Defamation appeal annulled for non-payment of judicial stamp duty

Şedinţa publică din data de 18 mai 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei.

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, la data de 7 aprilie 2021, şi înregistrată sub nr. x/2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâţii B. şi C., pentru ca, în baza probelor ce vor fi administrate, să se pronunţe o hotărâre prin care:

- să fie obligat pârâtul B. la plata despăgubirilor în cuantum de 300.000 euro, sau echivalentul în RON la cursul BNR la data plăţii, pentru prejudiciul moral produs reclamantei pe parcursul anilor 2019, 2020 şi 2021 prin proferarea de insulte la adresa sa, în faţa minorului D., fiul său, prin proferarea de insulte, de injurii şi prin împrăştierea de zvonuri neadevărate la diverse persoane privind lucruri înventate, închipuite, josnice şi denigratoare la adresa reclamantei, în scop denigrator, de răzbunare personală pentru intentarea procesului de divorţ de către ea şi în scopul de a-i distruge reputaţia în municipiul Suceava, în rândul clienţilor şi al celorlalţi cunoscuţi, avocaţi sau persoane din cadrul Poliţiei Municipiului Suceava, unde îşi exercită reclamanta profesia de avocat;

- să fie obligat pârâtul C. la plata despăgubirilor în cuantum de 200.000 euro pentru prejudiciul moral produs prin afirmaţiile denigratoare la adresa reclamantei cu privire la "întreţinerea de relaţii extraconjugale de aproximativ 4 ani cu un coleg din cadrul Baroului Suceava" şi cu privire la faptul ca reclamanta ar fi fost văzută de către acest pârât, la data de 24 octombrie 2019, în maşina acestui coleg, mergând pe ruta Suceava - Bucureşti, în maşina personală a acestui coleg" informaţii comunicate prim-pârâtului, dar şi altor persoane din cadrul Baroului Suceava, în scop şicanator, denigrator şi pentru a-i distruge reputaţia în cadrul Baroului Suceava.

Reclamanta a solicitat şi acordarea cheltuielilor de judecată.

2. Hotărârea Tribunalului Suceava

Prin sentinţa civilă nr. 2326 din 3 decembrie 2021, Tribunalul Suceava a admis, în parte, cererea formulată de reclamanta A. şi a obligat pârâtul B. la plata, către reclamantă, a sumei de 14.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale suferite, iar pârâtul C. la plata, către reclamantă, a sumei de 7.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru daunele morale suferite de aceasta.

3. Hotărârea Curţii de Apel Suceava

Prin decizia civilă nr. 924 din data de 15 septembrie 2022, Curtea de Apel Suceava a respins, ca nefondat, apelul incident formulat de apelanta - reclamantă A. împotriva sentinţei civile nr. 2326 din 3 decembrie 2021, pronunţate de Tribunalul Suceava, secţia I civilă, intimat - pârât fiind B.. A admis apelul formulat de apelantul - pârât C. împotriva sentinţei civile nr. 2326 din 3 decembrie 2021 a Tribunalului Suceava. A schimbat, în parte, hotărârea apelată, în sensul că a respins acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul C., ca nefondată. A menţinut, în rest, dispoziţiile hotărârii apelate care nu sunt contrare prezentei decizii.

3. Calea de atac formulată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 924 din data de 15 septembrie 2022 a Curţii de Apel Suceava, reclamanta A. a declarat recurs, solicitând casarea deciziei recurate şi, în rejudecare, pronunţarea unei hotărâri, prin care să se respingă apelul formulat de pârâtul C. şi să se dispună obligarea acestuia la plata unor despăgubiri civile în cuantum de 200.000 euro.

Reclamanta a invocat incidenţa motivului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8) din C. proc. civ., apreciind că decizia recurată este dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 58 alin. (1), art. 1349 alin. (1), art. 1357 şi art. 1375 din C. civ., art. 30 din Constituţia României şi art. 8 şi art. 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Aceasta a arătat că instanţa de apel a încălcat normele de drept material reprezentate de art. 58 alin. (1) din C. civ., coroborate cu art. 253 din C. proc. civ. întrucât, din probatoriile administrate, a reieşit că reclamanta a fost denigrată în mod public şi repetat, în faţa unor persoane diferite. Prin respingerea acţiunii, i s-a încălcat demnitatea şi dreptul la imagine.

