Reconstitution of private property rights for war casualties: competence to review contradictory judgments in revision proceedings

Şedinţa publică din data de 09 mai 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Neamţ la data de 21 ianuarie 2019, sub nr. x/2019, reclamanţii A. şi B., în calitate de moştenitori ai defunctului A., au formulat în contradictoriu cu Comisia Judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată şi Comisia pentru aplicarea legilor fondului funciar Pipirig plângere împotriva HCJ nr. 11564/29.11.2018 prin care li s-a respins cererea de constituire a dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5,00 ha teren cu vegetaţie forestieră, situat pe raza comunei Pipirig. Au solicitat admiterea plângerii împotriva hotărârii, modificarea acesteia în ceea ce îi priveşte - poziţia 42 din tabelul anexă 48 şi să se dispună constituirea dreptului de proprietate în favoarea lor pentru suprafaţa de 5 ha teren cu vegetaţie forestieră situat pe raza comunei Pipirig.

I.2. Sentinţa pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ

Prin sentinţa civilă nr. 1378 din data de 08 noiembrie 2019, pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ a fost respinsă ca nefondată cererea formulată de către reclamanţii A. şi B. în contradictoriu cu Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Pipirig şi Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Împotriva acestei sentinţe au declarat apel, în termenul legal, reclamanţii.

Apelul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamţ sub nr. x/2019.

I.3. Decizia pronunţată de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ

Prin decizia civilă nr. 1171 din data de 29 octombrie 2020, Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ a respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamanţii A. şi B. împotriva sentinţei civile nr. 1378 din data de 08 noiembrie 2019, pronunţate de Judecătoria Târgu Neamţ.

I.4. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1171 din data de 29 octombrie 2020 au formulat cerere de revizuire întemeiată pe dispoziţiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. revizuenţii C. şi B..

Cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 17 ianuarie 2023, sub nr. x/2023.

Prin cererea de revizuire, revizuenţii au solicitat admiterea acesteia şi anularea în parte a art. 1 din Hotărârea nr. 11564 din 29 noiembrie 2018 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamţ, cu trimitere la poziţia nr. 42 din anexa la Hotărârea nr. 72 din 4 aprilie 2017 a Comisiei comunale de fond funciar Pipirig, aşa cum a procedat Tribunalul Neamţ într-un număr de 22 cazuri din anexa la Hotărârea nr. 72 din 7 aprilie 2017 şi anume în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 1172 din 29.10.2020; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 29 din 14.01.2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 158 din 4 februarie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 157 din 04.02.2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 358 din 4 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 597 din 6 aprilie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 851 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 853 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 854 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 440 din 16 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 439 din 16 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 342 din 2 martie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 591 din 5 aprilie 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 867 din 20 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 852 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 855 din 18 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 772 din 5 mai 2021; în dosar nr. x/2019 - decizia civilă nr. 1001 din 4 iunie 2021. În aceste cazuri s-a constituit dreptul de proprietate pentru teren agricol sau forestier pe raza comunei Pipirig.

În motivare, revizuenţii au învederat că în fapt, la data de 13 ianuarie 2017, în urma apariţiei Legii nr. 246/2016, au formulat la Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Pipirig cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată pentru suprafaţa de 4,50 ha teren cu vegetaţie forestieră după autorul D., tatăl acestora, dispărut pe front în luptele de la Ojevo, conform O.Z.U. nr. 346/1941, cerere înregistrată sub nr. x din 13 ianuarie 2017.

În dovedirea cererii au depus copie a certificatului nr. x din 10 februarie 2017, eliberat de Unitatea Militara 02405 Piteşti, prin care se arată că la data de 21.07.1941, tatăl lor, D., a dispărut în luptele de la Ojevo (O.Z.U. 346/1941). Prin acte de stare civilă au făcut dovada calităţii de moştenitori ai acestuia.

În urma analizării dosarului, Comisia comunală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Pipirig a emis Hotărârea nr. 72/2017 prin care se propune Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamţ, validarea reconstituirii dreptului de proprietate pentru locuitorii trecuţi în tabelul nominal, anexa nr. 1 la Hotărârea nr. 72 din 4 aprilie 2017, în care la poziţia nr. 42 se află cererea formulată de revizuenţii din prezenta cauză cu propunere de validare pentru 4,50 ha teren cu vegetaţie forestieră.

Prin Hotărârea nr. 11564 din 29 noiembrie 2018, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Neamţ a invalidat hotărârea Comisiei comunale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Pipirig, motivat de faptul că cererea de reconstituire nu face dovada încadrării în condiţiile şi scopul Legii nr. 187/1945 de înfăptuire a reformei agrare.

