Withdrawal of inheritance action on legal reserve reduction after voluntary execution of appeal award

Şedinţa publică din data de 27 aprilie 2023

Asupra recursului de faţă, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Timiş la 8 februarie 2017, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii B. şi C., ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constate că are calitatea de moştenitor legal din clasa I, al defunctului său tată, D. decedat în 12.08.2014, revenindu-i o cotă legală de 3/4 din masa succesorală, în concurs cu pârâtul C., fiu al defunctului şi pârâta B., soţia lui supravieţuitoare; să se constate că ale calitatea de moştenitor rezervatar al defunctului său tată; să se constate că rezerva sa succesorală a fost încălcată prin încheierea contractului de donaţie autentificat sub nr. x/09.08.1990 la fostul Notariat de Stat Local Deta; să se constate că rezerva sa succesorală a fost încălcată prin donaţia deghizată în contractul de întreţinere autentificat sub nr. x/03.12.2003 de BNP E., cu sediul în Deta; să se dispună reducţiunea liberalităţilor excesive realizate de defunctul său tată prin contractul de donaţie autentificat sub nr. x/09.08.1990 la fostul Notariat de Stat Local Deta; să se constate că pârâta B. beneficiază de cotitatea disponibilă specială egală cotei ce îi revine din moştenire, dar nu mai mult de 1/4 din masa succesorală; să se constate că din masa de calcul privind averea succesorală fac parte suma de 83.578,57 RON, aflată în depozit bancar pe numele defunctului, valoarea imobilului intabulat în cartea funciară nr. x Jebel, constând în casă, teren, magazin, bucătărie de vară, garaj şi alte anexe, autoturismul x, cu numărul de înmatriculare x, autoturismul x, cu numărul de înmatriculare x şi activul F. S.R.L., al cărei asociat unic a fost defunctul; să se constate că reclamantei îi revine 3/8 parte din suma de 83.578,57 RON cu dobândă legală şi din autoturismul x şi 4/16 parte din imobilul descris mai sus, cu titlu de rezervă succesorală (jumătate din cota legală din 3/8) şi diferenţă după deducerea cotităţii disponibile speciale a pârâtei B.; să oblige pârâţii să îi plătească valoarea cotei părţi care îi revine din succesiune, cu cheltuieli de judecată.

Prin cererea de completare (modificare) a cererii de chemare în judecată depusă în 11 august 2017, reclamanta a solicitat să se constate nulitatea absolută a testamentului olograf pretins întocmit în 07.11.2001, de către defunctul D. şi că rezerva sa succesorală si cotitatea disponibilă specială a soţului supravieţuitor au fost încălcate prin testamentul olograf pretins întocmit in 07.11.2001; să se dispună reducţiunea liberalităţilor excesive realizate de către defunctul său tată, D., prin testamentul olograf pretins întocmit în 07.11.2001, precum şi includerea părţilor sociale ale F. S.R.L. în masa succesorală constatându-se calitatea de succesibil asociat al acestei societăţi, în măsura în care în actul constitutiv al societăţii există clauză de continuare a acesteia cu moştenitorii; să se constate că din activul net al F. S.R.L. şi, drept urmare, din masa succesorală, fac parte autovehiculele y cu nr. de înmatriculare x şi x cu nr. de înmatriculare x, pe care le-a evaluat la 14.000 euro autovehiculul x şi 5.000 euro autovehiculul y.

2. Sentinţa pronunţată de Tribunalul Timiş

Prin sentinţa civilă nr. 643 din 6 iulie 2020, Tribunalul Timiş, secţia I civilă a admis în parte acţiunea introductivă formulată de reclamanta pârâtă reconvenţional A., în contradictoriu cu pârâţii reclamanţi reconvenţionali C. şi B.; a admis petitul din acţiunea adiţională formulată de reclamanta pârâtă reconvenţional A. având ca obiect constatarea calităţii sale de asociat al F. S.R.L.; a respins în rest, ca nefondată, acţiunea adiţională având ca obiect: constatare nulitate absolută a testamentului olograf datat 07.11.2001, constatarea încălcării rezervei succesorale a reclamantei şi a cotităţii disponibile speciale a soţului supravieţuitor prin testamentul menţionat, reducţiunea liberalităţilor excesive realizate de defunctul D. prin testamentul olograf, constatarea că din activul net al F.

