Conflict of jurisdiction for objection to execution: competence of the court that authorized enforcement under Art. 714 CPC and RIL Decision 20/2021

Şedinţa publică din data de 11 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competenţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în data de 29 aprilie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat, ca în contradictoriu cu intimatul A., să se dispună anularea actelor de executare efectuate în dosarul de executare nr. 508/2021, constituit la BEJ B., pentru suma de 10301,15 RON (din care 7146 RON reprezintă diferenţă debit principal, iar suma de 3155,15 RON reprezintă cheltuieli de executare).

În drept, contestatoarea a invocat dispoziţiile art. 712 şi urm. C. proc. civ.

Prin sentinţa civilă nr. 11764/2022 din 09 decembrie 2022, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia I civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Craiova.

Pentru a hotărî astfel, această instanţă a reţinut că în cazul contestaţiei la executare, necompetenţa teritorială este de ordine publică, conform art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., întrucât părţile nu o pot înlătura, sens în care sunt incidente dispoziţiile art. 714 alin. (1) raportat la art. 651 alin. (1)-(3) C. proc. civ.

Instanţa a mai reţinut că titlul executoriu este reprezentat de sentinţa nr. 871 din 23 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu debitoarea Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA- Sucursala Regională CF Craiova cu sediul în Craiova, str. x. 1, jud. Dolj.

De asemenea, prin cererea de executare silită formulată de creditorul A. s-a solicitat deschiderea procedurii de executare silită împotriva debitorului Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA- Sucursala CF Craiova, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr. 871 din 23 martie 2021, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021.

Instanţa a reţinut că, la data cererii de sesizare a executorului judecătoresc, Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova avea sediul în Craiova, B-dul x, nr. 1, jud. Dolj, iar nu în Bucureşti, sens în care competenţa de soluţionare a cauzei aparţine Judecătoriei Craiova.

Învestită prin declinare, Judecătoria Craiova, secţia civilă, prin sentinţa civilă nr. 2321 din 15 martie 2023, a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă, a suspendat judecata şi a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă.

În motivare, această instanţă a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborate cu art. 651 alin. (1) şi (3) din C. proc. civ., arătând că, în speţă, Judecătoria Sectorul 1 Bucuresti, prin încheierea pronunţată în data de 17 septembrie 2021, în dosarul nr. x/2021, a admis cererea de încuviinţare a executării silite împotriva debitoarei Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. -Sucursala CF Craiova, formulată de BEJ B., la solicitarea creditorului A..

Astfel, instanţa a reţinut că, potrivit art. 714 din C. proc. civ., competenţa de a soluţiona contestaţia la executare revine judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, date fiind şi considerentele obligatorii din cuprinsul deciziei nr. 20/2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în recurs în interesul legii.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Examinând conflictul negativ de competenţă cu a cărui judecată a fost legal sesizată, în temeiul dispoziţiilor art. 133 pct. 2 coroborate cu cele ale art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului demers judiciar îl reprezintă contestaţia la executare împotriva executării silite ce formează obiectul dosarului nr. x/2021 al BEJ B., prin care contestatoarea Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova a solicitat instanţei să dispună anularea actelor de executare întocmite în dosarul de executare nr. 508/2021 al BEJ B. pentru suma de 10301,15 RON.

Înalta Curte constată că, în speţă, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Judecătoria Craiova şi-au declinat reciproc competenţa de soluţionare a cauzei, ambele făcând aplicarea dispoziţiilor art. 714 alin. (1) coroborat cu art. 651 C. proc. civ., prima reţinând că sediul debitoarei contestatoare este în Craiova, instanţa de executare fiind cea de la sediul acesteia, iar a doua instanţă reţinând că, raportat la obiectul dosarului, sunt incidente considerentele deciziei RIL nr. 20/2021, respectiv principiul unicităţii instanţei de executare.

Contestaţia la executare este de competenţa exclusivă a instanţei de executare, aşa cum rezultă din prevederile art. 714 alin. (1) coroborate cu dispoziţiile art. 651 alin. (3) C. proc. civ., în sensul că "Instanţa de executare soluţionează cererile de încuviinţare a executării silite, contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe".

Conform dispoziţiilor art. 651 alin. (1) C. proc. civ., instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului.

Totodată, potrivit dispoziţiilor art. 651 alin. (3) C. proc. civ. instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.

Astfel cum rezultă din înscrisurile dosarului şi ale dosarului execuţional, prin încheierea din 17 septembrie 2021, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, secţia a II-a civilă, în dosarul nr. x/2021, aflată la dosarul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, a fost admisă cererea de încuviinţare a executării silite formulată de petentul BEJ B. şi a fost încuviinţată executarea silită a debitoarei Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. - Sucursala Regională de Căi Ferate Craiova în dosarul de executare silită nr. x/2021, în temeiul titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 871/23.03.2021, pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale, în dosarul nr. x/2021, pentru realizarea creanţei cuprinse în titlul executoriu.

În acest context, se reţine că, potrivit dezlegărilor obligatorii date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia nr. 20 din 27 septembrie 2021, pronunţată în recurs în interesul legii, aplicabile mutatis mutandis în litigiul pendinte, s-a stabilit că:

"În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 651 alin. (1), art. 666, art. 712, art. 714 şi art. 112 din C. proc. civ., instanţa de executare competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare propriu-zisă formulată de unul dintre debitorii la care se referă titlul executoriu este judecătoria care a încuviinţat executarea silită a acelui titlu executoriu, în afara cazurilor în care legea dispune altfel."

Aplicând pentru identitate de raţionament aceste statuări şi în speţa de faţă, se reţine că în ceea ce priveşte competenţa de soluţionare a contestaţiei la executare, competenţa instanţei de executare dobândită la data sesizării sale cu cererea de încuviinţare a executării silite, rămâne aplicabilă pentru întreaga durată a executării silite, indiferent de data sesizării instanţei de executare cu cereri sau incidente ulterioare circumscrise fazei executării silite, precum contestaţia la executare, cererea de suspendare a executării silite sau cererea de întoarcere a executării silite.

Cum cererea de încuviinţare a executării silite a fost admisă de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, nefiind incidentă o ipoteză de excepţie, în sensul art. 651 alin. (3) teza finală din C. proc. civ., care să justifice determinarea competenţei în speţă, în raport cu alte criterii, competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect contestaţie la executare se va stabili în favoarea judecătoriei care a încuviinţat executarea silită, ca instanţă de executare.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va stabili că Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti este instanţa competentă teritorial să soluţioneze contestaţia la executare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.