Scope of material error in cassation: judicial mistake on procedural deadlines not qualifying as formal irregularity
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the cassation appeal (contestaţie în anulare) filed by the applicant against its own previous decision, thereby upholding the initial refusal of his appeal as late and leaving in force the appellate court's dismissal of his earlier extraordinary appeal. The dispute concerned procedural challenges in a civil case initiated with a request to transfer a case file (strămutare), where the applicant contested a decision that had previously dismissed a cassation appeal for lateness, arguing that his subsequent appeal had been filed within a valid timeframe and that the court committed a material error by ignoring his claim that the calculation of deadlines should start from the notification of the judgment rather than its pronouncement. The High Court ruled that the appeal was inadmissible because the claimed error constituted a mere judicial mistake regarding the interpretation of procedural deadlines rather than a "material error" under Article 503(2)(2) of the Code of Civil Procedure, a ground reserved strictly for formal irregularities or overlooked procedural acts, and it confirmed that the original appeal was indeed filed after the statutory five-day deadline established by Articles 421(2) and 508(4) of the Code of Civil Procedure.
Legislator headnote
AI generatedart. 503 C. proc. civ, art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ, art. 508 alin. (4) C. proc. civ; Scope of material error in cassation: judicial mistake on procedural deadlines not qualifying as formal irregularity: La 11 mai 2023, intimata Unitatea Administrativ Teritorială Radovan a depus concluzii scrise, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, în raport de dispoziţiile art. 426 coroborate cu cele ale art. 503 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Şedinţa publică din data de 11 mai 2023
După deliberare, asupra cauzei de faţă, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei
Prin sentinţa nr. 7 din 18 februarie 2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a respins, ca nefondată, cererea de strămutare a dosarului nr. x/2019 al Judecătoriei Băileşti, formulată de petentul A..
Prin sentinţa nr. 51 din 1 iulie 2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă a constatat perimată contestaţia în anulare formulată de contestator împotriva sentinţei civile nr. 7 din 18 februarie 2020 pronunţate de aceeaşi instanţă.
Recursul promovat de contestator împotriva sentinţei nr. 51 din 1 iulie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă a fost respins, ca tardiv, prin decizia nr. 90 din 20 ianuarie 2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în dosarul nr. x/2020.
Sentinţa nr. 51 din 1 iulie 2021 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă a fost atacată de către contestator cu contestaţie în anulare, care a fost respinsă prin sentinţa nr. 16 din 30 martie 2022 pronunţată de aceeaşi instanţă în dosarul nr. x/2022.
Împotriva acestei din urmă sentinţe a declarat recurs contestatorul A..
2. Obiectul contestaţiei în anulare
Prin decizia nr. 2264 din 17 noiembrie 2022, pronunţată în dosarul nr. x/2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a respins, ca tardiv, recursul declarat de contestatorul A. împotriva sentinţei nr. 16 din 30 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
3. Contestaţia în anulare
Contestatorul A. a formulat contestaţie în anulare împotriva deciziei nr. 2264 din 17 noiembrie 2022, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă.
În expunerea de motive, contestatorul a arătat că, de la pronunţarea sentinţei civile nr. 16 din 30 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă era necesară trecerea unui termen de 30 de zile pentru redactarea şi comunicarea acesteia.
A menţionat că a exercitat calea de atac a recursului împotriva acestei sentinţe la 13 aprilie 2022, după trecerea a 11 zile de la data pronunţării, însă acest aspect nu a fost observat de instanţa de recurs, care s-a aflat în eroare la soluţionarea recursului.
Contestatorul a susţinut că promovarea unei căi de atac se poate face de la comunicarea hotărârii, fiind instituite, prin lege, termene diferite pentru exercitarea acesteia (5, 15 sau 30 de zile).
Deşi contestatorul a adus la cunoştinţa instanţei decesul fratelui său, B. şi al intimatului C., în mod greşit nu s-a dispus suspendarea judecării cauzei.
4. Înregistrarea contestaţiei în anulare pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Contestaţia în anulare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 25 ianuarie 2023, sub nr. x/2023, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8.
