Territorial competence for presidential order in civil tort involving online defamation and jurisdictional conflict resolution

Şedinţa publică din data de 4 mai 2023

Deliberând, asupra cauzei de faţă constată următoarele:

I. Obiectul cererii:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Argeş sub nr. x/2022, reclamanta A., judecător la Curtea de Apel Craiova, a chemat în judecată pe pârâţii B. şi C., solicitând instanţei ca, pe calea ordonanţei preşedinţiale să dispună:

- obligarea pârâţilor B. şi C. la înlăturarea temporară sa unor articole şi postări pe reţeaua Facebook, până la soluţionarea definitivă a dosarului civil nr. x/2022, aflat pe rolul Tribunalului Argeş, secţia civilă, având ca obiect acţiune în răspundere civilă delictuală;

- interzicerea în mod temporar de a publica articole, postări, comentarii denigratoare/ofensatoare cu privire la reclamantă, până la soluţionarea definitivă a dosarului civil nr. x/2022

II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competenţă:

2.1 Prin sentinţa civilă nr. 632 din 14 decembrie 2022, Tribunalul Argeş, secţia civilă a admis excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâţi, şi a declinat cauza, având ca obiect ordonanţă preşedinţială, în favoarea Tribunalului Bucureşti.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă învestită a reţinut că pârâţii au domiciliul în localitatea Corabia, judeţul Olt, respectiv în Bucureşti, motiv pentru care sunt incidente dispoziţiile art. 112 din C. proc. civ., care prevăd că în situaţia mai multor pârâţi, cererea poate fi introdusă la instanţa competentă pentru oricare din aceştia.

Chiar dacă reclamanta are calitatea de judecător în cadrul Curţii de Apel Craiova, s-a reţinut că nu se justifică aplicarea implicită a dispoziţiilor art. 127 C. proc. civ., dacă astfel se creează o situaţie mai grea pârâţilor. Aşa cum s-a arătat în doctrină, norma prevăzută de art. 127 C. proc. civ. interzice sesizarea instanţei competente conform dreptului comun, doar dacă această instanţă este în cadrul curţii de apel unde judecătorul reclamant îşi desfăşoară activitatea.

În ceea ce priveşte dosarul de fond, a reţinut că se află în procedura prealabilă, nefiind verificată competenţa, conform art. 131 C. proc. civ., la momentul pronunţării sentinţei.

A mai reţinut că în cauză nu pot fi aplicabile dispoziţiile art. 113 şi 116 C. proc. civ., acestea fiind situaţii în care alegerea de domiciliu se face între instanţele prevăzute de art. 107 -112 C. proc. civ. şi cele prevăzute de art. 113 C. proc. civ., nu în situaţia în care alegerea se face între instanţa prevăzută de art. 107 - 112 şi cea prevăzută de art. 127 C. proc. civ., pe care s-a întemeiat reclamanta la alegerea Tribunalului Argeş, ca instanţă competentă.

2.2 Învestit cu soluţionarea cauzei prin declinare de competenţă, Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă a pronunţat sentinţa civilă nr. 188 din 16 februarie 2023, prin care a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea regulatorului de competenţă.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că dispoziţiile art. 998 din C. proc. civ. stabilesc o competenţă exclusivă pentru cererea de ordonanţă preşedinţială, care se va introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului.

S-a apreciat că, în litigiul pendinte, asupra fondului dreptului se va pronunţa instanţa învestită de către reclamantă cu soluţionarea dosarului nr. x/2022, respectiv Tribunalul Argeş, secţia civilă, aceasta fiind instanţa aleasă de către reclamantă, în temeiul dispoziţiilor prevăzute de art. 113 alin. (1) pct. 9 şi art. 127 alin. (1) din C. proc. civ.

III. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Cu privire la conflictul negativ de competenţă, cu a cărui judecată a fost legal sesizată în temeiul art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:

Obiectul prezentului regulator de competenţă îl reprezintă conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Argeş şi Tribunalul Bucureşti, în legătură cu soluţionarea cauzei având ca obiect ordonanţă preşedinţială.

În conformitate cu dispoziţiile art. 997 alin. (1) C. proc. civ., "Instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări."

Potrivit dispoziţiilor art. 998 C. proc. civ., "Cererea de ordonanţă preşedinţială se introduce la instanţa competentă să se pronunţe în primă instanţă asupra fondului dreptului".

Faţă de aceste prevederi, Înalta Curte reţine că, în ceea ce priveşte ordonanţa preşedinţială, competenta de soluţionare este aceeaşi cu cea determinată pentru soluţionarea cauzei pe fond, determinare care poate fi făcută în abstract de către instanţa învestită în procedura ordonanţei preşedinţiale, în cazul în care nu este promovată şi o cerere pe dreptul comun pe fondul dreptului, sau în concret, în cazul în care este înregistrată pe rolul instanţei cererea pe fondul dreptului, situaţie în care competenţa se stabileşte în funcţie de instanţa învestită cu soluţionarea fondului dreptului.

Din verificările efectuate în programul de evidenţă informatizată a instanţelor rezultă că dosarul nr. x/2022, în care instanţa urmează a se pronunţa asupra fondului dreptului dedus judecăţii, având ca obiect acţiune în răspundere civilă delictuală, se află pe rolul Tribunalului Argeş, prin încheierea din 22 februarie 2023 fiind respinsă excepţia necompetenţei teritoriale, invocată de pârâţi prin întâmpinare.

Întrucât există un litigiul de fond pendinte, cererea de ordonanţă preşedinţială este de competenţa instanţei sesizate cu judecarea litigiului respectiv, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 135 alin. (1) coroborate cu art. 998 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competenţa teritorială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Argeş.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 4 mai 2023.