Unjust enrichment claim barred by defendant’s pre-litigation death and lack of procedural capacity to sue

Şedinţa publică din data de 31 martie 2022

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cauzei:

Prin cererea înregistrată iniţial pe rolul Judecătoriei Piatra Neamţ la 27 septembrie 2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat obligarea în pârâtei B. la restituirea sumei de 277.079,57 RON, primită de aceasta cu titlu de despăgubiri în baza Legii nr. 290/2003, sumă ce reprezintă o îmbogăţire fără justă cauză. A mai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale pentru suma sus arătată, de la data introducerii acţiunii şi până la data plăţii efective şi integrale a sumei de 277.079,57 RON, ce reprezintă îmbogăţire fără justă cauză, precum şi a tuturor cheltuielilor de judecată.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1345 şi urm. C. civ., art. 1635 şi urm. C. civ., art. 1639 şi art. 1640 C. civ., art. 21 alin. (3) din Constituţia României, art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Prin sentinţa civilă nr. 1240 din 10 iunie 2020 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ a fost dispusă declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Neamţ.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Neamţ:

Prin sentinţa civilă nr. 597/06.10.2020 a Tribunalului Neamţ, secţia civilă şi de contencios administrativ a fost admisă excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de pârâtă, fiind respinsă acţiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., având ca obiect îmbogăţire fără justă cauză, ca inadmisibilă.

A fost obligat reclamantul la plata către pârâtă a sumei de 2.000 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul A..

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă:

Prin decizia civilă nr. 294 din 28 aprilie 2021, Curtea de Apel Bacău, secţia I civilă a respins apelul, ca nefondat.

4. Recursul declarat în cauză:

Împotriva deciziei civile nr. 294 din 28 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă a declarat recurs reclamantul A..

În dezvoltarea motivelor de recurs, întemeiate pe ipotezele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., reclamantul susţine, în esenţă, că pe o parte, hotărârea recurată este nemotivată, întrucât instanţa de apel nu a analizat efectiv criticile din apel, iar pe de altă parte, în cauză sunt dovedite şi întrunite condiţiile materiale ale intentării acţiunii în restituire: îmbogăţirea unei persoane şi o însărăcire a reclamantului, o legătură între sporirea unui patrimoniu şi diminuarea celuilalt.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea deciziei atacate şi trimiterea cauzei, spre rejudecare, instanţei de apel.

5. Apărările formulate de părţi.

Intimata-pârâtă B. nu a formulat întâmpinare.

6. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi

Învestită cu soluţionarea căii de atac, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, prin rezoluţia din 10 septembrie 2021, a dispus efectuarea formalităţilor reglementate de art. 493 alin. (2) C. proc. civ.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, s-a fixat termen pentru soluţionarea recursului la 3 februarie 2022, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, când a fost amânată cauza pentru termenul din 31 martie 2022, termen la care Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-pârâte B. şi a rămas în pronunţare asupra acesteia.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului:

Analizând, cu prioritate, excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă, în condiţiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 499 teza finală C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Prin dispoziţiile art. 32 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a statuat că orice cerere poate fi formulată şi susţinută numai dacă autorul acesteia îndeplineşte cumulativ patru condiţii: are capacitate procesuală în condiţiile legii; are calitate procesuală; formulează o pretenţie şi justifică un interes.

Sancţiunea încălcării condiţiilor de exercitare a drepturilor civile procedurale este prevăzută de dispoziţiile art. 40 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cererile făcute de o persoană care nu are capacitate procesuală sunt nule, sau, după caz, anulabile.

Capacitatea procesuală, condiţie de exercitare a cererilor în justiţie, reprezintă atitudinea persoanelor fizice şi juridice de a deveni părţi ale procesului civil, şi constă în aptitudinea unei persoane de a-şi valorifica şi de a-şi îndeplini singură drepturile şi obligaţiile procedurale, de a sta în judecată. Condiţia capacităţii procesuale trebuie să fie îndeplinită pe tot parcursul procesului civil, inclusiv în faza executării silite.

