Nullity of cassation appeal for failure to allege specific violations of material law in intellectual property royalty dispute

Şedinţa publică din data de 2 mai 2023

Asupra cauzei de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei:

1. Obiectul cererii de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a III-a Civilă sub nr. x/2021 din data de 02.03.2021, reclamanta Asociaţia Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM a solicitat obligarea pârâtei A. S.R.L. la plata sumei de 12.880,56 RON (10.824 RON fără TVA) reprezentând triplul remuneraţiei datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în perioada 01.03.2018-28.02.2021; la plata sumei de 2.128,23 RON reprezentând penalităţi de întârziere, care au fost calculate până la data de 15.02.2021 şi în continuare la plata penalităţilor de întârziere în cuantum de 0,1% până la data achitării integrale a remuneraţiei pretinse; să încheie autorizaţii/licenţe neexclusive cu CREDIDAM pentru comunicarea publică a fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual pentru spaţiul administrat, precum şi obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti:

Prin sentinţa civilă nr. 1362 din data de 27.09.2021 Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a Civilă a admis în parte cererea formulată de reclamanta CREDIDAM în contradictoriu cu pârâta A. S.R.L.; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 12.880,56 RON (TVA inclus), reprezentând repararea prejudiciului cauzat artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/publicate în scop comercial/fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual, reprezentând triplul remuneraţilor datorate în perioada 01.06.2018-28.02.2021; a obligat pârâta să încheie cu reclamanta autorizaţii/licenţe neexclusive pentru comunicarea publică a fonogramelor publicate în scop comercial/de comerţ/fonogramelor sau a reproducerilor acestora şi a prestaţiilor artistice din domeniul audiovizual în spaţiile administrate; a respins în rest cererea ca neîntemeiată; a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.100 RON, cheltuieli de judecată.

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti:

Prin decizia civilă nr. 1518A din 26 octombrie 2022, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă a admis apelul formulat de apelanta-pârâtă A. S.R.L. împotriva sentinţei civile nr. 1362 din data de 27 septembrie 2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia a III-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă Asociaţia Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM şi a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.768 RON, reprezentând triplul remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/publicate în scop comercial şi prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual în perioada în perioada 01.04.2019-28.02.2021, menţinând celelalte dispoziţii ale sentinţei.

II. Calea de atac exercitată în cauză:

Împotriva deciziei nr. 1518A din data de 26 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă în dosarul nr. x/2021 a declarat recurs pârâta A. S.R.L.

Calea de atac a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia I civilă, la data de 5 ianuarie 2023, sub nr. x/2021, fiind repartizată computerizat aleatoriu, spre soluţionare, completului filtru nr. 2.

1. Motivele de recurs:

Prin cererea de recurs formulată de pârâta A. S.R.L. transmisă prin poştă la data de 9 decembrie 2022, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi reţinerea cauzei spre rejudecare, în sensul exonerării pârâtei de la plata sumelor solicitate, invocându-se incidenţa motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenta a indicat în partea introductivă cele reţinute prin dispozitivul instanţei de apel, respectiv că prin hotărârea atacată s-a admis în parte apelul, s-a schimbat în parte sentinţa apelată în sensul în care a fost obligată pârâta la plata către reclamantă a sumei de 6.768 RON reprezentând triplul remuneraţiilor datorate artiştilor interpreţi sau executanţi pentru comunicarea publică a fonogramelor de comerţ/publicate în scop comercial şi prestaţiilor artistice în domeniul audiovizual în perioada 1 aprilie 2019 - 28 februarie 2021.

Prin cel de-al doilea paragraf este redat petitul aferent căii de atac a recursului, respectiv solicitarea de admitere a recursului, de casare a hotărârii recurate, de păstrare a cauzei în vederea rejudecării, cu consecinţa respingerii cererii de pretenţii a reclamantei. În motivarea acestei cereri, recurenta a arătat că nu se justifică obligarea sa la plata sumelor solicitate, întrucât aceasta a achitat mai multe taxe aferente.

În fine, prin ultimele două paragrafe ale căii de atac promovate, recurenta a indicat temeiul de drept aplicabil, solicitând totodată şi judecarea cauzei în lipsa reprezentantului său.

2. Apărările părţilor:

Prin întâmpinarea formulată la data de 27 ianuarie 2023, intimata-reclamantă Asociaţia Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM a invocat în principal excepţia nulităţii recursului, pentru nemotivare, iar în subsidiar a solicitat respingerea căii de atac ca neîntemeiată.

În susţinerea netemeiniciei căii de atac, intimata a precizat că în mod corect instanţa de apel a reţinut calitatea recurentei de utilizator, căreia îi incumbă obligaţia de plată a remuneraţiilor cuvenite artiştilor interpreţi şi executanţi. În considerarea metodologiei aplicabile, utilizatorul avea obligaţia ca anterior debutului activităţii, să întreprindă demersurile necesare în vederea obţinerii autorizaţiei/licenţei neexclusive. În lipsa acesteia, în mod corect instanţa de apel a reţinut aplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art. 3.12 din Decizia ORDA nr. 120/2016, utilizatorului incumbându-i obligaţia de plată a triplului sumelor care ar fi fost legal datorate dacă ar fi deţinut autorizaţia-licenţă neexclusivă. Plata remuneraţiilor către UPFR nu exonerează recurenta de la plata remuneraţiilor către CREDIDAM şi UCMR-ADA, fiind vorba despre remuneraţii distincte, datorate unor alte categorii de titulari de drepturi.