S.R.L. şi, drept urmare, din masa succesorală, fac parte autovehiculele y cu nr. înmatriculare x, şi x cu nr. înmatriculare x, includerea în masa succesorală a creanţei de 132927 RON faţă de F. S.R.L. şi a părţilor sociale ale societăţii; a respins ca nefondată cererea reconvenţională formulată de pârâţii reclamanţi reconvenţionali B. şi C. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvenţional A.; a constatat că reclamanta pârâtă reconvenţional A. este moştenitor legal din clasa I al defunctului D., decedat la data de 12.08.2014, în calitate de fiică, revenindu-i cota legală de 3/8 din masa succesorală, în concurs cu pârâţii reclamanţi reconvenţionali B., soţie supravieţuitoare, căreia îi revine cota de 1/4 şi C., fiu al defunctului, căruia îi revine cota de 3/8; a constatat că reclamanta pârâtă reconvenţional este moştenitor rezervatar al defunctului; a constatat că din masa succesorală fac parte următoarele bunuri: suma de 83578,57 RON aflată în depozit, la care se adaugă dobânda calculată până în luna februarie 2019 în cuantum de 7730,45 RON, în total, 91309,02 RON, imobilul situat în Jebel nr. 829 întabulat în CF nr. x Jebel nr. top x, constând din casă P+E având valoarea de 249900 RON şi teren în suprafaţă de 844,5 mp, în valoare de 27876,12 RON, la care se adaugă construcţiile existente pe teren neîntabulate în cartea funciară, respectiv casa magazin, având valoarea de 44300 RON, garaj, având valoarea de 4000 RON, cămară, având valoarea de 4000 RON, cocini, având valoarea de 14600 RON, şopron, având valoarea de 7100 RON, împrejmuiri, având valoarea de 2700 RON, în total masa succesorală având valoarea de 408885,14 RON, ca urmare a scăderii valorii îmbunătăţirilor de 36.900 RON; a constatat că rezerva succesorală a reclamantei pârâte reconvenţional a fost încălcată prin încheierea contractului de donaţie autentificat sub nr. x/09.08.1990 la fostul Notariat de Stat Local Deta, jud.

Timiş, cu privire la cota de 1/2 din imobilul înscris în cartea funciară nr. x Jebel, actuală nr. 400946 Jebel, nr. top x, constând din construcţii şi teren de 719,5 mp şi prin donaţia deghizată în contractul de întreţinere autentificat sub nr. x/03.12.2003 la Biroul Notarului Public E. din Deta, jud. Timiş, cu privire la imobilul înscris în aceeaşi carte funciară, compus din loc de casă în suprafaţă de 844,5 mp cu casă; a dispus reducţiunea liberalităţilor excesive realizate de defunctul D. prin contractul de donaţie şi prin contractul de întreţinere menţionate; a constatat că pârâta reclamantă reconvenţional B. beneficiază de cotitatea disponibilă specială egală cotei ce revine reclamantei pârâte reconvenţional din moştenire, dar nu mai mult de 1/4 din masa succesorală; a obligat pe pârâta reclamantă reconvenţional B. să achite reclamantei pârâte reconvenţional suma de 70.695,9 RON, pentru partea ce îi revine din masa succesorală; a obligat pe pârâtul reclamant reconvenţional C. să achite reclamantei pârâte reconvenţional suma de 45.999,57 RON, pentru partea ce îi revine din masa succesorală;

în temeiul art. 18 din O.U.G. nr. 51/2008 a obligat reclamanta pârâtă reconvenţional la plata sumei de 5713 RON cheltuieli judiciare către stat; a obligat pârâţii reclamanţi reconvenţionali la plata cheltuielilor de judecată către reclamanta pârâtă reconvenţional după cum urmează: pârâta reclamantă reconvenţional B., 5.910,4 RON, şi pârâtul reclamant reconvenţional C., 8.865,6 RON.

Împotriva sentinţei civile nr. 643 din 6 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Timiş, secţia I civilă au declarat apel reclamanta A. şi pârâţii B. şi C..

