Conflict of jurisdiction in reversal of forced execution: Priority of conflict-of-interest rules for judicial staff over execution court competence

Şedinţa publică din data de 17 mai 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Mureş la data de 29.07.2022 sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta B., prin C. S.R.L., a solicitat întoarcerea executării silite derulate în dosarul execuţional nr. x/2014 al BEJ D., ca urmare a anulării parţiale a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit încheiat la data de 25.06.2008, prin sentinţa civilă nr. 4817/09.11.2017 a Judecătoriei Târgu Mureş (schimbată în parte prin decizia nr. 3410/30.06.2016 a Tribunalului Specializat Mureş, definitivă prin decizia nr. 86/18.02.2020 a Curţii de Apel Târgu Mureş) şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul obligării pârâtei la restituirea sumelor de bani încasate în dispoziţiilor contractuale anulate, sume actualizate cu dobânda legală, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

În drept au fost invocate prevederile art. 723 şi art. 453 C. proc. civ.

Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, a solicitat introducerea în cauză a cedentului, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

Prin cererea înregistrată la data de 11.10.2022, reclamanta a solicitat extinderea cadrului procesual prin chemarea în judecată a E., în calitate de pârâtă, întrucât din întâmpinarea formulată în cauză a rezultat că între B. şi E. a intervenit un contract de cesiune de creanţă încheiat la data de 07.12.2021, prin care aceasta din urmă a dobândit calitatea de creditor, operaţiune ce nu a fost notificată reclamantei.

Introducerea în cauză a pârâtei E. s-a realizat prin încheierea de şedinţă din 12.12.2022 a Judecătoriei Alba Iulia, ulterior declinării de competenţă dispusă de Judecătoria Târgu Mureş.

II. Hotărârile care au generat conflictul de competenţă

Prin sentinţa nr. 4286/12.10.2022, Judecătoria Târgu Mureş a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

A reţinut instanţa că reclamanta are calitatea de grefier în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş, astfel cum rezultă din verificările efectuate în baza de date DEPABD şi din extrasul de pe portalul instanţelor de judecată depus la dosarul cauzei. Prin urmare, devin aplicabile prevederile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., iar raportat la calitatea reclamantei de grefier în cadrul unei instanţe superioare, Judecătoria Târgu Mureş nu este competentă pentru soluţionarea prezentei cauze, competenţa aparţinând unei judecătorii situată în circumscripţie unei curţi de apel învecinate.

Prin sentinţa nr. 152/06.02.2023, Judecătoria Alba Iulia, a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Târgu Mureş, a constatat conflictul negativ şi a înaintat dosarul pentru soluţionare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

A reţinut instanţa că cererea de întoarcere a executării vizează executarea silită înregistrată în dosarul nr. x/2014 al BEJ D. din Târgu Mureş. Prin urmare, Judecătoria Târgu Mureş este competentă să soluţioneze cererile în legătură cu executarea silită, inclusiv cele privind întoarcerea executării silite.

Noţiunea de instanţă de executare a fost clarificată prin decizia nr. 20/2021 şi decizia nr. 27/2021, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii.

Chiar dacă decizia ICCJ nr. 20/2021 a avut în vedere ipoteza unei pluralităţi de debitori în cadrul executării silite, prin considerentele acestei decizii a fost clarificată noţiunea de instanţă de executare şi principiul unicităţii instanţei de executare concluzionându-se, în esenţă, în sensul că instanţa de judecată care a încuviinţat executarea silită devine instanţă de executare şi este competentă să soluţioneze contestaţiile la executare, precum şi alte incidente apărute în cursul executării silite, fiind astfel consfinţit caracterul unic şi exclusiv al instanţei de executare prevăzute de art. 651 C. proc. civ.

Debitoarea în prezenta cauză are calitatea de grefier în cadrul Curţii de Apel Târgu Mureş şi din acest motiv Judecătoria Târgu Mureş a considerat că ar fi aplicabile în speţă dispoziţiile art. 127 şi a procedat la declinarea competenţei.

