Patent infringement rescission: untimeliness of remedy based on prior litigation knowledge and statutory discovery deadline

Şedinţa publică din data de 23 mai 2023

Deliberând asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

I.1. Obiectul cauzei.

Prin cererea înregistrată la data de 3 iulie 2013 pe rolul Tribunalului Gorj, secţia I civilă, sub nr. x/2013, reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J. au chemat în judecată pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Divizia Minieră Târgu-Jiu, solicitând: să se constate că pârâta încalcă drepturile de proprietate industrială ale reclamanţilor asupra invenţiei denumită "Cupă poligonală pentru excavator", protejată prin brevetul de invenţie nr. x Bl. din data de 30 decembrie 2005, utilizând invenţia la Unitatea Minieră de Carieră Berbeşti; obligarea pârâtei la plata despăgubirilor reprezentând eficienţa economică, realizată prin utilizarea neautorizată a dinţilor cupă ce fac obiectul invenţiei în perioada 1 iulie 2010 - 30 iunie 2013, actualizate cu coeficientul de inflaţie de la data când erau datorate, până la data plăţii, dar şi la plata dobânzilor legale de la data introducerii acţiunii, până la data plăţii.

I.2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 281 din data de 6 noiembrie 2017, Tribunalul Gorj, secţia I civilă, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii A., B., C., D., E., F., G., H., I. şi J., în contradictoriu cu pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Divizia Minieră Târgu-Jiu; a obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant 8.103,7 RON, reprezentând despăgubiri civile, sumă ce se va actualiza cu dobânda legală şi indicele de inflaţie de la data de 1 august 2017, la data plăţii; a obligat pârâta să plătească fiecărui reclamant suma de 1.169,9 RON, reprezentând cheltuieli de judecată; a respins cererile de chemare în garanţie formulate de pârâta Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Divizia Minieră Târgu-Jiu, împotriva chematelor în garanţie K. S.A. şi L. S.A.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel apelanţii-reclamanţi A., E., G., H., I., J. şi apelantul-pârât Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Divizia Minieră Tg-Jiu, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

I.3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia civilă în faza apelului, în dosarul nr. x/2013.

Prin încheierea din 3 octombrie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2013, s-a dispus amânarea pronunţării pentru a da posibilitatea apelantului pârât Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Divizia Minieră Târgu-Jiu să depună concluzii scrise.

Prin decizia civilă nr. 2671 din data de 10 octombrie 2019, pronunţată în dosarul nr. x/2013, Curtea de Apel Craiova, secţia civilă, a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă Complexul Energetic Oltenia S.A. - Sucursala Divizia Minieră Târgu-Jiu împotriva sentinţei civile nr. 281 din data de 6 noiembrie 2017, pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2013; a schimbat în parte sentinţa menţionată, în sensul că a respins ca nefondată acţiunea în pretenţii pentru perioada 1 iulie 2010 - 2 martie 2015; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei şi, în consecinţă, a respins acţiunea civilă în pretenţii pentru perioada 2 martie 2015 - 31 decembrie 2015 pentru lipsa calităţii procesuale pasive; a menţinut dispoziţiile sentinţei privitoare la modul de soluţionare a cererilor de chemare în garanţie; a înlăturat menţiunea din dispozitiv privitoare la obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată către reclamanţi.

Curtea a respins, ca nefondat, apelul declarat de apelanţii-reclamanţi A., B., C., E., F., G., H., I., J. împotriva încheierii din data de 23 octombrie 2017 şi sentinţei civile nr. 281 din data de 6 noiembrie 2017 pronunţate de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2013, în contradictoriu cu intimaţii chemaţi în garanţie L. S.A. Piteşti, Turnătoria Centrală Orion S.A. Câmpina, prin administrator judiciar M., K. şi intimatul-reclamant D., având ca obiect "drept de autor şi drepturi conexe"; a obligat apelanţii-reclamanţi la plata sumei de 7.250 RON către apelanta-pârâtă, reprezentând cheltuieli de judecată în apel.

I.4. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în revizuire - dosarul nr. x/2022.

