Divorce Jurisdiction Conflict: Territorial Competence at Last Common Domicile When Plaintiff Resides Abroad

Şedinţa publică din data de 11 mai 2023

După deliberare, asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş, la 25 august 2022, sub nr. x/2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., să se dispună în baza art. 373, lit. b) C. civ., desfacerea căsătoriei încheiate la 13 mai 2001, conform certificatului de căsătorie seria x nr. x eliberat de Primăria Comunei Morunglav, din culpa exclusivă a pârâtului; în temeiul dispoziţiilor art. 400 alin. (1) C. civ., să fie stabilită locuinţa minorului C. la domiciliul reclamantei; în baza art. 397 C. civ., să se dispună exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului, în comun, de către părţi; conform dispoziţiilor art. 402 C. civ., pârâtul să fie obligat să contribuie la cheltuielile de creştere, educare, învăţătură şi pregătire profesională ale minorului, în raport cu veniturile sale.

2. Hotărârea Judecătoriei Balş

Prin sentinţa civilă nr. 2090 din 8 decembrie 2022, Judecătoria Balş a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Balş a constatat că părţile s-au căsătorit la 13 mai 2001, căsătoria fiind înregistrată în registrul stării civile nr. 4 al Primăriei Comunei Morunglav, judeţul Olt.

Instanţa a reţinut că ultimul domiciliu comun al părţilor a fost în Bucureşti, unde au locuit până în luna iunie 2012, iar în prezent, atât reclamanta, cât şi pârâtul locuiesc în Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, astfel cum a reieşit din referatele de anchetă socială efectuate în cauză.

Judecătoria Balş a arătat că, potrivit dispoziţiilor art. 915 alin. (2) C. proc. civ., în situaţia în care nici reclamantul şi nici pârâta nu au locuinţa în ţară, părţile pot conveni expres să introducă cererea de divorţ la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti.

Instanţa a făcut referire la decizia nr. 20 din 24 octombrie 2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pronunţată în recurs în interesul legii, prin care s-a statuat că, în interpretarea şi aplicarea art. 915 alin. (2) C. proc. civ., acordul părţilor cu privire la alegerea instanţei care urmează să soluţioneze acţiunea de divorţ trebuie să fie expres, această manifestare de voinţă având caracterul unui contract, în sensul art. 1166 C. civ.. Totodată, Înalta Curte a stabilit că, în baza art. 1240 alin. (2) din acest act normativ, se poate da eficienţă şi consimţământului exprimat în mod tacit, dacă este exteriorizat şi are o astfel de semnificaţie conform legii, convenţiei părţilor, practicilor statornicite între ele sau uzanţelor.

Judecătoria Balş a mai arătat că, prin decizia pronunţată în recurs în interesul legii s-a reţinut că, din punct de vedere legal, neinvocarea de către pârât a excepţiei necompetenţei teritoriale până la primul termen la care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe (potrivit art. 130 din C. proc. civ.), este sancţionată, în condiţiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., cu decăderea, dacă legea nu dispune altfel, iar neinvocarea de către pârât a excepţiei de necompetenţă de ordine privată nu echivalează cu o prorogare voluntară tacită de competenţă.

Prima instanţă învestită a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art. 915 alin. (2) C. proc. civ., întrucât părţile nu locuiesc în ţară, ci în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord, iar acestea nu au încheiat un acord expres cu privire la alegerea instanţei competente să soluţioneze cererea de divorţ.

3. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti

Prin sentinţa civilă nr. 3096 din 3 aprilie 2023, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş. Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, în temeiul art. 134 C. proc. civ., a suspendat din oficiu judecata cauzei şi a dispus trimiterea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării acestuia.

Pentru a dispune astfel, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, reţinând dispoziţiile art. 915 alin. (2) C. proc. civ., a constatat că, din susţinerile reclamantei, formulate prin apărător, coroborate cu declaraţia martorului D., a rezultat că, la 25 august 2022 (data introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Balş), pârâtul locuia în comuna Morunglav, jud. Olt, iar reclamanta locuia în Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord.

Faptul că, anterior acestei date, pârâtul a fost temporar plecat în străinătate, cu scopul de a lucra ca sezonier pentru a-şi întreţine familia, a fost apreciat că nu produce efecte cu privire la competenţa instanţei.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a considerat că este corect şi procedural ca, la stabilirea instanţei competente să se aibă în vedere locuinţa pârâtului de la data introducerii cererii de chemare în judecată, iar nu pe cea ulterioară, de la momentul pronunţării hotărârii.

Apreciind că, la data introducerii cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Balş, pârâtul avea locuinţa în comuna Morunglav, jud. Olt, şi observând prevederile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra conflictului negativ de competenţă

Examinând conflictul negativ de competenţă, Înalta Curte reţine că Judecătoriei Balş îi revine competenţa de soluţionare a cauzei, în considerarea următoarelor dispoziţii legale şi argumente:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Balş la 25 august 2022, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B., desfacerea căsătoriei încheiate la 13 mai 2001 la Primăria Comunei Morunglav, din culpa exclusivă a pârâtului, stabilirea locuinţei minorului C. la domiciliul său, exercitarea autorităţii părinteşti asupra minorului, în comun, de către părţi şi obligarea pârâtului la plata uni pensii de întreţinere în favoarea minorului.

