Suspension upheld as mandatory when cited party absent without in absentia request; access to justice preserved via reinstatement remedy.

Şedinţa publică din data de 11 mai 2023

Deliberând, asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

Prin încheierea din 20 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021, a fost suspendată judecarea recursului formulat de pârâtul A. împotriva deciziei civile nr. 743 din 16 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimata-reclamantă B..

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs pârâtul A., cale de atac care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă în data de 10 octombrie 2022, sub nr. x/2021/a1.

Prin cererea de recurs, neîncadrată în drept, recurentul-pârât a precizat că nu s-a putut prezenta la termenul din 20 septembrie 2022, întrucât nu a avut posibilitatea materială să se deplaseze la Craiova, fiind, de asemenea, foarte bolnav.

Intimata-reclamantă a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului, ca inadmisibil, arătând că recurentul a epuizat toate căile de atac, iar hotărârea recurată este definitivă, motiv pentru care recursul declarat este inadmisibil.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate de către recurenţii-pârâţi, Înalta Curte constată următoarele:

Prioritar, deşi recurentul-pârât nu a invocat, prin cererea de recurs, niciunul dintre motivele de casare expres şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine că acesta a formulat susţineri care pot fi circumscrise motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., din perspectiva căruia acestea vor fi analizate.

În speţă, prin încheierea recurată, Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în temeiul dispoziţiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a suspendat judecarea recursului formulat de pârâtul A. împotriva deciziei civile nr. 743 din 16 mai 2022, pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021, reţinând că niciuna dintre părţi nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condiţiile în care acestea, deşi legal citate, nu s-au prezentat în faţa instanţei la termenul de judecată.

Potrivit art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., judecătorul va suspenda judecata când niciuna dintre părţi, legal citate, nu se înfăţişează la strigarea cauzei. Cu toate acestea, cauza se judecă dacă reclamantul sau pârâtul a cerut în scris judecarea în lipsă.

Aceste dispoziţii legale reglementează un caz de suspendare voluntară a judecăţii, voinţa părţilor fiind tacită şi se deduce din faptul neprezentării la termenul de judecată, în condiţiile în care sunt legal citate şi nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de niciuna dintre ele.

În ipoteza în care niciuna dintre părţile legal citate nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă şi nu se înfăţişează la strigarea pricinii, instanţa va dispune suspendarea procesului, norma cuprinsă la art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. având caracter imperativ, iar nesocotirea acesteia de către instanţă se sancţionează cu nulitatea hotărârii pronunţate în urma judecării cauzei în lipsa părţilor, fie pe fond, fie pe calea unei excepţii procesuale, nulitate ce operează în condiţiile art. 175 alin. (1) C. proc. civ.

Prin urmare, dat fiind caracterul imperativ al acestor dispoziţii procedurale, instanţa este obligată să suspende judecata ori de câte ori constată lipsa părţilor legal citate şi faptul că acestea nu au solicitat soluţionarea pricinii şi în absenţa lor.

Verificând încheierea recurată, Înalta Curte constată că la termenul din data de 20 septembrie 2022, când s-a dispus măsura atacată, părţile, care au fost legal citate, nu s-au prezentat în faţa instanţei şi nici nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă, iar aceste aspecte, reţinute în cuprinsul încheierii de şedinţă, nu au fost contestate prin cererea de recurs.

Or, odată îndeplinite condiţiile stabilite de prevederile legale anterior evocate, instanţa de judecată este obligată să dispună suspendarea judecăţii, orice altă măsură subsecventă fiind nelegală şi de natură să atragă nulitatea hotărârii pronunţate în aceste circumstanţe, astfel cum s-a arătat anterior.

Ca atare, împrejurarea că recurentul-pârât a fost în imposibilitate de prezentare din motive medicale şi financiare, nu poate duce la înlăturarea aplicabilităţii art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., în situaţia în care, la termenul de judecată din data de 20 septembrie 2022, erau întrunite toate condiţiile care obligau instanţa la luarea măsurii suspendării.

Raţiunea pentru care legiuitorul a instituit măsura suspendării reglementată de art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a fost aceea a respectării dreptului la apărare şi al principiului contradictorialităţii procesului civil, care presupun punerea în discuţia părţilor a cererilor şi apărărilor formulate pe parcursul procesului, suspendarea judecării cauzei şi necontinuarea judecăţii în lipsa părţilor care nu şi-au exprimat expres opţiunea ca soluţionarea pricinii să se facă şi în absenţa lor reprezentând tocmai o garanţie a drepturilor procesuale ale acestora.

De asemenea, nu se poate reţine că suspendarea judecării cauzei aduce atingere dreptului de acces la justiţie al recurentului-pârât, în condiţiile în care, pe de o parte, acesta a avut posibilitatea formulării unei cereri de repunere a cauzei pe rol, în condiţiile art. 415 pct. 1 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, măsura dispusă de către instanţă este rezultatul conduitei părţilor care nu au înţeles să solicite judecarea cauzei în lipsă.

Prin urmare, Înalta Curte constată caracterul nefondat al criticilor formulate de către recurentul-pârât, în cauză, curtea de apel dispunând măsura suspendării cu respectarea prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., care, aşa cum s-a mai arătat, nu lasă la aprecierea instanţei dacă dispune sau nu suspendarea, ci instituie acesteia o obligaţie legală în acest sens dacă sunt întrunite condiţiile reglementate de această normă de procedură.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte constată legalitatea încheierii atacate şi, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul A. împotriva încheierii din 20 septembrie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia I civilă, în dosarul nr. x/2021.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.