Prin decizia nr. 110 din data de 23 martie 2022 pronunţată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins cererea de revizuire formulată de către revizuenţii A., B., C., E., F., G., H., I., J. împotriva încheierii din 3 octombrie 2019 şi a deciziei nr. 2671 din 10 octombrie 2019, ambele pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2013, ca tardiv formulată.

II. Calea de atac exercitată în cauză.

II.1. Cererea de recurs.

Revizuenţii au formulat cerere de recurs împotriva deciziei nr. 110 din data de 23 martie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, solicitând casarea deciziei recurate şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru judecarea pe fond a cererii de revizuire.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 23 mai 2022.

În motivarea recursului, recurenţii revizuenţi au invocat incidenţa motivului de nelegalitate prevăzut de art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., susţinând că hotărârea instanţei de apel este nemotivată cu privire la toate înscrisurile pe care s-a întemeiat cererea de revizuire, dar cuprinde şi motive străine de natura cauzei.

Recurenţii revizuenţi au arătat că şi-au întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., invocând ca înscrisuri doveditoare deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 5432/2013, 5431/2013, 2972/2014, 1490/2014 şi 2797/2014, depuse ca anexe la cererea de revizuire, în considerentele cărora s-a reţinut, cu autoritate de lucru judecat în sens pozitiv, conform art. 430 alin. (1) şi (2) din C. proc. civ., că dinţii pentru cupă excavator produşi de S.C. L. S.A. Piteşti şi livraţi Societăţii Complexul Energetic Oltenia S.A., sunt în conformitate cu brevetul de invenţie x ai cărui titulari sunt reclamanţii.

Prin decizia pronunţată în prezenta cauză, instanţa de apel a analizat numai deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 2797/2014, 1490/2014, 5431/2014, 881/2014 şi 2972/2014, despre care au făcut vorbire în concluziile formulate în dosarul nr. x/2013 al Curţii de Apel Craiova pentru termenul din 18.09.2018; în concluziile menţionate, nu au făcut vorbire de decizia nr. 5432/22 noiembrie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2010, obţinută de la Tribunalul Gorj, după data de 26.01.2022; această din urmă decizie justifica admiterea cererii de revizuire, însă nu a fost analizată de către instanţa de apel, hotărârea fiind nemotivată cu privire la acest înscris doveditor.

Recurenţii revizuenţi au susţinut că motivarea instanţei de apel conform căreia au descoperit înscrisurile invocate înainte de a depune concluzii în dosarul nr. x/2013 (concluzii depuse la dosar pentru termenul din 18.09.2018), este străină de natura pricinii din două considerente: în respectivele concluzii nu s-a făcut vorbire de decizia nr. 5432/2013 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi au arătat că aceste decizii au fost menţionate în raportul asupra admisibilităţii în principiu a recursului declarat în dosarul nr. x/2013; faptul că au făcut vorbire, preluând numărul acestor decizii din raport nu echivalează cu cunoaşterea sau deţinerea acestora la data depunerii concluziilor în dosarul nr. x/2013.

Recurenţii revizuenţi au considerat că este străină de natura pricinii şi motivarea potrivit căreia "nu sunt reale susţinerile făcute de aceştia în sensul necunoaşterii soluţiilor date în deciziile invocate ca înscrisuri doveditoare" (citat pag. 10 considerente decizie recurată), deoarece nu şi-au întemeiat cererea de revizuire pe soluţiile date în deciziile invocate, ci pe aspectele reţinute în considerentele deciziilor invocate, constând în aceea că dinţii pentru cupă produşi de L. S.A. şi livraţi Complexului Energetic Oltenia S.A., aparţin brevetului x.

Recurenţii revizuenţi au arătat că nerespectarea dispoziţiilor art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. constituie motiv de casare potrivit art. 488 alin. (1) pct. 6 din acelaşi cod, rolul acestui text fiind acela de a se asigura o bună administrare a justiţiei şi pentru a se putea exercita controlul judiciar de către instanţele superioare.

II.2. Apărările formulate în cauză.

La data de 22.07.2022 s-a înregistrat pe rolul instanţei întâmpinarea depusă de intimata Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. prin care a solicitat respingerea recursului şi menţinerea deciziei atacate.

