Divorce Jurisdiction Under Art. 915 C. proc. civ. When Both Spouses Reside Abroad and Plaintiff Maintains Domestic Residence

Şedinţa publică din data de 18 mai 2023

asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cauzei

Prin cererea de chemare în judecată formulată la 22 septembrie 2021 şi înregistrată sub nr. x/2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtul B., solicitând următoarele: desfacerea căsătoriei dintre părţi din culpa comună a soţilor; exercitarea în comun a autorităţii părinteşti faţă de minorele C. şi D.; stabilirea domiciliului minorelor la locuinţa în fapt a mamei, astfel cum este indicată în cerere; obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în cuantum de 1/3 din veniturile realizate; revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de E..

2. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 225 din 25 martie 2022, Judecătoria Babadag a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârât prin întâmpinare, şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Feteşti.

A reţinut incidenţa prevederilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., raportându-se la ultima locuinţă comună a părţilor, unde locuieşte şi în prezent pârâtul - Sudiţi, judeţul Ialomiţa.

A notat instanţa că prin sintagma "ultima locuinţă comună’’ se înţelege locuinţa în care au convieţuit soţii, respectiv locul unde soţii au locuit în chip statornic, efectiv, indiferent dacă la această locuinţă soţii aveau efectuată sau nu, fie mutaţie temporară, fie mutaţie definitivă, chiar şi atunci când convieţuirea a fost de scurtă durată.

Din actele dosarului rezultă că părţile s-au căsătorit în comuna Sudiţi, judeţul Ialomiţa, localitate unde au stabilit domiciliul din acte, atât reclamanta cât şi pârâtul, potrivit actelor de identitate depuse în xerocopie la dosar, la adresa părţilor fiind şi domiciliul minorei C..

Faptul că părţile au muncit în afara ţării nu este de natură a considera că acestea nu au avut locuinţa comună în ţară, de altfel, cum nici mutarea reclamantei pe raza oraşului Babadag nu poate duce la o asemenea concluzie.

2.2 Învestită prin declinare, Judecătoria Feteşti, prin sentinţa civilă nr. 1231 din 29 decembrie 2022 a admis excepţia necompetenţei teritoriale, a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii în favoarea Judecătoriei Babadag şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.

A constatat că, aşa cum rezultă din cuprinsul anchetelor psihosociale efectuate la ambele adrese ale părţilor, acestea sunt plecate în Spania pentru a munci, revenind în ţară numai pentru perioada concediilor.

Din înscrisurile aflate la dosar, respectiv verificările efectuate de colectivul de anchetă, a reţinut că la momentul sesizării Judecătoriei Babadag cu cererea de divorţ, 22 septembrie 2021, reclamanta locuia pe teritoriul României, la locuinţa surorii din Babadag, str. x, jud. Tulcea.

În raport de aceste împrejurări, a constatat aplicabilitatea ipotezei reglementate de art. 915 alin. (1), ultima teză C. proc. civ., conform căreia dacă pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

Întrucât reclamanta avea, la data introducerii acţiunii, locuinţa în ţară, a stabilit că este competentă Judecătoria Babadag.

II. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la prezentul conflict negativ de competenţă

Obiectul demersului judiciar îl constituie acţiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul B., prin care a solicitat desfacerea căsătoriei dintre părţi din culpa comună a soţilor, exercitarea în comun a autorităţii părinteşti faţă de minorele C., şi D., stabilirea domiciliului minorelor la locuinţa în fapt a mamei, astfel cum este indicată în cerere, obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere în cuantum de 1/3 din veniturile realizate şi revenirea reclamantei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de E..

Ambele instanţe din conflict, în stabilirea competenţei de soluţionare a litigiului, s-au raport la dispoziţiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ. "Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.’’

Competenţa prevăzută de art. 915 C. proc. civ. nu are un caracter facultativ, ci absolut, reclamantul neavând un drept de opţiune între instanţele menţionate de textul legal, fiind obligat să depună cererea de divorţ la instanţa competentă în funcţie de ordinea prevăzută de text.

Aşadar, în materie de divorţ, competenţa teritorială aparţine instanţei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ două condiţii, respectiv cei doi soţi să fi avut o locuinţă comună şi cel puţin unul dintre soţi să mai locuiască în circumscripţia respectivei instanţe.

În speţă, se constată că, în prezent, atât reclamanta, cât şi pârâtul se află în Spania, revenind în ţară doar pentru perioada concediilor. Astfel, în raport de locuinţa părţilor, în afara ţării, nu sunt incidente primele două ipoteze la care face referire art. 915 alin. (1) C. proc. civ.

Înscrisurile de la dosar şi verificările efectuate de colectivul de anchetă relevă că la momentul sesizării Judecătoriei Babadag cu acţiunea de divorţ, reclamanta avea locuinţa în ţară, în Babadag, judeţ Tulcea, la locuinţa surorii sale.

Pe cale de consecinţă, Înalta Curte reţine că este operantă ipoteza reglementată de art. 915 alin. (1) teza finală C. proc. civ., potrivit căreia dacă pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul.

Raportat considerentelor expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., competenţa de soluţionare a procesului revine în favoarea instanţei în circumscripţia căreia îşi avea domiciliul reclamanta la data sesizării instanţei, Judecătoria Babadag.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Babadag.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 18 mai 2023.