Apreciază că, în contradicţie cu reţinerile instanţei de apel, sunt îndeplinite cerinţele răspunderii civile delictuale faţă de intimatul - pârât C.. Astfel, există fapta ilicită producătoare de prejudicii, care constă în folosirea de către pârât, a unor expresii jignitoare la adresa reclamantei, afirmaţii calomnioase neadevărate, care au condus la defăimarea sa la locul de muncă, dar şi în alte împrejurări. Vinovăţia a fost dovedită, pârâtul având reprezentarea impactului negativ asupra vieţii personale şi profesionale a reclamantei, mai ales într-o societate în care imaginea este un atribut esenţial al profesiei şi al vieţii private. Fapta pârâtului a condus la un prejudiciu moral, fiind lezate demnitatea, viaţa privată şi viaţa profesională a reclamantei. În acest context, arată faptul că afirmaţiile calomnioase au fost făcute chiar în sala de judecată, în faţa unor judecători, adică în mediul său profesional. Există şi legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul moral produs reclamantei. Toate aceste situaţii reies din probatoriile administrate, coroborate cu refuzul pârâtului de a se prezenta la interogatoriu.

În opinia sa, instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 30 din Constituţia României, care limitează libertatea de exprimare în cazul în care prejudiciază demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei sau dreptul la imagine. Situaţia reţinută de instanţă, care s-a petrecut pe terasa unui restaurant, nu a fost singulară, izolată. De aceea, soluţia este nelegală.

De asemenea, instanţa de apel a încălcat dispoziţiile art. 8 şi 10 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului întrucât afirmaţiile denigratoare ale pârâtului depăşesc limitele unor afirmaţii rezonabile, sunt continue şi nu reprezintă critici admisibile.

Arată şi faptul că, în mod greşit, nu s-a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 358 din C. proc. civ.. Fără motive temeinice, pârâtul a refuzat să se prezinte la interogatoriu, ceea ce reprezintă o mărturisire deplină a faptelor sale ilicite.

Prin urmare, recurenta apreciază că hotărârea recurată este nelegală, fiind incident motivul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.. De asemenea, solicită admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi, în rejudecare, admiterea apelului incident al reclamantei şi respingerea apelului principal al pârâtului, cu consecinţa obligării pârâtului la plata sumei de 200.000 RON cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul moral produs.

4. Apărări formulate

În termen legal, intimatul - pârât C. a depus întâmpinare în care a invocat excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare şi, în subsidiar, respingerea acestuia ca nefondat.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând recursul declarat de reclamanta A. împotriva deciziei nr. 924 din 15 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia I civilă, din perspectiva excepţiei de netimbrare, invocate din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Accesul la justiţie presupune respectarea cerinţelor formale în legătură cu promovarea unei acţiuni sau căi de atac, dar şi a dispoziţiilor imperative ce vizează plata taxelor judiciare de timbru, fără de care nu se poate trece la analiza cererilor formulate în faţa instanţei.

Potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Taxele judiciare de timbru se datorează atât pentru judecata în prima instanţă, cât şi pentru exercitarea căilor de atac, în condiţiile prevăzute de lege, aspect reglementat expres art. 32 din acelaşi act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 24 din O.U.G. nr. 80/2013 "(1) Recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 RON dacă se invocă unul sau mai multe dintre motivele prevăzute la art. 488 alin. (1) pct. 1-7 din C. proc. civ.. (2) În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON. "

Art. 33 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că "taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat", iar pentru situaţia în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, "reclamantului i se pune în vedere, în condiţiile art. 200 alin. (2) teza I din C. proc. civ., obligaţia de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanţă şi de a transmite instanţei dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanţei."

În cauza pendinte, prin rezoluţia din data de 15 decembrie 2022, s-a stabilit, în sarcina recurentei, obligaţia de plată a unei taxe judiciare de timbru de 100 RON, calculată în conformitate cu dispoziţiile art. 24 coroborate cu cele ale art. 7 din O.U.G. nr. 80/2013.

Recurenta - reclamantă a fost citată cu menţiunea de a timbra calea de atac, în termen de 10 zile de la primirea comunicării, sub sancţiunea anulării recursului, ca netimbrat. Însă, obligaţia nu a fost îndeplinită.

Neplata taxei judiciare de timbru a fost apreciată, de către legiuitor, ca reprezentând o cauză de nulitate extrinsecă actului de procedură, astfel cum reiese din conţinutul art. 174 alin. (1) din C. proc. civ., potrivit căruia "Nulitatea este sancţiunea care lipseşte total sau parţial de efecte actul de procedură efectuat cu nerespectarea cerinţelor legale, de fond sau de formă".

În aceste condiţii, Înalta Curte, reţinând că neîndeplinirea obligaţiei de plată a taxei judiciare de timbru, până la termenul de judecată stabilit, se sancţionează cu anularea cererii, dând eficienţă dispoziţiilor art. 36 din O.U.G. nr. 80/2013, va anula recursul, ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de recurenta - reclamantă A. împotriva deciziei civile nr. 924 din 15 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Suceava, secţia Civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2023.