În cuprinsul cererii, reclamanta a arătat că domiciliază în comuna Morunglav, jud. Olt, şi că s-a separat, în fapt, de pârât în urmă cu aproximativ trei ani. Cât priveşte domiciliului pârâtului, reclamanta a afirmat că acesta este în municipiul Bucureşti.

În vederea soluţionării cauzei, Judecătoria Balş a dispus efectuarea anchetei sociale la domiciliile părţilor.

Prin adresa din 26 octombrie 2022, Primăria Comunei Morunglav, jud. Olt, a încunoştinţat instanţa despre imposibilitatea realizării anchetei sociale la domiciliul reclamantei, întrucât, potrivit informaţiilor furnizate de părinţii săi, aceasta se află în Marea Britanie, de aproximativ 6 ani, unde este angajată în muncă.

Din aceleaşi informaţii, a rezultat că părţile au locuit împreună în Bucureşti până în luna iunie a anului 2012, când s-au despărţit în fapt. După separare, pârâtul a rămas la domiciliul din Bucureşti, iar reclamanta s-a întors în comuna Morunglav, jud. Olt, stabilindu-şi locuinţa la părinţii săi. Ulterior despărţirii în fapt, părţile s-au împăcat, acestea locuind o perioadă de timp împreună, însă, de aproximativ 18 luni, acestea s-au separat din nou.

Prin adresa din 2 noiembrie 2022, Primăria Sectorului 2 Bucureşti a învederat că pârâtul nu a fost găsit la domiciliul său din str. x, motiv pentru care s-a aflat în imposibilitatea efectuării anchetei sociale dispuse de Judecătoria Balş la această adresă.

La primul termen de judecată stabilit în cauză, 8 decembrie 2022, la solicitarea Judecătoriei Balş, reprezentantul convenţional al reclamantei (al cărui drept de reprezentare izvorăşte din procura specială, autentificată de notarul public E. sub nr. x din 26 august 2022), a precizat că ultimul domiciliu comun al părţilor a fost în comuna Morunglav, jud. Olt, că, în prezent, reclamanta se află în străinătate, unde are un loc de muncă, şi doar locuinţa pârâtului mai este în această localitate.

La termenul de judecată din 6 martie 2023 stabilit de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, reprezentantul convenţional al reclamantei a depus, în copie, contractul de muncă al reclamantei, încheiat cu F., din Leeds, Marea Britanie, precum şi dovada faptului că fiul părţilor, minorul G., este înscris, din 27 martie 2019, la Liceul Paget, domiciliul acestuia fiind în Marea Britanie.

În susţinerile expuse cu privire la competenţa instanţei, reprezentantul convenţional al reclamantei a arătat că Judecătoria Balş este competentă să soluţioneze cauza, întrucât, deşi reclamanta locuieşte în prezent în Marea Britanie, pârâtul domiciliază în comuna Morunglav, str. x, jud. Olt, unde locuia la momentul despărţirii în fapt a părţilor şi la momentul formulării cererii de chemare în judecată (25 august 2022).

În vederea stabilirii competenţei de soluţionare a cauzei, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti a considerat că se impune administrarea de noi probe.

Din depoziţia martorului D. a reieşit că, până în anul 2021, părţile au domiciliat în locuinţa sa din jud. Olt, şi că, în cursul anului 2022, pârâtul a fost văzut de câteva ori în această localitate. Citat fiind la adresa din comuna Morunglav, str. x, jud. Olt, pârâtul nu s-a prezentat în faţa instanţei, în vederea administrării probei cu interogatoriul.

În raport de aceste aspecte de fapt ale cauzei, Înalta Curte observă că dispoziţiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ., care reglementează competenţa în materie de divorţ stipulează că, "Cererea de divorţ este de competenţa judecătoriei în circumscripţia căreia se află cea din urmă locuinţă comună a soţilor. Dacă soţii nu au avut locuinţă comună sau dacă niciunul dintre soţi nu mai locuieşte în circumscripţia judecătoriei în care se află cea din urmă locuinţă comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripţia căreia îşi are locuinţa pârâtul, iar când pârâtul nu are locuinţa în ţară şi instanţele române sunt competente internaţional, este competentă judecătoria în circumscripţia căreia îşi are locuinţa reclamantul."

Competenţa prevăzută de art. 915 alin. (1) C. proc. civ. are caracter absolut, reclamantul neavând drept de opţiune între instanţele enumerate în cuprinsul acestui articol.

În cauză, în scopul determinării instanţei competente să soluţioneze cererea de divorţ, prin raportare la criteriile prevăzute de art. 915 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să aibă în vedere aspectele relevate de probatoriul administrat de instanţele aflate în conflict, în vederea stabilirii competenţei, din care a reieşit că reclamanta locuieşte împreună cu minorul în Marea Britanie, iar pârâtul domicilia, cel puţin la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, în anul 2022, în comuna Morunglav, jud. Olt, unde părţile au avut ultimul domiciliu comun.

În lipsa altor elemente în raport de care să se poată determina instanţa competentă să judece litigiul şi reţinând că reclamanta nu mai locuieşte în ţară, devine incidentă prima ipoteză reglementată de art. 915 alin. (1) C. proc. civ., care atrage competenţa teritorială a instanţei de la ultimul domiciliu comun al părţilor, unde se afla şi ultimul domiciliul al pârâtului la data formulării acţiunii în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Balş.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.