Prin rezoluţia de primire a dosarului din 30 ianuarie 2023, s-a stabilit termen pentru soluţionarea contestaţiei în anulare, la 11 mai 2023.
5. Apărările formulate
La 11 mai 2023, intimata Unitatea Administrativ Teritorială Radovan a depus concluzii scrise, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii contestaţiei în anulare, în raport de dispoziţiile art. 426 coroborate cu cele ale art. 503 C. proc. civ.
6. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie asupra contestaţiei în anulare
Examinând contestaţia în anulare din perspectiva motivelor invocate, raportate la dispoziţiile legale căreia acestora li se circumscriu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., "Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când (…) dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale (…)".
Prin contestaţia în anulare formulată în cauză, contestatorul a susţinut, în esenţă, că soluţia instanţei de recurs cu privire la recursul declarat împotriva sentinţei nr. 16 din 30 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă este consecinţa unei erori materiale, ce decurge din neobservarea faptului că acesta a fost declarat în termenul legal.
Contestatorul a arătat că a exercitat calea de atac a recursului împotriva sentinţei menţionate la 13 aprilie 2022, în termen de 11 zile de la data pronunţării, însă acest aspect nu a fost observat de instanţa de recurs, care a fost în eroare la soluţionarea recursului.
Raportând susţinerile recurentului la dispoziţiile legale care reglementează cazurile în care poate fi promovată contestaţia în anulare, Înalta Curte constată că acestea nu conturează o eroare materială, ci o eventuală greşeală de judecată.
Această ipoteză nu se circumscrie celei pentru care art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. deschide calea contestaţiei în anulare şi care are în vedere, exclusiv, erorile materiale ce ţin de judecata formală a recursului.
Greşelile la care se referă art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. sunt erori de fapt, iar nu eventuale greşeli legate de modul de interpretare sau de aplicare a legii, întrucât, prin contestaţia în anulare se tinde la reformarea unei hotărâri pentru înlăturarea neregularităţilor formale săvârşite de instanţă cu ocazia judecăţii, iar nu pentru motivul că judecata nu a fost corespunzător realizată.
Înalta Curte observă că, prin decizia nr. 2264 din 17 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca tardiv, recursul declarat de contestator împotriva sentinţei nr. 16 din 30 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă.
Prin această sentinţă, a fost respinsă contestaţia în anulare formulată de contestator împotriva sentinţei nr. 51 din 1 iulie 2021 a Curţii de Apel Craiova, prin care a fost constatată ca fiind perimată o altă contestaţie în anulare promovată împotriva unei sentinţe prin care a fost soluţionată o cerere de strămutare (sentinţa nr. 7 din 18 februarie 2020 a Curţii de Apel Craiova, secţia I civilă).
Învestită fiind cu soluţionarea recursului declarat de contestator împotriva sentinţei nr. 16 din 30 martie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a procedat la verificarea cu prioritate a cerinţelor formale ce se impuneau a fi respectate în procedura prevăzută pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac.
Observând că petentul nu a respectat termenul legal de 5 zile prevăzut de art. 421 alin. (2) coroborat cu art. 508 alin. (4) C. proc. civ. pentru formularea recursului, prin decizia nr. 2264 din 17 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, ca tardiv, recursul contestatorului A. împotriva sentinţei civile nr. 16 din 30 martie 2022 a Curţii de Apel Craiova.
Raportând această soluţie la criticile invocate pe calea contestaţiei în anulare, Înalta Curte constată că acestea nu se pot circumscrie ipotezei prevăzute de art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ. şi nici celorlalte cazuri stipulate limitativ de art. 503 din acelaşi act normativ pentru exercitarea acestei căi extraordinare de atac.
Astfel cum s-a arătat, în sensul art. 503 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., eroarea materială poate consta în neobservarea de către instanţă a unui act de procedură cu privire la care nu s-a făcut nicio judecată.
Această ipoteză nu se regăseşte în speţă, întrucât instanţa de recurs, pe baza înscrisurilor şi lucrărilor dosarului, a pronunţat decizia contestată, dispunând respingerea, ca tardiv a recursului, pe motiv că acesta nu a fost formulat în termenul legal.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2264 din 17 noiembrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2264 din 17 noiembrie 2022 pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 11 mai 2023.