3. Procedura derulată în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Reţinând incidenţa dispoziţiilor art. 24 din C. proc. civ., potrivit cărora "Dispoziţiile legii noi de procedură civilă se aplică numai proceselor şi executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare", se constată că recursul nu a parcurs procedura de filtrare prevăzută de art. 493 din C. proc. civ., având în vedere că cererea de chemare în judecată a fost înregistrată la data de 2 martie 2021, ulterior datei de 21 decembrie 2018, când a intrat în vigoare Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, prin care a fost abrogat art. 493 din C. proc. civ.

Prin rezoluţia din data de 9 februarie 2023, în temeiul dispoziţiilor art. 4711 alin. (5) C. proc. civ., completul filtru a stabilit termen de judecată la data de 2 mai 2023, în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în vederea soluţionării recursului declarat de societatea pârâtă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1518A din 26 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2021.

4. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie:

Analizând recursul în condiţiile art. 499 C. proc. civ., potrivit căruia în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond, hotărârea va cuprinde numai motivarea soluţiei fără a se evoca şi analiza motivele de casare, Înalta Curte constată următoarele:

În noua lege procesual civilă, legiuitorul a reaşezat căile de atac, recursul constituind o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulţumită pentru motive de nelegalitate şi numai în condiţiile prevăzute de lege. Astfel, în considerarea caracterului său de cale extraordinară de atac, recursul poate fi exercitat numai pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ.

Corelativ, art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. stabileşte că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat, iar art. 489 alin. (1) din acelaşi act normativ prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, afară de cazul în care instanţa de judecată ar invoca din oficiu motive de ordine publică.

Interpretarea acestor prevederi legale impune, totodată, şi concluzia că cerinţa motivării recursului implică, în mod necesar, ca recurentul să formuleze critici de nelegalitate prin raportare directă la soluţia şi motivele cuprinse în hotărârea recurată, nefiind suficientă menţiunea potrivit căreia hotărârea recurată este netemeinică şi nelegală. Prin urmare, cererea de recurs trebuie să conţină critici pertinente la adresa hotărârii atacate, fiind necesar ca motivele de recurs să aibă corespondent în ipotezele normative de la art. 488 alin. (1) din C. proc. civ. şi, în acelaşi timp, să se raporteze la ceea ce s-a statuat prin hotărârea atacată pentru ca instanţa învestită cu judecarea recursului să poată exercita un control judiciar efectiv.

Ca atare, instanţa de recurs nu poate examina decât susţinerile ce reprezintă veritabile critici de nelegalitate la adresa hotărârii pronunţate în apel care să permită încadrarea acestora în vreunul dintre motivele de recurs strict şi limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., normă de ordine publică.

În contextul reperelor enunţate, în ceea ce priveşte cererea de recurs formulată de pârâta A. S.R.L., Înalta Curte observă că partea s-a prevalat în mod formal de dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cât timp nu a circumstanţiat în niciun mod criticile sub aspectul încălcării unor norme de drept material, în considerarea soluţiei pronunţate de instanţa de apel.

Astfel, prin recursul formulat, pârâta s-a limitat la reiterarea unei selecţii a dispozitivului instanţei de apel (paragraful 3), la indicarea solicitărilor pe care le formulează în calea de atac, cu precizarea că sumele la care a fost obligată nu sunt justificate prin aceea că a achitat mai multe taxe (paragraful 4), precum şi menţionarea temeiului de drept care guvernează calea de atac a recursului (paragraful 5), solicitând totodată judecarea cauzei şi în lipsa reprezentantului său (paragraful 6).

Deşi motivarea căii de atac nu reprezintă în mod necesar un criteriu cantitativ, aceasta trebuie să conţină, prin raportare la motivul de recurs invocat de parte - art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., cel puţin indicarea normei de drept material pretins a fi fost încălcată şi modalitatea în care aceasta trebuia aplicată în cauză. Or, din analiza criticilor formulate reiese că nu există nicio referire la dispoziţii de ordin material, nefiind aşadar indicat niciun text potenţial incident şi nici critici sub aspectul încălcării sau aplicării greşite a normelor de drept material de către instanţa de apel.

Pentru aceste considerente, având în vedere că în cauză, recursul formulat de recurentă nu este motivat şi nici nu se pot reţine motive de ordine publică ce pot fi invocate din oficiu, conform alin. (3) al art. 489 C. proc. civ., în temeiul prevederilor art. 489 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului declarat de pârâta A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1518A din 26 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

În raport de dispoziţiile art. 453 alin. (1) C. proc. civ., reţinând că recurenta-pârâtă se află în culpă procesuală, se va dispune obligarea acesteia la plata către intimata-reclamantă Asociaţia Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi-CREDIDAM, a sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocaţial, aferent căii de atac a recursului, potrivit extrasului de cont - confirmare tranzacţie, aflat la dosar.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 1518A din 26 octombrie 2022, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a IV-a civilă.

Obligă recurenta-pârâtă A. S.R.L. la plata către intimata-reclamantă Asociaţia Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi-CREDIDAM, a sumei de 900 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 2 mai 2023.