedura de citare, arătând că pentru termenul la care a fost soluţionat recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă, nu a fost citat.

5. Înregistrarea recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Dosarul a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la data de 06 februarie 2023 şi a fost repartizat aleatoriu Completului de filtru nr. 10, astfel cum reiese din fişa Ecris şi referatul de repartizare aleatorie .

Prin rezoluţia din 07 februarie 2022, s-a stabilit termen pentru analiza contestaţiei în anulare la data de 25 mai 2023.

La acest termen de judecată, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a invocat două excepţii procesuale, respectiv excepţia netimbrării, în raport de prevederile art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. raportat la art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, şi, în raport de obiectul contestaţiei în anulare, reprezentat de o decizie de anulare pronunţată în procedura de filtru, excepţia inadmisibilităţii căii de atac în raport de prevederile art. 457 alin. (1) raportat la dispoziţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018 şi a rămas în pronunţare asupra acestora.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând contestaţia în anulare, în raport de excepţiile netimbrării şi inadmisibilităţii căii de atac, invocate de instanţă din oficu, în conformitate cu dispoziţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (6) din C. proc. civ. "Cererile adresate instanţelor judecătoreşti se timbrează, dacă legea nu prevede altfel. ".

Conform prevederilor art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, pentru formularea contestaţiei în anulare se datorează taxă de timbru în cuantum de 100 RON.

Dispoziţiile art. 33 din actul normativ mai sus menţionat stipulează în sensul că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării cererii. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiaşi articol cerinţele menţionate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii.

Prin rezoluţia din data de 07 februarie 2023, Completul 10 - noul C. proc. civ. a stabilit că, pentru soluţionarea contestaţiei în anulare, contestatorul datorează o taxă de timbru în cuantum de 100 RON, în conformitate cu dispoziţiile art. 26 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru şi a dispus citarea recurentului cu menţiunea de a face dovada achitării taxei judiciare de timbru, sub sancţiunea anulării cererii, ca netimbrată.

Astfel cum rezultă din adresa emisă la 28 februarie 2023 şi din procesul-verbal de înmânare a actelor procedurale către contestator, aflat la dosar, acesta a fost citat cu menţiunile privitoare la obligaţia de plată, cuantumul taxei judiciare de timbru şi sancţiunea în caz de neplată.

În acord cu jurisprudenţa instanţei de contencios a drepturilor omului, cauza Iordache împotriva României, prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut încălcarea art. 6 din Convenţie faţă de împrejurarea că instanţele naţionale nu au explicat reclamantului consecinţele neplăţii taxelor de timbru aferente soluţionării apelului şi recursului, sau că acesta poate solicita să fie exonerat de această plată, în cauza dedusă judecăţii, Înalta Curte reţine că prin adresa comunicată la 28 februarie 2023, contestatorul a fost înştiinţat despre sancţiunea anulării contestaţiei în anulare în caz de neplată a taxei judiciare de timbru, precum şi despre posibilitatea formulării unei cereri de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru sau a unei cereri de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru în condiţiile O.U.G. nr. 80/2013.

Cum din actele dosarului rezultă că partea contestatoare nu a făcut dovada îndeplinirii obligaţiei de achitare a taxei judiciare de timbru şi nici nu a înţeles să formuleze cerere de ajutor public judiciar, în raport de dispoziţiile legale menţionate anterior, Înalta Curte va admite excepţia de netimbrare, va face aplicarea sancţiunii nulităţii prevăzute de art. 486 alin. (3) C. proc. civ. şi va anula contestaţia în anulare, ca netimbrată.

De altfel, Înalta Curte reţine şi împrejurarea că prezenta contestaţie în anulare este şi inadmisibilă în raport de prevederile art. 457 alin. (1) raportat la dispoziţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018.

Potrivit art. 457 din C. proc. civ., căile de atac pot fi exercitate doar dacă sunt prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta.

În cauză, prin decizia civilă nr. 2509 din 15 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă s-a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 201/R din 17 septembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia I civilă.

Decizia împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a contestaţiei în anulare a fost pronunţată în complet de filtru, în condiţiile prevăzute de art. 493 alin. (5) C. proc. civ., care stipulează următoarele:

"în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac".

Din interpretarea textului procedural mai sus menţionat reiese că, în completul de filtru, se analizează aspecte care vizează legalitatea declarării recursului, îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 486 C. proc. civ., încadrarea motivelor în cazurile de casare reglementate de art. 488 din acelaşi act normativ, precum şi respectarea termenului de declarare a căii de atac.

Astfel, procedura examinării admisibilităţii recursului în completul de filtru vizează aspecte pur formale, care nu presupun analiza motivelor de recurs invocate de parte.

Înalta Curte reţine că, prin art. 493 alin. (5) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit ca deciziile pronunţate în condiţiile reglementate de acest text să nu fie supuse niciunei căi de atac.

Conform principiului legalităţii o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătoreşti nu pot exista în afara legii.

Regula are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătoreşti sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condiţiile legii.

În aplicarea dispoziţiilor legale mai sus menţionate, se constată că, prin excepţie de la prevederile art. 503 C. proc. civ., împotriva deciziilor pronunţate în procedura de filtru, cum este şi decizia nr. 2509 din 15 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2020, nu poate fi exercitată nicio cale de atac.

În raport de toate aceste considerente, având în vedere dispoziţiile art. 248 alin. (2) C. proc. civ. care prevăd că în cazul în care au fost invocate mai multe excepţii simultan, instanţa va determina ordinea de soluţionare în funcţie de efectele pe care acestea le produc, Înalta Curte va constata prioritară excepţia de netimbrare a căii de atac şi, admiţând excepţia, va anula contestaţia în anulare formulată de contestator.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrată, contestaţia în anulare declarată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2509 din 15 decembrie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.