Este adevărat că dispoziţiile relative la competenţa facultativă cuprinse în art. 127 C. proc. civ. se aplică "în mod corespunzător" şi grefierilor instanţelor de judecată, însă în această materie într-o speţă relativ recentă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a statuat că revine instanţei de executare, determinată potrivit art. 650 C. proc. civ. în interpretarea dată prin deciziile nr. 20/2021 şi nr. 27/2021 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, competenţa de a soluţiona cauzele în care calitatea de debitor sau creditor revine unor persoane care au calitatea de magistrat, fără ca dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. să prevaleze în raport de cele ale art. 650 C. proc. civ.

III. Considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Înalta Curte, competentă să soluţioneze conflictul conform art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, pentru următoarele argumente:

Obiectul cauzei îl constituie solicitarea de întoarcere a executării silite formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta B., prin C. S.R.L., urmare a anulării parţiale a titlului executoriu reprezentat de contractul de credit încheiat la data de 25.06.2008, prin sentinţa civilă nr. 4817/09.11.2017 a Judecătoriei Târgu Mureş (schimbată în parte prin decizia nr. 3410/30.06.2016 a Tribunalului Specializat Mureş, definitivă prin decizia nr. 86/18.02.2020 a Curţii de Apel Târgu Mureş) şi repunerea părţilor în situaţia anterioară, în sensul obligării pârâtei la restituirea sumelor de bani încasate în dispoziţiilor contractuale anulate, sume actualizate cu dobânda legală, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. statuează următoarele:

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competenţa instanţei la care îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa la care îşi desfăşoară activitatea.

(2) În cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competenţa instanţei la care acesta îşi desfăşoară activitatea sau a unei instanţe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanţele judecătoreşti de acelaşi grad aflate în circumscripţia oricăreia dintre curţile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripţie se află instanţa care ar fi fost competentă, potrivit legii.

(2^1) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în ipoteza în care o instanţă de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul procurorilor, asistenţilor judiciari şi grefierilor".

Faţă de textul legal menţionat, se constată că reclamanta este grefier la Curtea de Apel Târgu Mureş, aflându-se în situaţia de a figura ca parte într-un litigiu aflat pe rolul unei instanţe (Judecătoria Târgu Mureş) inferioară celei la care îşi desfăşoară activitatea, sens în care în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 127 alin. (1) şi (3) C. proc. civ.

Întoarcerea executării silite este determinată de anularea titlului executoriu în cadrul dosarului nr. x/2017, având ca obiect acţiune în constatare.

Întrucât titlul executoriu a fost anulat în cadrul dosarului de fond, în prezenta procedură execuţională nu există o încheiere de încuviinţare a executării silite în raport de care să devină incidentă Decizia în interesul legii nr. 20/27.09.2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1083/11.11.2021 (la care face referire una dintre instanţele aflate în conflict), prin care au fost în interpretate dispoziţiile art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 C. proc. civ., în sensul că instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze toate cererile şi incidentele apărute în cursul executării silite, este judecătoria care a încuviinţat executarea silită, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Faţă de această situaţie şi luând în considerarea calitatea reclamantei de grefier la Curtea de Apel Târgu Mureş, nu poate fi acordată eficienţă nici dispoziţiilor art. 650 alin. (1) C. proc. civ. (în vigoare la data formulării cererii de executare silită-28.01.2014) potrivit cărora instanţa de executare este judecătoria din circumscripţia biroului executorului judecătoresc care face executarea.

Interesul ocrotit prin dispoziţiile art. 127 C. proc. civ. este unul general, şi anume apărarea prestigiului şi imparţialităţii justiţiei, garanţie instituţională a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, în stabilirea instanţei competente primează calitatea reclamantei de grefier la o instanţă superioară celei care judecă cererea de întoarcere a executării, astfel încât, pentru a garanta părţilor dreptul la un proces echitabil, se impun a fi aplicate cu prioritate dispoziţiile art. 127 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare în favoarea Judecătoriei Alba Iulia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Alba Iulia, secţia civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 17 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.