La aceeaşi dată s-a înregistrat şi întâmpinarea formulată de intimata L. S.A. prin care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele de nelegalitate expres prevăzute de lege.

Recurenţii au depus răspunsuri la întâmpinările formulate în cauză.

III. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.

În temeiul dispoziţiilor art. 493 din C. proc. civ., în cauză a fost întocmit raportul vizând admisibilitatea în principiu a recursului.

Constatându-se încheiată procedura de comunicare, s-a fixat termen la data de 22 noiembrie 2022, fără citarea părţilor, în condiţiile art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., iar prin încheierea completului de filtru de la acea dată s-a respins excepţia nulităţii şi s-a admis în principiu recursul, fixându-se termen în şedinţa publică din 23 mai 2023, cu citarea părţilor.

IV. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.

Analizând recursul din prisma criticilor formulate, Înalta Curte constată următoarele:

În speţă, revizuenţii au invocat drept înscrisuri doveditoare mai multe hotărâri judecătoreşti de al căror conţinut au pretins că au luat cunoştinţă la data de 26.01.2022, când au solicitat Tribunalului Gorj eliberarea copiilor xerox ale deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv deciziile nr. 5432/2013, 5431/2013, 2972/2014, 1490/2014 şi 2797/2014. Învestirea instanţei cu cererea de revizuire a fost realizată la data de 24.02.2022.

Temeiul juridic al căii extraordinare de atac a fost reprezentat de prevederile art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Astfel, art. 509 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. stabileşte:,,(1) Revizuirea asupra unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (...) 5. după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reţinute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfăţişate de o împrejurare mai presus de voinţa părţilor."

Dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. prevăd că termenul de revizuire este de o lună şi se va socoti, în cazul prevăzut la art. 509 alin. (1) pct. 5, din ziua în care s-au descoperit înscrisurile ce se invocă.

Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., prin care recurenţii revizuenţi au susţinut că hotărârea instanţei nu este motivată cu privire la unul din înscrisurile invocate în susţinerea cererii de revizuire, şi anume, decizia nr. 5432/22 noiembrie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2010, nu este întemeiat.

Examinând hotărârea recurată, Înalta Curte constată că instanţa a avut în vedere faptul că, în cererea de revizuire, revizuenţii au arătat că, la data de 26.01.2022, au solicitat Tribunalului Gorj eliberarea copiilor deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarele nr. x/2010, y/2010*, 8277/95/2010, 8278/95/2010*, 8279/95/2010. Astfel, instanţa a precizat expres în considerente că înscrisurile noi sunt deciziile nr. 5432/2013, 5431/2013, 2972/2014, 1490/2014 şi 2797/2014.

De asemenea, în analiza excepţiei tardivităţii cererii de revizuire, instanţa s-a raportat şi la înscrisul menţionat. În acest sens, instanţa a reţinut că, în conformitate cu art. 181 alin. (1), pct. 3 şi alin. (2) din C. proc. civ., termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 5 din acelaşi cod pentru formularea cererii de revizuire, în cazul reglementat de art. 509 alin. (1) pct. 5 din cod, se va socoti din ziua în care s-au descoperit înscrisurile invocate, respectiv deciziile nr. 5432/2013, 5431/2013, 2972/2014, 1490/2014 şi 2797/2014 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi care a fost depăşit de către revizuenţi în demersul judiciar de faţă.

Aspectul invocat de recurenţii revizuenţi, în sensul că, în concluziile formulate în dosarul nr. x/2013 al Curţii de Apel Craiova pentru termenul din 18.09.2018, nu au făcut vorbire de decizia nr. 5432/22 noiembrie 2013 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2010, nu este relevant prin prisma împrejurării că, în toate litigiile anterioare în care s-au pronunţat deciziile irevocabile menţionate, au fost părţi (reclamanţi) şi revizuenţii, împreună cu intimatele din pricina pendinte, astfel cum s-a reţinut prin decizia recurată.

Astfel, în motivarea soluţiei de respingere, ca tardiv fromulată, a cererii de revizuire instanţa a reţinut, în esenţă, că înscrisurile de care revizuenţii se prevalează sunt hotărâri judecătoreşti irevocabile pronunţate în litigii anterioare în care aceştia şi intimatele de faţă au avut calitatea de părţi litigante, astfel că nu s-a putut reţine că au aflat soluţiile pronunţate în acele dosare doar la momentul solicitării de eliberare a copiilor deciziilor instanţei supreme.