În urma judecării cauzei la instanţa de fond, Judecătoria Târgu Neamţ, şi instanţa de apel, Tribunalul Neamţ, au respins ca nefondate, plângerea şi apelul pe motiv că autorul revizuenţilor, dispărut pe front la data de 21.07.1941, astfel cum reiese din certificatul nr. x din 10.02.2017 emis de UM 02405 Piteşti, nu mai poate fi considerat îndreptăţit la împroprietărirea efectuată în baza Legii nr. 187/1945, deoarece nu mai îndeplinea condiţia de a fi în viaţă la data adoptării acestei legi.

Or, contrar reţinerilor instanţelor de fond, dispoziţiile art. 36 din Legea nr. 1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere modificat prin Legea nr. 246/2016, prevăd că "Persoanelor fizice cărora li s-au stabilit dreptul de proprietate prin împroprietărire, prin aplicarea Legii nr. 187/1945 pentru înfăptuirea reformei agrare, dar cărora nu li s-au atribuit efectiv terenul la care aveau dreptul sau cărora atribuirea le-a fost anulată, persoanelor îndreptăţite la împroprietărire, înscrise în tabelele nominale, precum si persoanelor care dovedesc cu acte de la arhivele militare ale Ministerului Apărării Naţionale că au luptat pe front şi că îndeplineau condiţiile prevăzute de Legea nr. 187/1945 pentru a fi împroprietărite li se vor acorda terenurile respective, agricole şi forestiere, în limita suprafeţelor disponibile, sau despăgubiri".

De asemenea, susţin că dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 187/1945, prevăd că "La împroprietărire vor avea întâietate ostaşii care sunt concentraţi sau mobilizaţi şi toţi cei care au luptat împotriva Germaniei hitleriste", aşa cum este cazul tatălui revizuenţilor.

Revizuenţii consideră că Hotărârea Comisiei judeţene, sentinţa civilă 1378/08.11.2019 pronunţată de Judecătoria Târgu Neamţ şi decizia civilă nr. 1171/29.10.2020 pronunţată de Tribunalul Neamţ sunt netemeinice şi nelegale din următoarele motive:

Prin decizia civilă nr. 1172 din 29 octombrie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2019, dosar care face parte din aceeaşi anexă la Hotărârea Comisiei locale de fond funciar Pipirig nr. 72 din 4 aprilie 2017, Tribunalul Neamţ a admis apelul declarat de petenţi, prin care a schimbat în totalitate sentinţa apelată şi a constituit în favoarea acestora dreptul de proprietate pentru teren agricol sau forestier situat pe raza comunei Pipirig, judeţul Neamţ.

Cu privire la motivarea dată, în sensul că respectiva cerere de reconstituire nu face dovada încadrării în condiţiile şi scopul Legii nr. 187/1945 de înfăptuire a reformei agrare, conform căreia nu se pot acorda terenuri forestiere, ci doar terenuri agricole, revizuenţii consideră că această motivare este una discriminatorie, deoarece în baza Legilor nr. 193/2007, nr. 212/2008 şi nr. 246/2016, un număr mare de persoane, atât din comuna Pipirig, cât şi din comunele de pe Valea Bistriţei (Hangu, Ceahlău, Grinţieş, Poiana Teiului, Farcaşa, Borca) au primit terenuri cu vegetaţie forestieră în comuna Pipirig, prin hotărâri ale Comisiei judeţene Neamţ.

Referitor la motivarea că autorul lor nu mai poate fi considerat îndreptăţit la împroprietărirea efectuată în baza Legii nr. 187/1945, deoarece nu mai îndeplinea condiţia de a fi în viaţă la data adoptării acestei legi, revizuenţii susţin că aceasta contravine dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, modificat prin Legea nr. 246/2016, precum şi art. 12 din Legea nr. 187/1945.

Mai susţin că pe parcursul anului 2020, începând cu data pronunţării deciziei nr. 1171 şi până în prezent, aceeaşi instanţă (Tribunalul Neamţ) a dat câştig de cauză într-un număr mare de dosare, prin care a constituit dreptul de proprietate pentru teren agricol sau forestier pe raza comunei Pipirig.

Urmare celor arătate mai sus, revizuenţii susţin că au formulat recurs împotriva soluţiei date apelului, însă Curtea de Apel Bacău, prin decizia nr. 355 din data de 13 septembrie 2021, a respins recursul ca inadmisibil.

Ulterior, au formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 1171 din 29 octombrie 2020 a Tribunalului Neamţ, pronunţată în dosarul nr. x/2021, însă Tribunalul Neamţ, prin hotărârea nr. 353 din 22 martie 2022, a respins-o ca inadmisibilă, hotărârea fiindu-le comunicată la data de 30 decembrie 2022.

În drept, revizuenţii şi-au întemeiat cererea de revizuire pe dispoziţiile art. art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. care arată că, prin excepţie, art. 509 alin. (2) C. proc. civ. enumeră în mod limitativ situaţiile în care sunt supuse revizuirii şi acele hotărâri care nu evoca fondul: (...) în situaţia existenţei unor hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe fie de acelaşi grad, fie diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri (art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.).

