State liability for civil damages arising from the 1989 revolution rejected for lack of procedural capacity

Şedinţa publică din data de 11 mai 2023

După deliberare, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş, secţia I civilă la 15 septembrie 2021, sub nr. x/2021, reclamantele A., B. şi C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, ca prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună, obligarea acestuia la plata sumei de 400.000 euro, pentru fiecare dintre cele trei reclamante, echivalentă în RON la cursul BNR din ziua plăţii, inclusiv a dobânzii legale aferente, calculate de la data producerii prejudiciului, până la achitarea efectivă, cu titlu de daune morale; în ceea ce o priveşte pe reclamanta A., au solicitat obligarea pârâtului şi la plata daunelor materiale al căror cuantum au arătat că îl vor preciza după administrarea probei cu expertiza contabilă, care va stabili media veniturilor tatălui acesteia, eroul martir D., şi obligaţia de întreţinere, dacă nu ar fi survenit decesul; referitor la reclamanta C., în calitate de nepoată de fiică a eroului martir, au solicitat obligarea pârâtului la plata daunelor materiale, reprezentând întreţinerea la care ar fi fost îndreptăţită mama acesteia, în prezent decedată, al căror cuantum urmează a-l indica după administrarea probei cu expertiza contabilă, care va stabili media veniturilor bunicului şi obligaţia de întreţinere care i-ar fi revenit dacă acesta nu ar fi decedat.

În drept, cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 998-999 şi art. 1000 C. civ.

Prin întâmpinare, pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, a invocat excepţia netimbrării, excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantelor, excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune.

2. Hotărârea Tribunalului Timiş

Prin sentinţa nr. 293 din 16 martie 2022, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a respins excepţia netimbrării cererii de chemare în judecată. A admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului Statul Român, prin Ministerul Finanţelor şi a respins cererea formulată de reclamantele A., B. şi C. în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

3. Hotărârea Curţii de Apel Timişoara

Prin decizia nr. 214 din 13 septembrie 2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul formulat de reclamantele A., B. şi C., în contradictoriu cu pârâtul intimat Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, împotriva sentinţei nr. 293 din 16 martie 2022 pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia I civilă.

4. Recursul

Împotriva deciziei nr. 214 din 13 septembrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă au declarat recurs reclamantele A., B. şi C., criticând-o pentru nelegalitate.

Invocând incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ulterior expunerii situaţiei de fapt a cauzei, recurentele au susţinut nelegalitatea deciziei atacate din perspectiva aplicării greşite a dispoziţiilor art. 1000 din C. civ. de la 1864, respectiv a interpretării eronate a normelor legale referitoare la raportul dintre comitent şi prepus, având în vedere raportul dintre un fost şef de stat şi statul pe care l-a reprezentat.

Recurentele au arătat că raportul a fost invers faţă de cel reţinut de instanţa de apel, întrucât Statul Român acţiona la instrucţiunile şi ordinele fostului preşedinte care, prin dispoziţiile sale, angrena statul în raporturile interne şi internaţionale cu terţii, în care acesta acţiona în calitate de subiect de drept.

Au susţinut că nu se punea problema, cum greşit a interpretat instanţa de apel, existenţei unui raport de subordonare, în baza căruia statul să ordone unui preşedinte.

Făcând analogie cu o societate (comercială), recurentele au afirmat că nu se poate aprecia că, de fiecare dată când s-ar pune problema, societatea va răspunde şi va fi sancţionată pentru întreaga activitate infracţională presupus a fi fost săvârşită, fără a fi reţinută culpa organelor sale de conducere, în virtutea instrucţiunilor primite de la societate. Contrar celor reţinute de instanţa de apel, au arătat că, în speţă, raportul a fost invers, statul fiind răspunzător pentru acţiunile organului său de conducere.

Dacă s-ar accepta ipoteza instanţei de apel, care a interpretat greşit raportul existent între stat şi preşedinte, ar însemna să se admită existenţa unui "for" superior, care să atribuie acestuia din urmă instrucţiuni, sarcini etc.

Recurentele au susţinut că modalitatea de interpretare a instanţei de apel a raportului dintre fostul preşedinte şi Statul Român este greşită, inclusiv cu privire la manifestările de condamnare publică a fostului regim comunist, după căderea acestuia din 1989, în sensul că nu au nicio relevanţă, şi nici legile care au fost edictate cu titlu de recunoştinţă faţă de persoanele persecutate în perioada 1945-1989.