S-a mai reţinut că, prin concluziile susţinute în soluţionarea pricinii nr. 6443/95/2013, în care s-a pronunţat decizia nr. 2671/10.10.2019 a cărei revizuire se solicită, revizuenţii au invocat puterea de lucru judecat prin raportare la aceste decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aşa încât nu a fost respectat termenul legal de o lună pentru depunerea cererii.

Astfel cum rezultă din conţinutul încheierii de dezbateri de la termenul din 3.10.2019, ce a constituit, de asemenea, obiect al cererii de revizuire, rezultă că apărătorul reclamanţilor a invocat puterea de lucru judecat a deciziilor pronunţate de instanţa supremă, iar în motivarea deciziei nr. 2671/10.10.2019, Curtea de Apel Craiova a reţinut efectul pozitiv al autorităţii de lucru judecat cu privire la anumite chestiuni litigioase tranşate în procesele anterioare purtate între părţi. Aceeaşi concluzie rezultă şi din considerentele deciziei nr. 2738/15.12.2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în soluţionarea recursului declarat de reclamanţi împotriva deciziei nr. 2671/10.10.2019 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.

De altfel, potrivit datelor din sistemul de evidenţă informatizată a instanţelor, în litigiile anterioare finalizate prin hotărârile judecătoreşti irevocabile invocate de revizuenţii de faţă ca fiind înscrisuri doveditoare noi, aceştia au fost reprezentaţi de acelaşi apărător ca în dosarul nr. x/2013 al Curţii de Apel Craiova, precum şi în cel de faţă, respectiv de dl. avocat N..

Tot din aceleaşi verificări, cu titlu exemplificativ, cu referire la dosarul nr. x/2010 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în care s-a pronunţat decizia nr. 5432 din 22 noiembrie 2013, despre care recurenţii invocă că nu ar fi avut anterior cunoştinţă de considerentele acesteia, din sistemul Ecris rezultă că la data de 9 aprilie 2014 reclamanţilor din acel dosar, prin avocat N., revizuenţi în cauza de faţă, le-a fost comunicată fotocopia conformă cu originalul a aceastei hotărâri.

Aşadar nu pot fi primite aserţiunile revizuenţilor în sensul că ar fi avut cunoştinţă de considerentele deciziei nr. 5432/22 noiembrie 2013 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2010, abia la momentul obţinerii acesteia de la Tribunalul Gorj, după data de 26.01.2022 şi că de la acea dată curge termenul de o lună prevăzut de art. 511 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ.

Această concluzie este valabilă în privinţa tuturor hotărârilor invocate drept înscrisuri noi, neputându-se reţine drept dată a descoperirii înscrisurilor data la care recurenţii au solicitat eliberarea unor copii ale hotărârilor.

Lipsa de diligenţă a recurenţilor, care nu au solicitat eliberarea unor copii ale hotărârilor judecătoreşti pronunţate în procesele în care aceştia au avut calitatea de părţi, nu poate determina considerarea, ca fiind dată a descoperirii înscrisurilor, data la care aceştia au ales să solicite comunicarea respectivelor copii, după aproape 10 ani de la pronunţarea acelor hotărâri.

Prin urmare, în mod corect Curtea de Apel Craiova a reţinut că nu pot fi primite susţinerile revizuenţilor în sensul necunoaşterii soluţiilor date în deciziile invocate ca înscrisuri doveditoare, având în vedere atât calitatea lor de părţi în respectivele dosare cât şi împrejurarea că, de la data pronunţării hotărârilor irevocabile în care au avut calitatea de părţi litigante au trecut aproape 10 ani.

Pentru considerentele expuse, neputându-se reţine că hotărârea atacată cuprinde motive contradictorii sau străine de natura cauzei, în sensul art. 488 pct. 6 din C. proc. civ., în temeiul art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuenţii A., B., C., F., G., H., I., O., P. şi Q., împotriva deciziei nr. 110 din 23 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 23 mai 2023.