Această capacitate procesuală este constituită din capacitatea de folosinţă (ce reprezintă aptitudinea generală şi abstractă a unei persoane fizice sau juridice de a avea drepturi şi obligaţii de natură procesuală) şi, respectiv, din capacitatea procesuală de exerciţiu (ce reprezintă aptitudinea persoanei de a-şi exercita şi executa singură drepturile şi respectiv, obligaţiile procedurale).

Capacitatea procesuală de folosinţă nu este astfel decât aplicarea în plan procesual a capacităţii civile de folosinţă, definită de art. 34 din noul C. civ. ca fiind "capacitatea de avea drepturi şi obligaţii civile". Capacitatea procesuală de folosinţă este deci acea parte a capacităţii procesuale care constă în aptitudinea unei persoane de a avea drepturi şi obligaţii pe plan procesual.

Potrivit art. 35 C. civ., "Capacitatea de folosinţă începe la naşterea persoanei şi încetează odată cu moartea acesteia.".

În speţă, potrivit extrasului din registrul de deces pentru uz oficial nr. x din 24 februarie 2022 emis de Primăria municipiului Piatra Neamţ, intimata-pârâtă B. a decedat la 20 aprilie 2019, anterior chemării sale în judecată în cauza de faţă, 17 septembrie 2019.

Întrucât intimata-pârâtă B. a decedat la 20 aprilie 2019, anterior datei la care a fost formulată cererea de chemare în judecată pendinte, 17 septembrie 2019, nu este îndeplinită condiţia existenţei capacităţii de folosinţă în privinţa acestei părţi şi astfel există un impediment de ordin procedural pentru exercitarea de către instanţă a deplinei sale jurisdicţii prin examinarea acestui recurs pe fond asupra aspectelor de drept puse în discuţie de către reclamant. Este de menţionat şi faptul că nu există niciun text de lege sau principiu de drept care în asemenea situaţie să conducă la retrimiterea cauzei la prima instanţă.

Reclamantul avea posibilitatea să solicite introducerea în proces a moştenitorilor pârâtei, în condiţiile art. 204 alin. (1) C. proc. civ., în faţa primei instanţe, printr-o modificare a cererii de chemare în judecată, dar a depăşit acest moment procesual şi abia la 25 martie 2022, în calea de atac a recursului, şi-a manifestat intenţia de a solicita introducerea în cauză a moştenitorilor defunctei intimate-pârâte, prin notele scrise depuse la dosar, la care a anexat şi certificatul de moştenitor nr. x din 4 iunie 2019 emis de BNP C..

Lipsa capacităţii procesuale poate fi invocată în orice stare a procesului, în temeiul art. 56 alin. (3) C. proc. civ.

Potrivit dispoziţiilor citate, rezultă că, prin deces, pârâtei B. i-a încetat capacitatea de folosinţă, ceea ce înseamnă că i-a încetat şi capacitatea procesuală de folosinţă în sensul dispoziţiilor art. 56 alin. (1) C. proc. civ.

Astfel, orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime, însă formularea acţiunii trebuie realizată în contradictoriu cu persoane care au aptitudinea de a avea drepturi şi de a-şi asuma obligaţii pe plan procesual aceasta constituind principala condiţie pentru justificarea interesului legitim al reclamantului de a sesiza instanţa judecătorească.

Prin urmare, având în vedere faptul că intimata-pârâtă a decedat anterior introducerii acţiunii introductive de instanţă şi reţinându-se că nu există temei legal pentru introducerea în cauză a moştenitorilor acesteia, Înalta Curte urmează a admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei-pârâte B. şi a respinge recursul în consecinţă, fără a mai considera necesar să analizeze motivele invocate prin cererea de recurs, căci excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei, ca excepţie dirimantă, are prevalenţă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a intimatei-pârâte B..

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 294 din 28 aprilie 2021 a Curţii de Apel Bacău, secţia I civilă.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 31 martie 2022.