Au invocat dispoziţiile art. 36 C. proc. civ., art. 19 alin. (1) C. proc. pen., art. 221 şi art. 224 alin. (1) C. civ., arătând că Statul Român are calitate procesuală pasivă în cauză, contrar aspectelor reţinute de instanţa de apel, acesta fiind ţinut să răspundă pentru faptele fostului preşedinte, în calitate de conducător suprem, fapte care au generat moartea şi rănirea gravă a persoanelor implicate în desfăşurarea evenimentelor din timpul Revoluţiei Române de la 1989.

5. Întâmpinarea şi răspunsul la întâmpinare

Intimatul Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Recurentele nu au depus răspuns la întâmpinare.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cererea de recurs a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la 7 noiembrie 2022, sub nr. x/2021, fiind repartizată aleatoriu, spre soluţionare, Completului nr. 8.

Prin rezoluţia din 20 decembrie 2022, s-a fixat termen de judecată la 11 mai 2023, cu citarea părţilor, în şedinţă publică.

La acest termen de judecată, Înalta Curte, constatând că recurentele nu au depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, deşi au fost citate cu această menţiune, a invocat din oficiu excepţia de netimbrare a recursului şi a rămas cu prioritate în pronunţare asupra acesteia, conform dispoziţiilor art. 248 alin. (1) din acelaşi cod.

7. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând recursul prin prisma excepţiei de netimbrare invocate din oficiu, a cărei soluţionare are prioritate faţă de prevederile art. 248 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, "acţiunile şi cererile introduse la instanţele judecătoreşti, precum şi cererile adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă."

Conform art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, "În cazul în care se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, pentru cereri şi acţiuni evaluabile în bani, recursul se taxează cu 50% din taxa datorată la suma contestată, dar nu mai puţin de 100 RON; în aceeaşi ipoteză, pentru cererile neevaluabile în bani, cererea de recurs se taxează cu 100 RON."

Art. 486 alin. (2) C. proc. civ. prevede că "la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii". Prin alin. (3) al aceluiaşi articol, legiuitorul a prevăzut că neîndeplinirea acestei cerinţe este sancţionată cu nulitatea.

În speţă, invocând incidenţa dispoziţiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentele au atacat cu recurs decizia nr. 214 din 13 septembrie 2022, prin care Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins apelul formulat de acestea în contradictoriu cu pârâtul intimat Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, împotriva sentinţei nr. 293 din 16 martie 2022 pronunţate de Tribunalul Timiş, secţia I civilă.

Prin rezoluţia de primire a dosarului din 9 noiembrie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă a stabilit în sarcina recurentelor obligaţia de a achita, pentru soluţionarea recursului, o taxă judiciară de timbru de 100 RON, în raport de dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 şi de soluţia de respingere a cererii de chemare în judecată ca fiind introduse împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă (prin sentinţa nr. 293 din 16 martie 2022 a Tribunalului Timiş), care a fost menţinută prin decizia recurată.

Potrivit dovezilor de înmânare aflate la dosar, această obligaţie procesuală a fost comunicată recurentelor la 17 noiembrie 2022, în urma adreselor emise în acest sens de instanţă la 10 noiembrie 2022.

Prin rezoluţia din 9 noiembrie 2022, recurentelor li s-a adus la cunoştinţă că au posibilitatea să formuleze cerere de acordare a facilităţilor la plata taxei judiciare de timbru, în termen de 5 zile de la data comunicării obligaţiei de timbraj, în condiţiile prevăzute de art. 33 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013, precum şi cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, potrivit art. 39 alin. (1) din acelaşi act normativ.

Recurentele nu au uzat de aceste dispoziţii legale şi nici nu au depus, până la termenul de judecată stabilit pentru soluţionarea recursului, 11 mai 2023, dovada achitării taxei judiciare de timbru datorate în baza art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte, reţinând că cererea de recurs formulată de recurentele-reclamante A., B. şi C. nu îndeplineşte una dintre condiţiile de formă prevăzute de art. 486 alin. (2) şi (3) C. proc. civ. sub sancţiunea nulităţii, va anula, ca netimbrat, recursul declarat de acestea împotriva deciziei nr. 214 din 13 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează, ca netimbrat, recursul declarat de reclamantele A., B. şi C. împotriva deciziei nr. 214 din 13 septembrie 2022 pronunţate de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.