I.5. Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinarea înregistrată în dosar la data de 28 aprilie 2023, intimata Comisia judeţeană Neamţ pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenului a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, solicitând declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bacău.

În susţinerea acestei excepţii, intimata a invocat dispoziţiile art. 510 alin. (2) C. proc. civ., învederând că aceste dispoziţii instituie o competenţă materială specială.

Prin aceeaşi întâmpinare, intimata a mai invocat şi excepţia tardivităţii cererii de revizuire, apreciind că se impune respingerea acesteia ca fiind tardiv formulată, întrucât termenul de o lună prevăzut de dispoziţiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se socoteşte de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri, în cazul de faţă de la data de 29 octombrie 2020, data rămânerii definitive a deciziei civile nr. 1171 pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrativ în dosarul nr. x/2019.

În situaţia respingerii excepţiilor formulate, intimata a solicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, având în vedere că motivele invocate în cererea de revizuire nu se încadrează în situaţia prevăzută de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Totodată, a solicitat respingerea ca neîntemeiat a unui eventual capăt de cerere privind obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, întrucât nu se poate reţine nicio culpă în sarcina sa în acest litigiu.

În drept, intimata şi-a întemeiat întâmpinare pe dispoziţiile art. 513 alin. (2) C. proc. civ.

Intimata Comisia locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Pipirig nu a formulat întâmpinare.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând excepţia necompetenţei materiale invocate, Înalta Curte reţine următoarele:

Revizuirea este calea de atac comună, extraordinară, de retractare, nedevolutivă şi nesuspensivă de drept de executare care se exercită împotriva hotărârii pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul ori, în cazurile anume prevăzute de lege, împotriva hotărârilor care nu evocă fondul şi prin care se urmăreşte, de regulă, înlăturarea erorilor în legătură cu stabilirea situaţiei de fapt.

Motivele care justifică exercitarea căii de atac a revizuirii sunt expres şi limitativ prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 1-11 C. proc. civ., iar termenele de revizuire sunt prevăzute în art. 511 C. proc. civ. şi sunt de două categorii: un termen general (de drept comun) - de o lună (art. 511 alin. (1) C. proc. civ.) şi trei termene speciale (de excepţie) - de 15 zile, de 3 luni şi de 6 luni (art. 511 alin. (2), art. 511 alin. (1) pct. 7 şi art. 511 alin. (3) C. proc. civ.).

Expresie a faptului că revizuirea este o cale de atac de retractare, art. 510 alin. (1) C. proc. civ. prevede că cererea de revizuire se îndreptă la instanţa care a pronunţat hotărârea a cărei revizuire se cerere.

Dacă revizuirea se cere pentru contrarietate de hotărâri, art. 510 alin. (2) C. proc. civ. prevede că, în cazul dispoziţiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cererea de revizuire se va îndrepta la instanţa mai mare în grad faţă de instanţa care a dat prima hotărâre. Dacă una dintre instanţele de recurs la care se referă aceste dispoziţii este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cererea de revizuire se va judeca de această instanţă.

Aşadar, în caz de contrarietate de hotărâri, competenţa soluţionării cererii de revizuire aparţine instanţei ierarhic superioare celei care a pronunţat prima hotărâre.

Din dezvoltarea motivelor cererii de revizuire rezultă că revizuenţii au invocat, în baza art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., contrarietatea deciziei civile nr. 1172 din 29 octombrie 2020, pronunţate de Tribunalul Neamţ în dosarul nr. x/2019 faţă de mai multe decizii civile pronunţate de Tribunalul Neamţ.

Or, fiind vorba despre hotărâri pronunţate de instanţe de acelaşi grad, Tribunalul Neamţ, astfel cum au fost indicate în mod expres şi repetat de către revizuenţi, competenţa materială revine atunci Curţii de Apel Bacău, ca instanţă mai mare în grad faţă de Tribunalul Neam (conform Anexei nr. 1 lit. c) la Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară), care a pronunţat prima hotărâre, în conformitate cu dispoziţiile art. 510 alin. (2) teza I, raportat la art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, în conformitate cu dispoziţiile art. 129 alin. (2) pct. 2 rap. la art. 131, art. 132 alin. (1) şi alin. (3) şi art. 510 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepţia necompetenţei materiale, reţinând că instanţa competentă material a soluţiona cauza prezentă de revizuire este Curtea de Apel Bacău, instanţă în favoarea căreia va opera prezenta declinare de competenţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Declină competenţa materială de soluţionare a cauzei privind cererea de revizuire formulată de revizuenţii C. şi B., împotriva deciziei civile nr. 1171 din data de 29 octombrie 2020, pronunţate de Tribunalul Neamţ, secţia I civilă şi de contencios administrative în dosarul nr. x/2019, în favoarea Curţii de Apel Bacău.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 09 mai 2023.