€100,000 legal aid damages claim fails; appeal annulled for formal cassation grounds

Şedinţa publică din data de 16 mai 2023

I. Circumstanţele cauzei:

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Satu Mare, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal la data de 18 martie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare şi B., ca prin hotărârea ce se va pronunţa în cauză să se dispună obligarea pârâţilor la plata de despăgubiri în sumă de 100.000 euro, ca urmare a încălcării de către pârâţi a dreptului la asigurarea asistenţei judiciare în cadrul procesului civil înregistrat sub dosarul nr. x/2016 al Judecătoriei Satu Mare.

Prin încheierea nr. 124/2020/CA/CC din data de 18 mai 2020, Tribunalului Satu Mare, secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Satu Mare, secţia I civilă.

I.2. Sentinţele pronunţate de Tribunalului Satu Mare, secţia I civilă

Prin sentinţa civilă nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă: a respins cererea de repunere pe rol formulată de reclamantul A.; a luat act de renunţarea la judecată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare; a respins cererea de renunţare la judecată formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B.; a respins cererea formulată şi precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B., având ca obiect - pretenţii.

A dispus plata onorariului de avocat din oficiu de către D.E.F.A-Tribunalul Satu Mare pentru d-na avocat C. - Baroul Maramureş în cuantum de 1.567 RON în baza art. 2 alin. (1) pct. 2 lit. e) din Protocolul nr. 5/2019 încheiat între Ministerul Justiţiei şi U.N.B.R. din bugetul de stat; cheltuielile procesuale avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Prin sentinţa civilă nr. 62/D din data de 22 martie 2021, pronunţată în acelaşi dosar, Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă: a respins contestaţia privind tergiversarea prezentului proces formulată de petentul A. ca neîntemeiată; a respins cererea de repunere pe rol ca neîntemeiată; a respins cererea de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021 pronunţate de Tribunalul Satu Mare în prezentul dosar, formulată de petentul A., în contradictoriu cu pârâţii Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice prin Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj Napoca, prin Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Satu Mare, şi B., ca neîntemeiată; a respins cererea de aplicare a unei amenzi judiciare doamnei avocat C. ca neîntemeiată.

I.3. Hotărârile pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă

Prin decizia civilă nr. 858-A din data de 1 iulie 2021 pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă a admis ca fondate apelurile civile declarate de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 8/D din 20 ianuarie 2021, pronunţate de Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă care a fost anulată în parte sub aspectul dispoziţiei privind respingerea cererii formulate şi precizate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul B., precum şi împotriva sentinţei civile nr. 62/D din data de 22 martie 2021, pronunţate de Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă care a fost anulată în parte sub aspectul dispoziţiei de respingere a cererii de completare a dispozitivului sentinţei civile nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021 a Tribunalului Satu Mare, secţia I civilă, formulate de petentul A..

Au fost păstrate celelalte dispoziţii ale sentinţelor apelate şi s-a fixat termen pentru judecarea procesului cu evocarea fondului pe data de 14 octombrie 2021.

Cheltuielile procesuale avansate de către stat, prin încuviinţarea ajutorului public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei judiciare de timbru şi sub forma asistenţei juridice prin avocat, vor fi avute în vedere la rejudecarea cauzei.

Prin decizia civilă nr. 894A din data de 26 mai 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, evocând fondul după anularea sentinţei civile nr. 8/D din data de 20 ianuarie 2021 pronunţate de Tribunalul Satu Mare, secţia I civilă dispusă prin decizia nr. 858 din data 1 iulie 2021 a Curţii de Apel Oradea: a respins, ca nefondată, acţiunea civilă formulată şi precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul B.; onorariul avocatului din oficiu în sumă de 1.567 RON, conform delegaţiei nr. 282 din data de 16 martie 2021, emisă de Baroul Bihor, rămânând în sarcina statului.

II. Calea de atac formulată în cauză

II.1. Cererea de recurs

Împotriva deciziei nr. 894A din data de 26 mai 2022, pronunţate în dosarul nr. x/2020 de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă, a declarat recurs reclamantul A..

Invocând incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4 şi 5 C. proc. civ., recurentul-reclamant a solicitat reluarea judecăţii pe fond de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, admiterea acţiunii, astfel cum a fost precizată, şi obligarea intimatului-pârât D. la plata sumei de 100.000 euro.

Astfel, a susţinut că, după desfiinţarea hotărârii tribunalului, la rejudecarea fondului cauzei, instanţa nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, judecata curţii de apel realizându-se cu depăşirea atribuţiilor judecătoreşti, având în vedere că se impunea ca, în speţă, completul să fie constituit dintr-un singur judecător şi nu din doi magistraţi.

În opinia recurentului-reclamant hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea regulilor de procedură a căror nerespectare atrage nulitatea absolută, fiind vorba despre o compunere a completului care încalcă normele legale ce o reglementează şi, totodată, ca urmare a neadministrării probei cu martorul E..

Totodată, a apreciat că este neîntemeiată respingerea acţiunii pentru plata daunelor morale de 100.000 euro, câtă vreme există prejudiciul moral, intimatul-pârât B. recunoscând că nu i-a asigurat apărarea în cadrul dosarului nr. x/2016, pentru termenul de judecată din data de 10 aprilie 2018, în faţa Judecătoriei Satu Mare.

II.2. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul-pârât B. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susţinând, totodată, şi că, în speţă, criticile formulate prin cererea de recurs nu se încadrează în motivele de casare reglementate de lege.

Recurentul-reclamant A. nu a depus răspuns la întâmpinare.

II.3. Procedura desfăşurată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, sub nr. x/2022, la data de 29 iulie 2022.