3. Decizia pronunţată de Curtea de Apel Timişoara

Prin decizia civilă nr. 23 din 1 februarie 2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă a admis apelul formulat de pârâţii-reclamanţi apelanţi B. şi C., împotriva sentinţei civile nr. 643 din 6 iulie 2020, pronunţată de Tribunalul Timiş, în dosar nr. x/2017; a respins ca nefondat apelul formulat de reclamanta-pârâtă apelantă A. împotriva aceleiaşi sentinţe; a schimbat în parte sentinţa apelată, în sensul că: a constatat că valoarea masei succesorale rămasă după defunct este de 362.240,728 RON (valoarea imobilului de 73.533,5 euro la un curs de 4,9262 RON, la care se adaugă depozitul bancar cu dobânzi în sumă totală de 91.309,02 RON); a constatat că reclamanta-pârâtă este îndreptăţită exclusiv la rezerva succesorală în cotă de 3/16; a constatat că valoarea rezervei succesorale cuvenite reclamantei-pârâte este de 85.040,58 RON ce se impută asupra depozitului bancar cu dobânzi în sumă totală de 91.309,02 RON, iar diferenţa de 6.268,44 RON se împarte între pârâţii-reclamanţi reconvenţional potrivit cotelor lor legale de moştenire în ipoteza concursului dintre ei (1/4 pârâta, 3/4 pârâtul) şi revine suma de 1567,11 RON pârâtei-reclamante şi suma de 4701,33 RON pârâtului-reclamant; a respins cererea reclamantei-pârâte cu privire la cotitatea disponibilă specială şi în reducţiune liberalităţi; a compensat cheltuielile de judecată efectuate de părţi.

Prin încheierea din 15 martie 2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a admis cererea de lămurire a dispozitivului deciziei civile nr. 23 din 1 februarie 2022 formulată de reclamanta pârâtă apelantă A. şi a dispus lămurirea înţelesului, întinderii şi aplicării dispozitivului deciziei civile în sensul că aceasta reprezintă titlu executoriu pentru preluarea în patrimoniu de către reclamanta pârâtă apelantă A. a sumei de 85.040,58 RON, fie împotriva instituţiei bancare la care a fost constituit depozitul bancar (G.), fie împotriva pârâţilor-reclamanţi apelanţi B. (pentru suma de 34.016,232 RON, corespunzător cotei sale legale de moştenire de 2/8) şi C. (pentru suma de 51.024,348 RON, corespunzător cotei sale legale de moştenire de 3/8).

Prin decizia civilă nr. 62 din 15 martie 2022, Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a respins cererea de completare a deciziei civile nr. 23 din 1 februarie 2022, formulată de reclamanta pârâtă apelantă A. în contradictoriu cu pârâţii reclamanţi apelanţi B. şi C..

4. Recursul exercitat în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 23 din 1 februarie 2022 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă, a declarat recurs, în data de 18 februarie 2022, recurenta-reclamantă A..

Prin cererea de recurs, întemeiată pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 6 şi 8 C. proc. civ., recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate şi, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare către instanţa de apel în temeiul art. 497 C. proc. civ., iar în subsidiar, în rejudecare, admiterea apelului acesteia împotriva sentinţei civile nr. 643 din 6 iulie 2020 pronunţată de Tribunalul Timiş, respingerea apelului pârâţilor reclamanţi reconvenţionali împotriva aceleiaşi sentinţe şi pe fondul cauzei, schimbarea în parte a hotărârii instanţei de fond şi admiterea integrală a acţiunii şi respingerea cererii reconvenţionale, cu cheltuieli de judecată.

În data de 2 mai 2022, recurenta A. a formulat cerere de renunţare la judecata recursului, motivat de aspectul că pârâţii i-au achitat diferenţa de plată la data de 26 aprilie 2022. În susţinerea cererii, recurenta a depus declaraţia autentificată sub nr. x din 05 mai 2022 de către Notar Public H., prin care a renunţat la judecarea recursului (aflată la dosar).

5. Apărările formulate în recurs

În data de 19 mai 2022, intimaţii B. şi C. au formulat întâmpinare, prin care au invocat excepţia inadmisibilităţii recursului raportat la dispoziţiile art. 483 C. proc. civ., având în vedere că valoarea masei succesorale rămase după defunctul D., decedat în 12 august 2014, a fost stabilită la 362.240,728 RON.

