Extraordinary revision inadmissible due to failure to substantiate claims of conflicting final judgments and subject matter non-existence

Şedinţa publică din data de 3 mai 2023

asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Decizia atacată prin prezenta cale de atac

Prin decizia nr. 122 din 13 aprilie 2022 Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a respins excepţia inadmisibilităţii recursului şi a constatat nul recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 722 din 12 octombrie 2021 pronunţată de Tribunalul Arad în dosar nr. x/2020.

2. Calea de atac exercitată în cauză

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă la data de 15 februarie 2023, revizuentul a formulat atât cerere de recurs, cât şi cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 122 din 13 aprilie 2022, astfel că, prin rezoluţia aflată la dosarul de revizuire, s-a dispus înaintarea cererii de revizuire către registratura instanţei supreme în vederea înregistrării şi distribuirii în mod aleatoriu a acestei căi extraordinare de atac.

Astfel, cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă sub nr. x/2023 şi vizează retractarea deciziei nr. 122 din 13 aprilie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, fiind indicate cazurile de revizuire reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 2 şi pct. 8 C. proc. civ.

3. Apărările formulate în cauză

Intimatul B. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii "recursului" faţă de prevederile art. 483 alin. (2) teza I, art. 94 pct. 1 lit. j), precum şi dispoziţiile art. 995 alin. (3) C. proc. civ.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Cu titlu preliminar, Înalta Curte reţine competenţa de soluţionare a cauzei având în vedere că din cuprinsul cererii de revizuire nu reies motive care să justifice stabilirea competenţei în favoarea altei instanţe.

Examinând admisibilitatea cererii de revizuire, Înalta Curte constată următoarele:

Prevederile art. 513 alin. (3) C. proc. civ. fixează limitele în care se poartă dezbaterile asupra unei cereri de revizuire, indiferent de motivul de revizuire pe care cererea se fundamentează. Astfel, dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii şi la faptele pe care se întemeiază.

Potrivit art. 509 alin. (1) C. proc. civ., revizuirea este o cale extraordinară de atac de retractare, care poate fi exercitată împotriva unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul şi care poate fi cerută doar pentru ipotezele prevăzute la pct. 1-11 ale articolului menţionat.

Astfel, un prim aspect ce trebuie avut în vedere este acela al obiectului cererii de revizuire şi al temeiului de drept invocat de revizuent, în vederea examinării cerinţelor de admisibilitate a căii de atac deduse judecăţii.

În cuprinsul cererii de revizuire, sunt indicate, formal, motivele de revizuire reglementate de art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 2 şi pct. 8 C. proc. civ.

Potrivit art. 509 alin. (1) "revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

1. s-a pronunţat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decât s-a cerut;

2. obiectul pricinii nu se află în fiinţă;

8. există hotărâri definitive potrivnice, date de instanţe de acelaşi grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri".

Primul motiv de revizuire prevăzut de art. 509 C. proc. civ. dă expresie principiului disponibilităţii în procesul civil şi are în vedere ipotezele extra petita/minus petita/plus petita.

Cel de-al doilea motiv de revizuire are în vedere prin sintagma "obiectul pricinii nu se află în fiinţă" ideea de dispariţie fizică a bunului.

Raţiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. se găseşte în necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorităţii de lucru judecat, când instanţele au dat soluţii contrare în dosare diferite, dar având acelaşi obiect, aceeaşi cauză şi aceleaşi părţi.

Prin hotărârea a cărei revizuire se solicită, Curtea de Apel Timişoara a constatat nul recursul declarat de către reclamantul A. faţă de neîncadrarea în prevederile art. 488 C. proc. civ. a motivelor invocate în cuprinsul memoriului de recurs.

Înalta Curte reţine că afirmaţiile generice din cuprinsul cererii de revizuire, nestructurate din punct de vedere juridic prin raportare la considerentele şi soluţia deciziei nr. 122 din 13 aprilie 2022, sunt irelevante în reţinerea vreunui caz de revizuire dintre cele indicate de revizuent. Drept urmare, identificarea motivelor de revizuire nu se poate realiza în lipsa unor argumente inteligibile, care să vizeze aspectele dezlegate prin hotărârea atacată, astfel că nici măcar luarea în discuţie a declinării competenţei de soluţionare a cererii de revizuire, corespunzător cazurilor indicate, nu poate fi avută în vedere în raport de conţinutul cererii, întrucât măsura nu ar servi scopului util de a asigura judecata cererii cu conţinut de către o instanţă competentă.

Cererea de revizuire se întinde pe un număr considerabil de pagini (12) şi face trimiteri la o multitudine de texte legale (pe care revizuentul se limitează doar să le enumere ori să le citeze), însă, în conţinutul său nu se identifică susţineri care să reliefeze aspecte susceptibile de încadrare în motivele de revizuire invocate.

Astfel, în cuprinsul cererii, revizuentul se limitează la a expune starea de fapt, la a indica apărările părţilor din alte litigii, precum şi considerentele unor hotărâri, fie pronunţate în prezenta cauză de către instanţa de fond şi de către instanţa de apel, fie pronunţate într-un alt litigiu (dosar nr. x/2016), fără a se indica, în concret, care ar fi hotărârile contrare.

Se constată, astfel, că încadrarea dată de către revizuent chestiunilor deduse judecăţii prin cererea formulată, respectiv art. 509 alin. (1) pct. 1, pct. 2 şi pct. 8 C. proc. civ., este una pur formală, iar apărările învederate nu se circumscriu motivelor de revizuire limitativ prevăzute de C. proc. civ.

Aşadar, raportând cererea de revizuire la cerinţele impuse de dispoziţiile art. 509 C. proc. civ., Înalta Curte constată că în cauza dedusă judecăţii, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, astfel încât cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva deciziei nr. 122 din 13 aprilie 2022 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată astăzi, 3 mai 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.