După efectuarea procedurilor de comunicare prevăzute de art. 490 alin. (2) C. proc. civ., prin rezoluţia din data de 2 noiembrie 2022, în temeiul art. 4711 alin. (6) din acelaşi act normativ, a fost stabilit termen de judecată la data de 28 februarie 2023, când s-a dispus amânarea judecării cauzei, la data de 16 mai 2023, pentru a se comunica recurentului-reclamant A. întâmpinarea formulată de intimatul-pârât B. şi pentru a da posibilitatea acestuia să formuleze răspuns la întâmpinare.

La termenul de judecată din data de 16 mai 2023, Înalta Curte a reţinut cauza în pronunţare, cu prioritate, asupra excepţia nulităţii recursului, invocată prin întâmpinare de intimatul-pârât B..

II.4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă

În condiţiile art. 499 teza finală C. proc. civ., analizând excepţia nulităţii recursului prin raportare la dispoziţiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor, sau, după caz, menţiunea că acestea vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar alin. (3) al aceluiaşi articol sancţionează cu nulitatea lipsa din cererea de recurs a motivelor de nelegalitate.

Totodată, conform dispoziţiilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazului în care se invocă motive de casare de ordine publică, care pot fi ridicate din oficiu de către instanţă, chiar după împlinirea termenului de motivare a recursului.

Aceeaşi sancţiune intervine şi în cazul în care criticile formulate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., astfel cum rezultă din alin. (2) al art. 489 din acelaşi act normativ.

A motiva recursul înseamnă, pe de o parte, arătarea cazului de nelegalitate prin indicarea unuia dintre motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici concrete cu privire la judecata realizată de instanţa care a pronunţat hotărârea recurată, din perspectiva motivului de nelegalitate invocat.

În speţă, deşi recurentul-reclamant a invocat incidenţa motivelor de casare reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 1, 4 şi 5 C. proc. civ., această invocare este pur formală, în condiţiile în care partea nu a dezvoltat critici concrete prin care să susţină nelegalitatea hotărârii atacate.

Astfel, în esenţă, printr-o primă critică, recurentul-reclamant a invocat că, după desfiinţarea hotărârii apelate, prin judecarea pe fond a cauzei în complet compus din doi judecători, curtea de apel nu a fost alcătuită potrivit dispoziţiilor legale, a încălcat norme de procedură a căror nesocotire atrage sancţiunea nulităţii şi a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti.

O astfel de modalitate de redactare a memoriului de recurs nu se circumscrie exigenţelor art. 488 C. proc. civ., care presupun ca, în calea de atac a recursului, să fie deduse judecăţii critici de nelegalitate împotriva dezlegărilor instanţei de apel, iar, pentru ca aceste susţineri să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., recurentul-reclamant trebuia să indice punctual care sunt acele dispoziţii legale nesocotite de către instanţa de apel, în rejudecarea pe fond a cauzei, prevederi care, potrivit părţii ar fi impus ca judecata să se realizeze de către un singur judecător.

Simpla enunţare a unei critici, fără ca aceasta să fie însoţită de argumentele care o susţin, fundamentate pe dispoziţii legale, nu întruneşte rigorile impuse de legiuitor motivării recursului, prin raportare la ipotezele reglementate de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, cum calea de atac a recursului este un mijloc procedural prin care se realizează un examen al hotărârii recurate sub aspectul legalităţii acesteia, o atare analiză nu se poate realiza în lipsa indicării şi dezvoltării unor motive de nelegalitate concret argumentate şi grefate pe judecata finalizată prin hotărârea atacată, dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., obligaţie care revine, sub sancţiunea nulităţii, titularului căii de atac promovate.

Nu pot fi încadrate în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de lege nici susţinerea recurentului-reclamant prin care acesta îşi exprimă nemulţumirea cu privire la neadministrarea probei testimoniale (martorul E.) şi nici cea prin care a afirmat că este neîntemeiată respingerea acţiunii, în condiţiile în care prejudiciul pe care l-a suferit există, iar partea adversă a recunoscut că nu i-a asigurat apărarea.

Aceasta, întrucât prin criticile formulate petentul vizează aprecierea probelor şi a valorii acestora, astfel cum a fost reţinută de către instanţa de apel în analiza cauzei, aspecte care privesc temeinicia şi nu legalitatea hotărârii atacate.

În plus, instanţele de fond şi de apel au plenitudine de apreciere în ceea ce priveşte probele administrate în cauză, sunt suverane în a decide asupra oportunităţii administrării probelor în proces din perspectiva utilităţii, concludenţei şi pertinenţei acestora, iar instanţa de recurs nu poate să procedeze la reinterpretarea probelor asupra cărora deja s-a dispus.

Pot forma obiect al cercetării judecătoreşti în recurs doar criticile care susţin nelegalitatea deciziei recurate, aceste limite ale judecăţii rezultând din prevederile art. 483 alin. (3) C. proc. civ., conform căruia recursul urmăreşte să supună instanţei competente examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile, şi din partea introductivă a art. 488 alin. (1) din acelaşi cod, potrivit căreia casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motive de nelegalitate.

Ca atare, cum, în speţă, nu se poate proceda la o încadrare a susţinerilor formulate de către parte prin cererea de recurs în cazurile expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., devine incidentă sancţiunii nulităţii recursului, reglementată de art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Prin urmare, faţă de cele anterior reţinute şi cum, în speţa de faţă, nu pot fi reţinute motive de ordine publică, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) raportat la art. 486 alin. (1) lit. d) şi alin. (3) din acelaşi cod, precum şi a prevederilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., va constata nulitatea recursului declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 894/A din data de 26 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 894/A din data de 26 mai 2022, pronunţate de Curtea de Apel Oradea, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 16 mai 2023.