Pe fondul cererii de recurs, intimaţii B. şi C. au solicitat respingerea recursului formulat ca neîntemeiat şi menţinerea deciziei recurate, arătând inclusiv că au executat voluntar întreaga creanţă stabilită în sarcina lor, criticile recurentei rămânând, în opinia lor, fără obiect.

În data de 30 mai 2022, intimaţii B. şi C. au depus la dosar o adresă, prin care au menţionat că sunt de acord cu cererea de renunţare la judecată formulată de catre recurentă şi au solicitat instanţei să ia act de aceasta, menţionând că nu solicită cheltuieli de judecată .

În data de 6 iunie 2022, recurenta a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimaţi, prin care a solicitat înlăturarea apărărilor formulate de intimaţi, insistând în renunţarea la judecarea recursului formulat.

În data de 5 ianuarie 2023, recurenta a redepus la dosar declaraţia notarială prin care a renunţat la judecata recursului formulat în cauză .

6. Procedura de filtru

Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în data de 29 decembrie 2022, potrivit dovezilor de înmânare aflate la dosar.

Părţile nu au depus puncte de vedere la raport.

II. Soluţia şi considerentele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie

Analizând, cu prioritate, incidentul renunţării la judecata recursului de către recurenta-reclamantă, Înalta Curte reţine următoarele:

În conformitate cu dispoziţiile art. 406 C. proc. civ.:

"(1) Reclamantul poate să renunţe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în şedinţă de judecată, fie prin cerere scrisă.

(2) Cererea se face personal sau prin mandatar cu procură specială."

De asemenea, potrivit art. 406 alin. (4) C. proc. civ.:

"dacă reclamantul renunţă la judecată la primul termen la care părţile sunt legal citate sau ulterior acestui moment, renunţarea nu se poate face decât cu acordul expres sau tacit al celeilalte părţi. Dacă pârâtul nu este prezent la termenul la care reclamantul declară că renunţă la judecată, instanţa va acorda pârâtului un termen până la care să îşi exprime poziţia faţă de cererea de renunţare. Lipsa unui răspuns până la termenul acordat se consideră acord tacit la renunţare."

Înalta Curte constată că, în cadrul procedurii de filtru, recurenta a depus la dosar declaraţia autentificată sub nr. x din 05 mai 2022 de către Notar Public H., aflată la dosar, din cuprinsul căreia reiese că se renunţă, în temeiul prevederilor art. 406 C. proc. civ., la judecata recursului declarat împotriva deciziei civile nr. 23 din 1 februarie 2022 a Curţii de Apel Timişoara, secţia I civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2017.

Înalta Curte reţine că procesul civil este guvernat de principiul disponibilităţii, în conţinutul căruia intră şi dreptul părţilor de a face acte procesuale de dispoziţie cu privire la drepturile subiective deduse judecăţii sau la mijloacele procedurale, prin care se pot recunoaşte ori stabili aceste drepturi.

Prin urmare, manifestarea de voinţă în sensul renunţării la judecata unei căi de atac reprezintă un act procedural de dispoziţie permis părţilor în procesul civil, fiind o desistare a părţii, prin care aceasta achiesează la hotărârea atacată.

În cauză, această manifestare de voinţă este neechivocă şi reiese din declaraţia recurentei A. de renunţare la judecarea recursului.

În urma verificării îndeplinirii condiţiilor art. 406 C. proc. civ., Înalta Curte constată existenţa acordului expres al celorlalte părţi, intimaţii B. şi C., exprimat prin întermediul adresei depuse la dosar, prin poştă electronică, în data de 30 mai 2022, prin care au menţionat, în mod neechivoc, faptul că sunt de acord cu cererea de renunţare la judecata recursului, formulată de recurenta A. şi au solicitat instanţei să ia act de aceasta, cu menţiunea că nu solicită cheltuieli de judecată.

Drept urmare, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, Înalta Curte va lua act de renunţarea, de către recurenta A., la judecata căii de atac a recursului împotriva deciziei civile nr. 23 din 01 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de reclamanta A. împotriva deciziei civile nr. 23 din 01 februarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia I civilă.

Fără cale de atac.

Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 aprilie 2023.